Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)

1972-05-14 / 7933. szám

PAGINA 2 FĂCLIA în Editura Politică au apărut: NICOAE CEAUȘESCU România pe drumul con­struirii societății socialiste multilateral dezvoltate. Voi 6. Rapoarte, cuvîntări, articole. Mai­ 1971 — februarie 1972: „Curs de Socialism Elaborat de catedra de So­cialism științific a Institutului Politehnic din București, cursul pune la îndemîna studenților — precum și a unor largi cercuri de cititori — un util instrument de lucru, menit să Înlesnească cunoașterea și În­țelegerea proceselor și feno­menelor­­ social-politice proprii lumii contemporane. O mare parte din sumarul cursului es­te consacrată problemelor re­voluției socialiste, procesului revoluționar în România, poli­ticii marxist—leniniste, crea­toare, interne și externe, a Partidului Comunist Român de construire in patria noas­tră a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate, de făurire a premiselor trecerii treptate la comunism. HOTĂRέRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române (Urmare din pag. 1-a) realizărilor din anii construc­ției socialismului, însemnate acțiuni sunt pre­văzute in hotărire pentru mar­carea peste hotare, a celei de-a XXV-a aniversări a Republi­cii Populare Române. In a­­cest scop se vor publica, în limbi de circulație internațio­nală, lucrările tovarășului Nicolae Ceauș­es­cu și se vor organiza, cu ocazia apariției edițiilor din străinătate, ac­țiuni de popularizare a poli­ticii interne și externe a parti­dului și statului nostru. Se vor edita in limbi străi­ne lucrări de prezentare a transformărilor revoluționare și a realizărilor obținute de România in viața economică, social-politică și culturală in anii socialismului. Publicațiile pentru străinătate, cit și ma­terialele documentare destina­te străinătății vor prezenta realizările obținute in indus­trie, agricultură, construcții și alte ramuri ale economiei na­ționale, perfecționarea condu­cerii și organizării vieții so­ciale și politice, lărgirea de­mocrației socialiste, dezvolta­rea științei și culturii, ridica­rea nivelului de trai al mase­lor, unitatea dintre politica in­ternă și externă a țării noas­tre, momente din istoria parti­dului și a patriei. Se vor organiza peste hotare expoziții documentare, econo­mice, de artă, carte și foto­montaje care să ilustreze dez­voltarea țării noastre in cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii. Se vor organiza, de aseme­nea, conferințe de presă, gale de filme, seri culturale și alte acțiuni menite să contribuie la cunoașterea peste hotare a țării noastre, a politicii sale interne și externe, vor iniția și sprijini apariția, in presa din țara de reședință, de ar­ticole și știri în legătură cu evenimentul marcat, vor edi­ta buletine speciale. Pentru a cinsti acest eveni­ment din istoria poporului și a patriei noastre, se vor orga­niza o sesiune jubiliară a Ma­rii Adunării Naționale, iar în centrele județene, sesiuni fes­tive ale consiliilor populare. De asemenea, se va institui medalia jubiliară „25 de ani de la proclamarea Republicii“. Se va emite o serie de timbre consacrate aniversării: Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Consiliului Național al Fron­tului Unității Socialiste iși ex­primă convingerea că, comu­niștii, toți oamenii muncii, vor depune toate eforturile pentru a întîmpina împlinirea unui sfert de veac de la pro­clamarea Republicii cu noi și însemnate realizări in toate domeniile de activitate, spo­­rindu-și contribuția la înfăp­tuirea mărețelor obiective sta­bilite de Congresul al X-lea al partidului în vederea fău­ririi societății socialiste multi­lateral dezvoltate în patria noastră. . Construirea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier a început la 7 septembrie 1964 . In Inter­valul dintre august 1970 — noiembrie 1971 s-au montat și pus în funcțiune cele 6 hidro­­agregate, cu 45—90 de zile mai devreme față de prevederi . La efectuarea lucrărilor au participat cei doi beneficiari: energetica și navigația . Principiile generale care au (Urmare din pag. l-a) cele mai înalte dimensiuni in anii de edificare a orinduirii socialiste. Vechile întreprin­deri — Șantierul naval, Uzina de vagoane și Fabrica de con­fecții — au fost dezvoltate și modernizate. Alături de aces­tea, in economia municipiului și-au înscris numele un pu­ternic combinat pentru indus­trializarea lemnului, cu cinci unități productive și noi în­treprinderi ale industriei lo­cale. Se află în plin proces de construcție un puternic com­binat pentru celuloză și hir­­tie a cărui primă unitate a produs cele dinții cantități de carton și confecții din carton ondulat. Cel mai important edificiu înfăptuit in anii socialismului îl constituie însă Sistemul hi­droenergetic și de navigație „Porțile de Fier“ — o adevă­rată mîndrie a Severi­nului modern, a întregii țări. Cei aproape 20 000 de mun­citori și specialiști ce lucrează stat la baza lucrărilor: parti­ciparea egală la investiții a R.S. România și R.S.F. Iugo­slavia: participarea egală la rezultatele amenajărilor, fie­cărei țări revenindu-i canti­tăți egale din puterea și ener­gia produsă, proprietatea ex­clusivă a fiecărei țări asupra construcțiilor și instituțiilor aflate pe teritoriul său • So­luțiile de proiectare — adevă­rate premiere pe plan mar­in prezent in întreprinderile orașului realizează, nn mai pu­țin de 80 de zile, producția in­dustrială din 1960 a Severi­­nului, și, în circa o lună, pe cea din 1950. Este semnifica­tiv că la Tr­­­ Severin se obți­ne mai mult de 20 la sută din producția de vagoane a Româ­niei, un însemnat număr de nave fluviale și maritime, 12 la sută din producția de fur­nire, 12.6 la sută din cea de plăci fibrolemnoase și aproa­pe 7 la sută din cantitatea de placaj, în timp ce producția de energie electrică se va ri­dica in acest an la 5 miliarde kWh, fiind egală cu cea reali­zată cu 15 ani în urmă în toa­te centralele termo și hidro­electrice din țară. Orașul trandafirilor, cum mai este cunoscut Severinul pentru diversitatea zonelor sa­le verzi, frumusețea florilor și îndeosebi a trandafirilor, dispune și de o bogată zestre urbanistică și edilitară. In ul­timul deceniu, la porțile sale din nord și est au fost ridi­cate cartiere de locuințe care chiar # O putere instalată de 2X1050 MW • Cele 6 turbi­ne Kaplan, montate la fiecare centrală, se situează printre cele mai mari din lume . Un lac de acumulare pe o supra­față de 17 000 ha, lung de pes­te 150 km • Un nou oraș — Orșova # Ansamblul turistic „Dunăreană", cu o rețea hote­lieră, baze turistice și clima­terice, însumează mai mult de 5 000 apartamente. In zona centrală au fost date în folosință se­diul politic și administrativ al județului Mehedinți, o monu­mentală clădire aparținând centralei hidroelectrice de la Porțile de Fier, un modern hotel turistic, precum,și alte impunătoare edificii. Vechiul muzeu a fost redi­­mensionat, a fost îmbogățit simțitor fondul său documen­tar. Au fost date în folosință un număr Însemnat de școli, în care învață azi de 3,4 ori mai mulți elevi decât în 1938. Importanta sărbătoare gă­sește orașul bimilenar la ora materializării și a altor proiec­te ce îl vor așeza pe noi coor­donate ale dezvoltării socialis­te. Sunt in plin proces de exe­cuție noi obiective economice, se extind cele existente, creindu-se astfel condiții ca, la sfîrșitul cincinalului actual, potențialul industrial al orașu­lui să fie de trei ori mai mare decit cel din 1970. In diferite zone ale municipiului se ridică noi locuințe, iar edilii au de­finitivat documentațiile in ve­derea unei importante ascen­siuni edilitar-gospodăirești a localității. Este, de altfel, nor­mal. Cu toții doresc ca ora­șul in care trăiesc să devină tot mai frumos, mai bogat, mai atractiv. Tr. SEVERIN-1850 OE ANI Vedere din elicopter a barajului de le Porțile de Fier. SIMPOZION (Urmare din pag. l-a) In continuare, prof. univ. Ștefan Pascu a subliniat im­portanța simpozionului în con­textul multilateral­ al activi­tății științifice și de creație din orașul Cluj și din țară, a­­preciind că în mijlocul dezba­terilor își vor găsi loc și mul­te probleme teoretice, funda­mentale. Au luat apoi cuvîntul prof. univ. Nicolae Martalogu, Ale­xandru Olaru și prof. univ. Victor Mercea, care au salutat pe cei prezenți din partea So­cietății de științe fizice și chimice din R. S. România, a Comitetului de stat pentru e­­nergia nucleară și a organiza­torilor simpozionului, subli­niind importanța lui în cadrul muncii depusă de fizicienii din centrele universitare ale țării, din alte centre de cer­cetare. In cadrul ședinței plenare a fost expusă apoi conferința generală a prof. dr. D. Barb, directorul Institutului de fi­zică atomică din București, pe tema „Tehnici nucleare dez­voltate de I.F.A. in sprijinul economiei naționale“, după ca­re au urmat ședințe pe secții. Lucrările simpozionului con­tinuă azi. UNIVERSITATEA (Urmată din pag. l­ a) Universității „Babeș—Bolyai" din Cluj se poate integra in acel triplu fascicol de forțe in acțiune: tradițiile, influențele și experiențele. Tradiția — o forță verticală urcă din tre­cut, străduindu-se neîncetat să se adapteze la noutatea vre­murilor, ceea ce Înseamnă în­ fapt colaborarea trecutului la noutatea istorică. Influențele reprezintă tehnica schimbări­lor și a irigării. Prin­tre ci­vilizațiile comunică unele cu altele in toate sensurile. Ex­periențele stîrnite nu atlt din instinctul căutării ci mai ales din nevoia creației îmbogățesc și înnoiesc viața. Experiențele forțează viitorul. Prin clibuiri și Încercări la început ele îm­prospătează și dinamizează o­­menirea. Perioadele lipsite de geniul încercărilor, căutărilor și riscurilor conduc la imbă­­trînirea societății. Epoca noas­tră se caracterizează dimpo­trivă datorită marilor inven­ții, descoperiri și realizări științifice prin măreție și bo­gată aptitudine la contempo­raneitate. VACANȚA UI VARĂ A EleviloR Ieri dimineață, la Consi­liul popular județean, a avut loc, sub președinția tovară­șului Ioan Beu, vicepreșe­dinte al Consiliului popular județean, ședința Comanda­mentului județean pentru organizarea vacanței de va­ră a elevilor. Comanda­mentul a aprobat proiectul planului de măsuri pentru organizarea taberelor, colo­niilor, excursiilor și activi­tăților de club ale elevilor. Vor fi organizate două co­lonii pentru preșcolari, cu­­prinzind 350 de copii; în ta­berele județene își vor pe­trece o parte din vacanță 1900 de pionieri și școlari din clasele I—VII și 1269 din clasele VIII—XII, la Traniș, Leghia, Negreni, Ia­­ra, precum și la cele nou înființate de la Huedin și Răcătău. Serii de 200 de elevi din județul Cluj vor fi oaspeții taberelor din Năsăud, Sîngeorz-Băi, Buc­­șoaia (Suceava) și Năvodari. Alți elevi vor fi selecționați pentru taberele naționale de instructaj. In cele peste 20 de tabere organizate de școli în corturi și la caba­ne vor fi cuprinși peste 2000 de elevi, la excursiile in­­terjudețene vor participa peste 6200 elevi, 50 de echi­paje vor cuprinde în expe­dițiile pionierești peste 500 de pionieri, iar alți 6.000 vor participa la cele peste 150 de excursii organizate cu mijloace locale. In orașele Cluj, Dej, Turda, Gherla și Huedin vor fi amenajate baze turistice, precum și șase centre de învățare a înotu­lui. La Cluj, este o școală din cartierele Gheorgheni și Grigorescu vor fi transfor­mate în întregime in cluburi sportiv-cultural-distractive, ca și Casa pionierilor, iar Școala generală de patru ani din Făget va deveni bază turistică permanentă. Cu toate că în acest an cuprinderea elevilor în ac­tivități organizate este de aproape trei ori mai mare decât în anul trecut, o mare masă de elevi vor gravita în jurul școlilor urbane și rurale, conducerilor și ca­drelor didactice din școli re­venin­du-se sarcina de a lua toate măsurile pentru a asigura baza materială și cadrul organizatoric necesa­re desfășurării vacanței ele­vilor în cele mai bune con­diții. Premîseră la Opera Humana. Dacă pentru Giuseppe Ver­di, operele „Falstaff“ și „Othello“ reprezintă o cotitură în creația muzicală, pentru Giacomo Puccini. Tripticul, compus din operele Mantaua, Sora Angelica și Gianni Schicchi semnifică același lu­cru. Prin ele Puccini pășește în modernism, din operele an­terioare doar Butterfly mai vădind unele asemănări. Problema care se pune este dacă trecerea este rezolvată fericit. Răspunsul este cate­goric afirmativ, o mină de maestru virează spre terenul impresionist, dar nu spre u­­nul nedefinit, ci spre acela care susține atmofera scenică. Operele Mantaua și Sora An­gelica sunt elocvente in acest sens, în timp ce Gianni Schic­chi reînnoiește genul de operă bufă printr-o construcție sono­ră cu totul originală. La modul general, toate a­­ceste trei opere au fost redate de către colectivul Operei Ro­mâne la un înalt nivel artis­tic, excepție fac doar unele părți din opere încă nefinisa­te muzical sau scenic. Dacă este vorba de opere în care amănuntul contează așa de mult, de ce nu i se acordă importanța cuvenită, mai ales că nu trebuia mult timp pen­tru a împlini puținele frag­mente ce au mai rămas de lucrat? În Mantaua, Vasile Cătană, Georgeta Orlovski, Paramon Maftei și Ana Manciulea con­curează împreună cu Ion Tor­­dai, Ștefan Popescu sau Mir­­cea Moisa și alți soliști în ro­lurile mici spre realizări pli­ne de sensibilitate și adevăr. O viziune excepțională regi­zorală,­ a lui Hie Bales, a unit artiștii în realizarea a­­cestui mecanism fin al trăirii scenice, cît și cadrul excelent oferit pentru mișcarea scenică de către scenograful Gheorghe Codrea, foarte sugestiv și in­genios construit. Dirijorul Petre Sbărcea se simte aici în elementul său, atunci cînd are în fața sa o partitură sensibi­lă, cu inflexiuni simfonice sau noutăți în expresia artistică. Sora Angelica, în afara u­­nei muzici de o transparență pură, cu un ușor colorit orien­­tal, pe lingă galeria de tipuri feminine extrem de variată, are in Angelica, interpretată și cin­tată intr-un mod impre­sionant de Maria Mureșan, un minunat exemplu de umanism. O frumoasă impresie face Mil­­­a Nistor, in rolul La Zia Principessa, atît prin atitudi­ne cit și prin vocea-i impre­sionantă. Surorile. începînd de la Stareță, Georgeta Orlovski, continuînd cu Margareta Vir­­ban, Saza Buțiu, Sofia Postel­­nicu, Delia Mureșan și cele­lalte colege, unele din cor, compun roluri interesante și pitorești. Decorul păstrează cadrul general din opera Man­taua, însă elementele ce com­pun mînăstirea se acordă prin diafonul lor cu structura su­fletească a Sorei Angelica. Co­rul de femei (maestru de cor — Emil Maxim) este excelent, grupurile sonore sunt impeca­bil rezolvate din punct de vedere al omogenității și ex­presivității artistice. In Gianni Schicchi — Titus Fauriuc, în rolul titular reali­zează excelent datele persona­jului, dar numai din momen­tul cînd dictează testamentul, pînă atunci forța excepțională a glasului său negăsind deni­velările necesare caracterului acestui personaj, culori mai potrivite. Poate din punct de vedere scenic, Dan Serbac sau Mugur Bogdan au și ei cali­tăți pentru acest rol; între­buințați pe lîngă spectacolele cu Titus Pauliuc, ei ar consti­tui alte reușite ale acestui foarte valoros spectacol. Este aici, în Gianni Schicchi, un mănunchi de artiști unul mai savuros decit celălalt, atunci cînd e vorba de expresie ac­toricească, travailuri actori­cești de bun gust, conduși de mîna sigură a regizorului Iiie Balea. S-a evidențiat din nou dirijorul Petre Sbărcea prin sublinierile muzicale așa de potrivite pentru jocul de sce­nă al artiștilor. Trebuie să în­cepem dintre artiști ca Traian Popescu in Betto, Simone al lui Ion Iercoșan, celelalte compoziții ale Anei Manciu­­lea, Ștefan Popescu, Agneta Kriza, Marius Traiculescu, So­nia Postelnicu, excelent Al. Köpetzi în Magister Spindac­­cio, apoi Mircea Moisa, Ion Trifa și Mihai Șeptilici. Exce­lent a fost cuplul Niculina Mirea — Emil Gherman ca și decorul lui G. Codrea și contribuția orchestrei. In ciuda faptului că atît Gianni Schicchi cit și celelal­te două opere mai au unele mici scăpări, Tripticul lui Giacomo Puccini s-a dovedit a fi unul din spectacolele de mare interes și de reușită ar­tistică.­ Scăpările însă pot fi eliminate în viitoarele repre­zentații. Emil MUREȘAN „TRIPTICUL" de Giacomo Puccini Cu cîteva ore înaintea partidei de fotbal România—Onoarea Astă seară vom da răspunsul BUCUREȘTI (Prin telefon). La București plouă. Meteo­rologii prevăd in continuare „cer variabil, mai mult noroi“. Stadionul „23 August“ aș­teaptă, ca și noi, soarele. Cînd va ieși soarele va fi ridicată imensa prelată de material plastic care acoperă acumi gazonul sănătos și curat, proaspăt tuns scurt, băiețește. Dacă soarele va rămâne as­cuns în continuare, prelata va fi ridicată numai cu o ju­mătate de oră înaintea înce­perii meciului. Atunci nu va mai avea nici o importanță pentru nimeni dacă plouă sau nu. Nu va mai fi timp să se gindească cineva la ploaie. Atunci, cu o jumătate de oră înaintea începerii parti­dei, 11 băieți minunați in tri­courile lor tricolore, ne vor face să uităm tot ceea ce nu înseamnă fotbal. Băieții aceștia se numesc: Răducanu , Sătmăreanu, Lupescu, Di­nu, Deleanu — Dumitru, Nunweiller — Domide, Dem­­brovschi, Dobrin, Iordănescu. O singură modificare față de echipa care a jucat pe „Neostadion“: Dobrin in locul lui Lucescu. Profesorul Ange­lo Niculescu nu l-a putut include in echipă pe inimo­sul căpitan al tricolorilor deoarece acesta nu s-a res­tabilit complet după acciden­tul suferit. Ultimul antrenament de vi­neri de la Snagov — în urma căruia a fost definitivată e­­chipa — a permis și alcătui­rea lotului de rezerve: Ada­­mache, Neagu, Hălmăgeanu și clujeanul Anca. Echipa oaspeților este aștep­tată la București pe astăzi după amiază la ora 16. (sâm­­bătă — n.n.). La Esztergom, unde și-a În­cheiat pregătirile tot ieri, antrenorul Ilovsky a anunțat următorul 11 pentru mult aș­teptatul retur: Geczi — Vepi, Pancsics, Balint, P. Juhasz — J. Juhasz, Kocsics, Szűcs — Szőke, Bene, Zambo. Așadar, patru nume noi față de formația din partida de la Budapesta: P. Juhasz, I. Juhasz, Szőke și Bene. Ac­centul este pus pe apărare prin includerea celor 2 Ju­hasz, Peter și István. De alt­fel, declarațiile din ultimele zile ale­­ antrenorului maghiar au subliniat in mai multe rinduri crescinda preocupare defensivă pentru partida de la București. Legătura telefonică cu Sna­­govul, unde se pregătesc re­prezentanții noștri, se obține foarte greu in aceste ore. Pro­gramul lotului a devenit un program de destindere. După vizita din întreprinderi ale Capitalei, unde băieților noș­tri li s-a făcut o entuziastă și călduroasă primire, orele du­pă amiezii de sîmbătă au fost rezervate unor activități cul­turale. La ora cînd transmit acesta rânduri, au început să soseas­că la București primele gru­puri de turiști din Ungaria. Toate biletele pentru meci sunt vîndute de cîteva zile. Pe aleile parcului sportiv „23 August“, numeroși bucu­­reșteni caută in această dimi­neață, ca și noi, răspunsuri, foarte multe răspunsuri la o singură întrebare. De fapt, unul singur din toate răspunsurile va mai rămine valabil la ceasul de seară al duminicii aceasta, în care fotbalul românesc poate și trebuie să-și adauge o nouă lumină în jerba de lumini valoroase pe care ni le-au dăruit atît de generos în ul­timii ani minunații tricolori ai prof. Angelo Niculescu. Vom fi alături de ei din pri­mul pină in ultimul minut al importantei partide și ei știu acest lucru. Nu se poate să nu știe. Teofil HALAL lntre 16-21 mai, pe terenurile din Parcul Universității FINALA CAMPIONAf Ut­II REPUBLICAN UAIl VERSITAR Of VOLȚI De marți, Clujul va fi gazda unei atractive com­petiții voleibalistice: finala din acest an a Campionate­lor republicane universita­re. Finala reunește 8 echipe masculine și 7 feminine din 10 cen­tre universitare. Jocurile se vor desfășura pe terenurile din Parcul Universității, între 16—21 mai, zilnic între orele 9— 13 și 16—20. Prezența la startul întrecerii a unor e­­chipe fruntașe din divizia A — ca I.E.F.S. București, Politehnica Galați și ,.U" Cluj, la masculin, sau I.E.F.S. București și Uni­versitatea Timișoara la fe­minin — va ridica fără în­doială nivelul confruntări­lor, prilejuindu-ne dispute interesante. Echipele parti­cipante vor fi Împărțite în două serii, in cadrul cărora se va juca sistem turneu. Urmașii lui Gil Dellamare la Cluj Automobil Clubul Român, între numeroasele și intere­santele sale acțiuni, oferă publicului clujean un spectacol de mare atracție, dat de cascadorii televiziunii și cinema­tografiei franceze. Spectacolul, primul de acest gen la Cluj, va cuprinde o serie de demonstrații în care curajul se va intîlni cu riscul, iar fantezia cu luciditatea. Spectacolul va avea loc marți, 16 mai ac., ora 17,30, pe stadionul munici­pal. Așadar, o invitație sinceră pentru toți cei ce iubesc automobilismul, curajul și măiestria cascadorilor. Bilete la Agenția Operei româna sau la casele stadionului, marți, dupa-amiază. Virtuoșii cascadori francezi în plină evoluție NOUTĂȚI LA A.C.R. . Începînd de mîinie, luni 15 mai, membrii auto și moto din cadrul Filialei Cluj a A.C.R., care au achitat cotizația pe 1972, pot ridica — în baza carnetului de membru — „CARNETUL DE BORD“, ediția 1972, cu ultimele noutăți automobilistice. • Cu ocazia laminării carnetului de bord, toți mem­brii A.C.R. (auto, moto și simpatizanți) vor primi, la filială, în mod gratuit, harta automobilistică a României. • Cu prilejul „Tîrgului internațional de primăvară de la Budapesta“, ce se va deschide la data de 20 mai a.c., de la Filiala A.C R. Cluj va pleca o caravană de autoturisme, cu aproximativ 200 membri, într-o excursie de trei zile, organizată de filiala A.C.R. în colaborare cu O.J.T. Cluj. Caravana va fi însoțită de o mașină-atelier, care va asigura asistență tehnică pe tot timpul excursiei. Astăzi, in Lacul lebedelor, și miercuri, în Giselle, la Opera Română — balerinii bucu­­reșteni Alexa Mezincescu și Gheorghe Coto­­velea, artiști emeriți. In fotografie — ALEXA MEZINCESCU, aplaudată pe marile scene ale lumii, U.R.S.S., S.U.A., Cuba, Canada, Gre­cia, Austria etc., despre care renumita bale­rină cubaneză Alicia Alonso spunea: „In in­terpretarea sa din Giselle, balerina română ne-a demonstrat grație și echilibru; ea po­sedă, de asemenea, o tehnică extraordinară“. „Pravda". „Alexa Mezincescu, dansatoare în­zestrată cu șarm înnăscut, a realizat, în Gi­selle, cu ușurință tehnică, grație și transpa­rență acest minunat rol“. Presa din S.U.A.: „O splendidă stea !...“ Presa din Canada, de­spre A. M. în Lacul lebedelor: „Are o teh­nică puternică și caldă în același timp, o personalitate conturată, ceea ce face ca dan­sul ei să pară fără efort. Cu multă ușurință a trecut peste toate dificultățile tehnice, in­clusiv cele 32 fouette-uri“. Presa din Grecia: „Alexa Mezincescu cu partenerul ei au fost într-adevăr minunați în Lacul lebedelor. Ei au combinat o foarte frumoasă manieră, gra­ție, eleganță, cu un stil personal, o tehnică perfectă*. CU PRODUCȚIA ÎN AVANS Munca entuziastă a harni­cilor luminatori de profila în prima decadă a lunii mai s-a materializat pe graficul în­trecerii socialiste cu un avans la producție de 3,7 la gută. Pe schimburi, cele mai bune re­zultate le-a înregistrat forma­ția de lucru condusă de mais­trul Ioan Dragotă, care și-a depășit sarcina de plan cu 5,5 la sută. Contribuția celorlalte două schimburi — al­maistru­ SU­ © ornai Vaida și Remus Bontea — La succesul întregu­lui colectiv este de 4,7 și res­pectiv 1,6 la sută. In primele rânduri ale lu­­minatorilor care prin exem­plul lor personal însuflețesc întrecerea, se numără comu­niștii Partenie Mureșan, Pa­vel Podar, Laurențiu Bako, Valentin Csifor și alții. Imprimând producției un rtto susținut in fosta compar­timentele tehnologice, colecti­­vul de muncă al secției Elec­trozi pentru sudură a încheiat decada inu­i din luna curentă cu o depășire de plan esti­mată la 6,4 la sută. In perioa­da aceasta, muncitorii din schimbul condus de maistrul Cornel Rusu și-au întrecut sarcinile cu 12 la sută, iar cea din schimbul maistrului Ioan Mănesc­­u 5 la sută. %

Next