Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)

1972-06-23 / 7967. szám

Cu forțe maxime la prășit, recoltarea, transportul, și depozitarea furajelor! Cooperatorii și mecanizatorii din cadrul consiliului intercooperatist Ceanu Mare muncesc în aceste zile cu dăruire pentru a putea raporta în cinstea Conferinței Naționale a partidului și a celei de-a 25-a aniversări a Republicii realizări cât mai frumoase în muncă. Folosind din plin timpul de lucru, ei reușesc să execute în epoca optimă, de bună calitate, fiecare lucrare, asigurînd în acest fel toate condițiile necesare realizării și depășirii producțiilor planificate în acest an. La toate cele șapte cooperative agricole din raza acestui consiliu intercooperatist, prașila a II-a manuală la porumb avansează într-un ritm susținut, iar cea de-a III-a prașilă la sfecla de zahăr este pe terminate în fiecare din aceste unități cooperatiste. în cadrul cooperativei agricole de producție din Ceanu Mare, bunăoară, pînă marți, 20 iunie, prașila a IlI-a la sfecla de zahăr era executată pe 100 de hectare din 160 ha aflate în cultură. Mecanizatorii au executat cea de a II-a prașilă mecanică la porumb pe o suprafață de 670 ha din cele 720 ha cu porumb pentru boabe, iar cooperatorii au executat prașila a II-a manuală pe 580 de hectare. Cooperatorii și mecanizatorii din Boian au încheiat la începutul acestei săptămîni prașila a IlI-a la sfecla de zahăr, precum și prașila a II-a mecanică la porumb pe cele 327 de hectare. în același timp, pentru a se realiza producții sporite de porumb, se execută și cea de a IlI-a prașilă mecanică la această cultură. Și în cadrul cooperativei agricole de producție din Brata, care are în cultură importante suprafețe cu sfeclă de zahăr și porumb, prașila a IlI-a la sfeclă și a doua manuală la porumb se desfășoară în ritm susținut. Prașila a IlI-a la sfecla de zahăr a fost executată pe 145 hectare din 165 aflate în cultură, prașila a II-a mecanică la porumb pe 400 de hectare din 600, iar cea manuală pe 300 hectare, în cooperativele agricole din Bercheș, Bolduț, Iacobeni și Sopor aceste lucrări au fost executate, de asemenea, pe sute de hectare. Concomitent cu asigurarea unui ritm susținut de lucru pentru a încheia prașila a IlI-a la sfeclă de zahăr și terminarea în cadrul epocii optime a prașilei a II-a manuală la porumb, cooperatorii din cadrul Consiliului intercooperatist din Iclod se preocupă intens de strîngerea și depozitarea fără pierderi a producției de furaje. O preocupare frumoasă au pe această linie cooperativele agricole din Lujerdiu, Stoiana și Tioc. Lucrînd mecanizat cu combine CSU în cadrul acestor unități au fost însilozate sute de tone de furaje în numai cîteva zile, iar această acțiune continuă într-un ritm intens. Cooperatorii de aici nu-și precupețesc eforturile pentru ca prașila a III-a pe suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr și a II-a manuală la porumb să fie încheiate în limitele epocii optime de bună calitate, în acest fel ei își manifestă hotărîrea de a realiza producții sporite în acest an. In fiecare unitate cooperatistă, mecanizatorii, cooperatorii, consiliile de conducere ale C.A.P. trebuie să-și concentreze în aceste zile eforturile la terminarea prașilei a IlI-a la sfeclă, a II-a manuală la porumb. In același timp să se mobilizeze toate forțele și mijloacele la recoltarea, strîngerea și depozitarea fără pierderi a producției de furaje pentru a se asigura o bază furajeră bogată annimalelor din fiecare fermă zootehnică. C. MARCU în holul Universității. Emoții... Fotografia: R. NEGREA ȘEDINȚĂ DE LUCRU Ieri, la institutul de izotopi stabili, a avut loc o ședință de lucru pe tema „Metode analitice și izotopice folosite de Institutul de izotopi stabili din Cluj și aplicațiile lor în economie“. Au participat cercetători științifici, ingineri șefi și specialiști din laboratoarele de analiză ale întreprinderilor clujene. Organizată de comisia economică a Comitetului municipal de partid, în colaborare cu Institutul de izotopi stabili, consfătuirea urmărește găsirea unor mijloace și metode de colaborare mai strînsă între cercetarea științifică și producție. s CURIER JURIDIC Răspundem scrisorilor adresate redacției Din curs cererilor primite de la diferiți salariați, în ale ■ căror scrisori sau reclamații personale ni se relatează unele ciudățenii din întreprin■deri, ne-am gîndit ca răspunsul și precizările cuvenite să le însoțim și de succinte reproduceri ale textelor legale. Deși există o dispoziție valabilă pentru toți conducătorii de instituții, fabrici și uzine, pentru toți șefii de compartimente și de secții, privind obligativitatea cunoașterii legilor, totuși în unele locuri prevederile unor H.C.M.-uri și ordine departamentale sau instrucțiuni de serviciu, uneori, au fost abandonate și, în virtutea unei rutine amnezice, „cu și fără știință“, sunt știrbite drepturi ale unor oameni ai muncii. Fenomenul, azi caz particular, are comune aspecte în multe întreprinderi, unde arbitrajul tronează într-un fel, unde unii salariați sunt nevoiți să se adreseze comisiilor de judecată pentru a obține rezolvarea favorabilă a cererilor lor, printr-o decizie de aprobare a prevederilor legii sau ale codului muncii. Știm că nu în toate împrejurările , cei lezați au cîștig de cauză, dar și pentru acestea ne gîndim la situațiile generatoare de reclamații, la factorii care au făcut să apară stări anormale la diverse locuri de muncă, la timpul pierdut pentru analiza faptelor și căuta Pentru a evita unele interpretări deformate, ne-am adresat tovarășului Petru Socol, șeful serviciului raporturi de muncă, din cadrul Direcției județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale. — Am dori o precizare de ordin general: cine poate primi răspunderea pentru a fi, în afara orelor de program, ofițer de serviciu? — In principiu, conducători de întreprinderi, de instituții, adjuncții acestora, inginerii șefi, șefii de secții, de servicii rea dreptății. Firesc, în relațiile de muncă apar și unele greutăți, uneori izvorîte din necunoașterea legilor, alteori ca rezultat al reținerii în fața aplicării dispozițiilor organelor tutelare, iar cele mai frecvente au semnele neglijenței sau uitării. Ne permitem, la reluarea rubricii de față să transmitem celor interesați răspunsuri la întrebările: 1. Cine poate face ofițer de serviciu pe întreprindere? 2. Care sunt atribuțiile și drepturile acestor persoane? 3. Cum pot fi recompensați salariații care, lunar, prin specificul serviciului, prestează suplimentar un anumit număr de ore? și birouri, tehnicieni, maiștri și maiștri principali și alte persoane numite de direcțiunea uzinelor sau combinatelor industriale. Avind in vedere răspunderea ce revine ofițerului de serviciu, persoanele nominalizate trebuie să aibă pregătirea și capacitatea rezolvării multiplelor situații neprevăzute ce apar în schimburile II și III. Ei au dreptul de decizie, au creditul conducătorului de unitate în timpul exercitării muncii de ofițer de serviciu și răspund de hotărîrile luate. — Deci, se înțelege că la o întreprindere cu circa 800— 1000 de salariați, cu program în două și trei ture, nu oricui i se poate încredința această responsabilitate. Totuși, în unele fabrici (de mărimea celei amintite) sunt numite lunar ca ofițer de serviciu dactilografele, contabilele, inclusiv cariera. E normală această practică? — Presupun că dacă a fost planificată și cariera, înseamnă că nici casiera n-a scăpat de o asemenea „favoare“. Legislația în vigoare nu cuprinde aceste categorii de salariați. Sînt multe aspecte și rațiuni care impun discernămînt in numirea ofițerilor de serviciu, mai ales acolo unde procesul de producție se desfășoară în două și trei schimburi și unde oportunitatea deciziei incumbă cunoaștere autoritate și răspundere. Partea curioasă mai are o completare: în unele locuri, salariații care au fost ofițeri de serviciu nu beneficiază de dreptul de odihnă legal, ci, la numai 8 ore, sunt obligați să revină la lucru. Știm că în acest sens există o reglementare: — Da, și am să citez articolul 3 din H.C.M. 1505/54 „Orele de serviciu pe unitate efectuate în zilele de repaus săptămînal, din dispoziția speială a conducerii unități respective, de către orice categorie de personal, se comnensează prin acordarea de timp liber corespunzător în următoarele două săptămîni. . Orele de serviciu de unitate, efectuate în zilele lucrătoare peste durata normală a zilei de lucru, din dispoziție conducerii unității, de către personalul cu ziua de muncă normală, se compensează prin acordarea de timp liber corespunzător în următoarele două săptămîni. Orele de serviciu pe unitate, efectuate în aceleași condiții de către personalul cu ziua de muncă nenormală, nu se compensează, însă pentru cele efectuate între orele 21 și 06 se va acorda timpul de odihnă necesar, a cărui durată se va stabili de comun acord de către conducerea unității cu organizația sindicală". Deci lucrurile sunt destul de clare, dispozițiile fiind obligatorii pentru toate categoriile de întreprinderi sau institute de cercetare, proiectare etc. Apreciem că nu mai este cazul să reamintim comitetelor oamenilor muncii și a organelor sindicale ce trebuie să facă pentru a nu se mai admite practica semnalată și așteptăm confirmarea respectării prevederilor legale. Dacă vom constata obtuzitate din partea celor puși să respecte (și nu să dispună încălcarea celor redate mai sus) vom reveni cu amănunte nu numai ciudate, însă și mai puțin plăcute. Răspunsul la întrebarea a treia, ca și unele precizări privind aplicarea prevederilor Legii nr. 12/1971 le vom publica în numerele noastre vii- 1 Costel STEFANESCU Cine poate fi numit ofițer de serviciu pe întreprindere? s Nouțofi în tratamentul cancerului In ultimii ani s-au Înregistrat o serie de progrese importante în tratamentul cancerului și în special în domeniul radioterapiei. Dezvoltarea fizicii atomice a permis descoperirea unei noi surse de radiații, care s-au dovedit deosebit de eficace în tratamentul cancerului, cum ar fi unii izotopi radioactivi artificiali (Cobalt, Cesium), acceleratorii liniari de particule sau Betatroanele. Dintre acestea, Co60 s-a impus în întreaga lume prin calitățile deosebite ale radiației, care-i fac mult superior roentgenterapiei clasice. Bombele de cobalt, cum au fost denumite din cauza energiei lor foarte mari, de cca. 10 ori mai puternice decât aparatele folosite în mod curent, au permis îmbunătățirea substanțială a rezultatelor clinice. Multe cazuri, unele considerate chiar incurabile, au putut fi cu succes tratate cu bombele de cobalt, rezultatele obținute fiind cu cca. 20% mai bune față de vechile metode de iradiere. La Institutul Oncologic Cluj, a fost recent montat și pus în funcțiune un aparat cobalt, THERATRON-80, de proveniență canadiană, care se bazează pe o concepție constructivă foarte modernă și, față de alte bombe de cobalt, prezintă o serie de aavantaje care îl situează printre cele mai moderne și perfecționate aparate de radioterapie existente în prezent în întreaga lume. Centrele mari de radioterapie, de reputație mondială, sunt echipate cu aparate de acest tip, in țara noastră fiind pentru prima dată montat și pus în funcțiune, la Institutul Oncologic Cluj. Aparatul THERATRON-80 a fost dotat țării noastre de Comitetul American de Ajutorare, după inundațiile din mai 1970, dovadă a stimei și prestigiului de care se bucură țara noastră pe plan internațional, precum și a bunelor relații de colaborare științifică româno— americane. Dotarea Institutului Oncologic Cluj cu acest aparat, creează noi posibilități de tratament și noi perspective de cercetare, prin asigurarea unei baze materiale la ultimele cerințe mondiale. Festivitatea inaugurării aparatului are loc duminică 25 iunie a.c. Ne exprimăm mulțumirile pentru această donație, care, înzestrînd institutul nostru cu o aparatură de mare tehnicitate, îi permite să se integreze cu și mai mare eficiență ca și pînă acum, în rîndurile centrelor de prestigiu din întreaga lume în lupta împotriva acestui flagel, care este cancerul. Prof. dr. Ion CHIRICUȚA, directorul Institutului oncologic Cluj Manifestări cultural-artistice șineri, formația de teatru a Casei municipale de cultură Cluj a prezentat, la sediu, pentru instructorii artistici de la căminele culturale din județ și alți spectatori, comedia „Partea leului“ de Constantin Teodoru, recentă premieră în regia cunoscutului artist amator Nicolae Trifan. In fotografia alăturată scenă din spectacol. ■ Azi, vineri, 23 iunie 1972, ora 19, Casa municipală de cultură Cluj organizează, în sala din Piața Libertății nr. 24, expunerea: „Conferința Națională a P.C.R., eveniment de seamă în viața partidului și poporului nostru“. In continuare va urma un spectacol de muzică populară ardelenească. (i. m.) FĂCLIA PAGINA 3 t Consfătuire interjudețeană a președinților comitetelor sindicatelor din presă și radio In zilele de 21 și 22 iunie a.c. a avut loc la Cluj o consfătuire interjudețeană a președinților comitetelor sindicatelor din presă și radio, organizată de Uniunea Sindicatelor din Poligrafie, Presă, Radioteleviziune și Edituri și Consiliul județean al sindicatelor Cluj. In prima zi, participanții la consfătuire au audiat expunerea: „Conducerea științifică a activității economice și sociale, cerință obiectivă a făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate“ de prof. dr. Aurel Negucioiu, prorector al Universității „Babeș—Bolyai“, informarea „Preocuparea colectivului Studioului de Radio Cluj pentru îmbunătățirea activității profesionale“, prezentată de conf. univ. Ludovic Rațiu, director adjunct al Studioului de Radio Cluj. Președinții sindicatelor presă din Brașov și Cluj și Studioului de Radio Tg. Mureș au susținut referate despre metodele folosite de organizațiile sindicale în sprijinul activității redacționale pentru reflectarea în presă și emisiunile de radio a modului cum sunt traduse în viață sarcinile stabilite de Congresul al X- lea al P.C.R. participarea entuziastă a oamenilor muncii la înfăptuirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă în cinstea Conferinței Naționale a partidului și împlinirii unui sfert de veac de la proclamarea Republicii, în după-amiaza aceleiași zile a fost vizitat Centrul teritorial de calcul, unde dr. Vasile Peteanu, directorul centrului, a vorbit despe „Rolul sistemului informational în organizarea științifică a activității economice și sociale“. In cea de-a doua zi, a avut loc o întîlnire cu reprezentanți ai Consiliului oamenilor muncii al Centralei industriale de pielărie și încălțăminte. Ing. Gheorghe Mărinceanu, directorul general al Centralei, a vorbit despre mijloace și inițiative în organizarea științifică a producției și a muncii pentru creșterea eficienței economice a activității productive. De asemenea, a avut loc o întîlnire cu colegiile redacților clujene „Făclia“ și „Igazság“. SECRETARUL DE Urmare din pag. i a) tructibile dintre vorbă și faptă, dintre conștiință și acțiune, dintre normă morală și comportare socială. Așadar, Vasile Chiș nu numai că-și împlinește exemplar datoria profesională, dar găsește, zilnic, și timpul necesar pentru a duce la bun sfîrșit complexa misiune încredințată de comuniști, aceea de secretar de partid. Va zice cineva că e foarte greu să te descurci pe ambele fronturi. într-adevăr, e foarte greu. Acest lucru îl știe și Vasile Chiș, însă nu se pierde cu firea, nu se risipește în mărunțișuri. Călăuzindu-se după legile rațiunii, el știe să discearnă situațiile și, desprinzînd esențele, să prefigureze soluțiile cele mai eficiente privind înnobilarea spirituală a categoriei umane, astfel facit aceasta să se integreze organic în ritmul dezvoltării economice și sociale. „A fi secretar de partid pe un șantier hidroenergetic — spune el — înseamnă să porți o răspundere majoră pe toate planurile: politic, economic, social, culturaleducativ. Pe un astfel de șantier, producția este condiționată firește, de activitatea politică. Dar pentru ca această activitate să aibă consistență și autoritate, este nevoie să creezi un climat material și spiritual favorabil oamenilor. Dacă respectivul climat îi stimulează, dacă te îngrijești să pui la punct toate lucrurile, activizînd toate responsabilitățile, să rezolvi operativ, în spiritul justiției, echității și eticii socialiste, problemele, treburile merg pe făgașul cel bun. „Dumneavoastră cum reușiți să creați acest cli- PARTID mat?“ „Bizuindu-mă pe comuniști. O selectivă stabilire a sarcinilor, o logică distribuire a lor pe organizații și oameni, precum și o verificare directă, la fața locului, a modului cum sunt îndeplinite — iată modalitățile prin care mă străduiesc să răsplătesc încrederea tovarășilor mei“. In realitate, lucrurile nu sunt chiar atit de simple. Dar nu-i putem refuza lui Vasile Chiș dreptul de-a face aprecieri sintetice. Cu atit mai mult cu cit locvacitatea nu ajută la nimic. Cu atit mai mult cu cit el este cunoscut pe toateloturile șantierului ca electrician de prim rang și ca secretar de partid prestigios, nu pentru că se pricepe să vorbească frumos, sugestiv, ci pentru că rezolvă eficient, operativ, toate treburile meseriei și politicii. Verba volant, facta manent. Obiective majore și mobilizatoare (Urmare din pag, la) Fără a diminua cu ceva meritele și intențiile unor colective de a contribui la atingerea dezideratului major , realizarea cincinalului cu cel puțin 6 luni înainte de termen și prin aceasta mărirea venitului național — ne-am propus ca în cele ce urmează să atragem atenția asupra unor aspecte generale sau specifice. Ne-am propus să facem acest lucru pentru a sugera organizațiilor de partid, comitetelor oamenilor muncii, celor sindicale și U.T.C. obiective în direcția cărora să canalizeze fluxul activității creatoare a oamenilor muncii. Se bucură faptul că majoritatea colectivelor de muncă și-au exprimat dorința de a întîmpina Conferința Națională a partidului și aniversarea Republicii cu succese deosebite, suplimentîndu-și angajamentele pe anul în curs. Sporul de angajamente — după cum am amintit — reprezintă o producție în plus, pe întregul județ. O deosebită sumă se cuvine acelor colective de muncă — Fabricii de ciment, Fabricii de pielărie și încălțăminte, Fabricii Someșul, Trustului de construcții Cluj și altora — care deși au de învins greutăți și neajunsuri, au găsit rezerve pentru sporirea angajamentelor. Sunt de apreciat in special eforturile depuse de acele colective care, deși nu dispun de rezerve evidente, caută și găsesc resurse pentru sporirea producției și productivității muncii, reducerea cheltuielilor, in special pe seama scăderii consumurilor specifice. Nedumerire produce în schimb atitudinea acelor colective — ne gîndim în primul rînd la comitetele oamenilor muncii și la comitetele de partid respective — care „păstrează rezerve" și stabilesc angajamente minime, neîncadrîndu-se in acel efort atotcuprinzător care se depune pentru traducerea în fapte, înainte de termen, a prevederilor planului pe acest an. Care sînt motivele stabilirii de către Uzina Chimică Turdia a unui angajament de 500 mii lei pe întreg anul, cînd în cinci luni colectivul realizase deja o producție suplimentară de 978 mii lei, dacă nu intenția de a asigura o activitate comodă, lipsită de probleme deosebite? Aceeași întrebare ne punem comparînd angajamentele „suplimentare“ cu realizările întreprinderii de materiale de izolații și finisaj Turda care și-a „propus“ o producție suplimentară pe întregul an de 2 milioane lei, atunci cînd, la 31 mai, avea deja o depășire de 3,3 milioane lei, ale întreprinderii de producție industrială și valorificare a legumelor și fructelor, care își stabilise un angajament de 2,9 milioane lei față de 16 milioane lei cu realizase în cinci luni, ale uzinei Unirea care își stabilise 4 milioane lei cînd deja realizase o producție suplimentară de aproape 5 milioane lei și ale altor întreprinderi republicane și locale. Nu este locul să reamintim aici rolul mobilizator al angajamentelor în creșterea eficienței întrecerii socialiste. Trebuie să precizăm însă că fiecare colectiv de muncă este obligat să-și aducă contribuția sa maximă la sporul de producție pe care poate și trebuie să-l realizeze județul Cluj. Și este locul să precizăm că posibilitățile reale ale unităților noastre productive este depășirea planului producției marfă cu cel puțin 300 milioane lei. Facem această afirmație pe baza rezultatelor obținute pînă în prezent. Dar pentru ca această cifră să nu rămînă un simplu deziderat, este nevoie ca, în afara celor amintite, întreprinderile Triumf, Carbochim, Fabrica de porțelan, Electroceramica, Fabrica de produse cosmetice, Libertatea, Complexul de prelucrare a lemnului Gherla, Industria laptelui, Combinatul de celuloză și hârtie Dej, Bobîlna, Uzina de fabricații, reparații și montaj pentru agricultură să-și stabilească și să realizeze asemenea obiective care să mobilizeze întregul potențial productiv și creator de care dispun. Bineînțeles, simpla creștere a producției nu poate constitui un deziderat satisfăcător în întrecerea socialistă. Cînd vorbim despre depășirea planului pe 1972 și, în continuare, a prevederilor cincinalului, înainte de toate, ne gîndim la creșterea productivității muncii. Din nou facem apel la date statistice. Sporul de producție realizat pînă in prezent in proporție de 72 la sută se datorește creșterii productivității muncii. La prima vedere, proporția pare a fi satisfăcătoare. Comparîndu-l cu posibilitățile de care dispun unitățile productive ale județului însă, ne dăm seama că in această privință sînt încă multe de corectat, de perfecționat, chiar de schimbat. Prima rezervă o vedem în cele nouă întreprinderi — Exploatarea minieră Căpuș, Electrometal, Someșul — Gherla, Rapid — Aghireș, Fabrica de sticlă, Fabrica de tricotaje Someșul, Metalul roșu, întreprinderea de industrializare a cărnii și întreprinderea piscicolă — care nu și-au îndeplinit prevederile planului la acest indicator. Cauzele restanțelor se cunosc — nu le reamintim. Apreciem însă că acțiunile inițiate de organizațiile de partid din unitățile amintite ar putea fi mai eficace: îndeplinirea în continuare a planului de producție cu un număr suplimentar de salariați (87 la Fabrica de sticlă, 60 la Someșul, 40 la întreprinderea de industrializare a cărnii, 40 la întreprinderea piscicolă, peste 300 la întreprinderile de construcții), care lucrează cu productivitate mai slabă decât nivelul prevăzut în plan, nu poate fi considerată o soluție corectă și nici admisiblă. Nu, in primul rînd, pentru că rezervele de creștere a productivității nu sînt nici pe departe epuizate. Indicele de utilizare a mașinilor și utilajelor (68,7 la sută), de pildă, este mult sub nivelul care ar putea fi calificat satisfăcător. întrebăm: care este motivul menținerii „în conservare“ a unor capacități importante ale întreprinderilor? în sculării, de pildă, mașinile și instalațiile sunt folosite doar în proporție de 65,4 la sută, în timp ce în secțiile de bază acest coeficient este de 70,5 la sută. Este timpul ca scalăriie să fie repuse în drepturile lor — respectiv considerate unități de bază — dintre cele mai importante. Dar sunt și alți factori care diminuează coeficientul de utilizare a „zestrei“ tehnice a întreprinderilor. Defectările accidentale, golurile în aprovizionare, lipsa de comenzi, carențe de organizare, lipsă de muncitori etc. determină stagnări de mii de ore-mașină pe zi. Prin urmare, dispunem de o reală rezervă care își așteaptă valorificarea. Chiar dacă mai admitem opriri accidentale și goluri neprevăzute, coeficientul de utilizare poate fi ridicat la 80—85 la sută — nivel atins de multe colective de muncă — unele chiar din județul nostru. Calea spre atingerea acestui deziderat, în afara eliminării cauzelor amintite, este organizarea științifică a producției și a muncii, utilizarea rațională a forței de muncă și a timpului de lucru, extinderea automatizării proceselor de producție, raționalizarea aparatului administrativ și dirijarea lui spre activitatea productivă, orientarea în mai mare măsură a cercetării in direcția valorificării superioare a potențialului uman, material și tehnic de care dispun unitățile noastre productive, stimularea spiritului inventiv și canalizarea lui spre rezolvarea celor mai importante probleme ale producției etc. Deci trebuie să facem totul ca gradul de înzestrare tehnică a industriei județului, care a crescut în ultimii doi ani cu 15 000 lei calculat pe un muncitor, să-și găsească corespondență în creșterea producției, pe calea sporirii productivității muncii. Este știut că ridicarea eficienței economice, în special pe calea reducerii cheltuielilor de producție constituie problema capitală a economiei românești de astăzi. Cînd vorbim de cheltuielile de producție, ne gîndim, în primul rînd, la cheltuielile materiale de producție. Sînt două căi de urmat: creșterea valorii produselor finite printr-un grad ridicat de prelucrare (la 35 000—40 000 lei dintr-o tonă de metal, la peste 1500 lei dintr-un metru cub de lemn exploatat etc.) și reducerea perseverentă a consumurilor specifice de material, energie electrică, combustibil ș.a. Dacă prima cale este urmată în mod satisfăcător — uzina Metalul roșu în acest an atinge o valoare a produselor finite de aproape 50 000 lei dintr-o tonă de metal, iar Tehnofrigul peste 39 000 lei — consumurile de materiale se mențin la un nivel îngrijorător de ridicat. Iată cîteva comparații: în timp ce uzinele Metalul roșu și Termofrig utilizeză pentru o tonă de produse finite 1068 kg metal (deci utilizează materia primă în proporție de 93,5 la sută), uzinei Triumf îi sunt necesare 1600 kg (grad de utilizare 60 la suta), iar uzinei Armătura 1250 kg (grad de utilizare 79,4 la sută). O altă comparație pentru producerea aceleiași cantități de energie Trustul de construcții industriale consumă de trei ori mai mult combustibil decit Clujeana Revizuirea normelor de consum de materii prime și materiale, de combustibil și energie deci a devenit nu numai o sarcină actuală, ci o necesitate indiscutabilă. Sunt de revizuit și cauzele pierderilor în rebuturi și ale cheltuielilor neproductive, care se mențin, cu toate insistențele, destul de ridicate. Spațiul nu ne permite să ne ocupăm de toate aspectele activității productive ale județului Cluj. Ne rezumăm la a semnala doar că rezerve deosebit de importante de creștere a potențialului productiv sunt înmagazinate în obiectivele noi de investiții — în curs de construire și puse în funcțiune. Cum a fost posibilă scurtarea duratei de execuție a noilor obiective la uzina Armătura, Complexul de creștere a puilor și cum au fost create premise pentru punerea în funcțiune înainte de termen a Uzinei de cazane mici, a noilor spații productive de la I.L.I.C. și a altora, tot atit de salutară ar fi grăbirea construirii și echipării tuturor obiectivelor în curs de finalizare. Ne gîndim, printre altele, la Combinatul de ceramică fină pentru construcții, la Fabrica de mașini de rectificat, la Fabrica de bere, Combinatul de celuloză și hîrtie ș.a.m.d. Așteptăm în același timp atingerea parametrilor proiectați la secțiile trăgătorie de oțel tare, cabluri de tracțiune, Laminorul nr 3, ale uzinei Industria sîrmei, la Fabrica de cărămizi Arieșuri la Electroceramica și la secția de piese sinterizate a uzinei Triumf. în cele aproape șase luni care s-au scurs din acest an am avut posibilitatea să cunoaștem temeinic ce anume suntem în măsură să realizăm. Ne-am dat seama că cincinalul pentru noi nu va însemna cinci ani, ci mai puțin Dar, totodată, ne-am dat seama că — așa cum a subliniat secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu — „Acest cincinal trebuie să însemne o cotitură radicală în dezvoltarea industriei românești“.