Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)

1972-06-23 / 7967. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ÎN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Obiective majore și mobilizatoare în întrecerea socialistă SOOS­MANEA CAROL, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R. Nu este fiu al poporului nostru care să nu participe cu trup și suflet, cu brațele ori mintea la efortul însuflețitor și unanim de edificare a societății socialiste multilateral dez­voltate, să nu nutrească o profundă năzuință de autodepăși­­re și de autoperfecționare. Mutațiile profunde în însăși con­știința oamenilor muncii determinate de relațiile de produc­ție calitativ noi, se regăsesc în abnegația și spiritul de res­ponsabilitate în muncă, în gospodărirea superioară a bunu­rilor materiale. Este deci explicabil că întrecerea socialistă nu mai este privită doar ca o competiție a priceperii și hărniciei individuale, ci ca un efort conștient, lucid, științific fun­damental al întregului popor, utilizat ca un instrument de accelerare a ritmului de împlinire a țelurilor pe care ni le-am propus. Pentru clasa muncitoare, țărănime, intelec­tualitate, pentru întregul nostru popor întrecerea socialistă înseamnă astăzi cincinalul în 4 ani și jumătate. Avînd acest obiectiv concret, oamenii muncii întîmpină Conferința Națională și cea de-a XXV-a aniversare a pro­­clamării Republicii — evenimente de însemnătate istorică în viața partidului și a poporului român, în mod tradițional, sărbătoresc, prin îndeplinirea și depășirea planului și a an­gajamentelor luate. De pretutindeni — fabrici, uzine, ogoare, mine, șantiere, institute de cercetări — răzbate hotărîrea unanimă de a face totul pentru ca marea întrecere — stimulată de aceste importante evenimente — să prileju­­iască o desfășurare cît mai deplină a energiilor și capa­cităților creatoare ale tuturor oamenilor muncii, o ma­nifestare puternică a inițiativei și elanului constructiv, o largă extindere a experienței înaintate, astfel ca pla­nul pe 1972 să fie substanțial depășit, asigurîndu-se par­curgerea unei noi și importante etape în înfăptuirea mărețe­lor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului. Este de subliniat preocuparea de a atribui acestei între­ceri coordonatele unei acțiuni temenic gândite, avînd la bază analize economice judicioase, profunde, calcule rea­liste, fundamentate pe o consultare largă a maselor de oa­meni ai muncii. Astfel a devenit posibilă suplimentarea angajamentului luat inițial pe județul Cluj de la­­ 150 mi­lioane lei producție marfă peste plan la 250 milioane lei. Realizarea unei asemenea producții suplimentare recla­mă, desigur, o mobilizare largă a forțelor și capacităților umane și materiale, presupune o permanentă preocupare pentru descoperirea și punerea în valoare a rezervelor interne. (Continuare în pag. a III-a) AU ÎNCHEIAT SEMESTRUL ! Pe măsură ce ne apropiem de sfîrșitul semestrului, tot mai multe colective de muncă raportează îndeplinirea planului înainte de termen, exprimîndu-și astfel dorința de a întîmpina Conferința Națională a partidului cu reali­zări deosebite în activitatea pe care o desfășoară. în crea­toarea întrecere care în concepția oamenilor muncii în­seamnă cincinalul înainte de termen, pe lîngă depășirea cantitativă a planului se nasc realizări care constituie con­tribuții la creșterea eficienței economice. Publicăm în con­tinuare informațiile primite din întreprinderi. TRUSTUL DE CONSTRUCȚII CLUJ La 21 iunie, pe șantierele Trustului de construcții Cluj a fost îndeplinit planul pe semestrul I. în cele nouă zile care au mai rămas pînă la sfîrșitul lunii, constructorii vor realiza lucrări de con­strucții și montaje, precum și o producție industrială supli­mentară în valoare de 8 000 000 lei Depășirea substanțială de plan realizată de constructori se concretizează în scurtarea timpului de execuție la mai multe obiective. Astfel, un canal colector de 3 km în Cluj va fi dat în exploatare cu 6 luni înainte de termen, 10 blocuri de locuințe sunt în avans între 15—60 zile, lucră­rile de construire a noilor ca­pacități ale întreprinderii lo­cale industriale Cluj cu 75 zi­le, un rezervor de apă la Dej cu 90 de zile ș.a. Sunt demne de remarcat și rezultatele depuse de con­structori în direcția reducerii consumurilor de materiale. Pînă în prezent ei au econo­misit 15 tone de metal, 45 mc de material lemnos, 80 tone de ciment și material de zidărie. FABRICA DE MEDICAMEN­TE „TERAPIA" Timp de 10 zile — de la 20 iunie "— întregul colectiv al Fabricii Terapia va lucra pentru realizarea unei cît mai importante producții su­plimentare. După calculele făcute pînă la sfîrșitul lunii, întreprinderea va da o pro­ducție globală peste planul prevăzut pe semestrul I în valoare de 7,8 milioane lei și o producție marfă de 5 mi­lioane lei, în perioada care a trecut de la începutul anului, fabri­ca clujeană a pus la dispozi­ția populației mai multe sorti­mente noi de medicamente, printre care și MINCORTID- ul din grupa hormonilor. UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERATIVELOR MEȘTEȘUGĂREȘTI începînd cu 20 iunie coope­rativele meșteșugărești din județul Cluj produc pentru realizarea peste plan a cel puțin 15 000 000 lei. Lărgind rețeaua de producție și de deservire cu 16 unități și ac­tivități noi, lucrătorii coope­rativelor, paralel cu depășirea sarcinilor de plan, în prima jumătate a anului au pus la dispoziția beneficiarilor 250 de produse noi. In curînd aceste produse vor fi prezentate într-o ex­poziție care este în curs de organizare la Casa de modă din Cluj. ÎNTREPRINDEREA BOBILNA­DEJ îndeplinind prevederile pla­nului pe semestrul Í La 19 iunie, colectivul întreprinderii locale industriale Bobîlna din Dej își propune realizarea u­­nei producții suplimentare, pînă la sfîrșitul lunii în curs, în valoare d­e 500 000 lei și a unor beneficii suplimentare de 1 000 000 lei. FABRICA DE CARTOANE MUCART 9 zile avans față de planul pe semestrul I a creat și co­lectivul întreprinderii Mucart din Cluj, în timpul economi­sit, colectivul fabricii va rea­liza suplimentar 1 070 000 lei, la producția globală și 1 450 000 lei la producția marfă, livrînd beneficiarilor în plus 55 tone cartoane și produse de papetărie în valoa­re de 570 000 lei. COMUNIȘTI DESTOINICI Delegați la Conferința organizației județene de partid Teodor MARTON, lăcătuș de întreținere, Uzina mecanică de material rulant „16 Fe­bruarie“ Cluj. Cine este Teodor Marton? în uzină oame­nii îl știu în calitate de locțiitor al secreta­rului comitetului de partid pe uzină și ca șef de echipă. — Este un muncitor excepțional — ni-l prezintă inginerul Victor Fotescu, directo­rul uzinei. Marton conduce o echipă spe­cializată în executarea proiectelor de auto­­utilaje. Activitatea de autoutilare în uzina noastră cunoaște o largă extindere în pri­mul rînd datorită nevoii de utilaje, dispo­zitive, bancuri de probă, necesare în proce­sul reprofilării pentru repararea locomotive­lor­ Diesel-hidraulice. Pe lîngă faptul că este un bun șef de echipă, un priceput meseriaș, Teodor Mar­ton se remarcă în activitatea de inovații. O recentă realizare: presa de ambutisare. Marton a făcut parte din colectivul de ino­vatori care a conceput această presă, iar apoi el și echipa sa au executat-o. Alte aprecieri făcute de director și-l în­fățișează pe comunistul Teodor Marton ca un destoinic activist care se află în per­manență în fruntea acțiunilor politice organi­zate în uzină. Bun tovarăș de muncă, apre­ciat și stimat pentru corectitudinea și mo­destia exemplară, Teodor Marton a fost ales de comuniștii din uzină delegat la Conferința organizației județene de partid. Wilhelm KYSSELA, inginer șef» Uzina Carbochim Cluj. îl cunosc pe inginerul Wilhelm Kyssela de mulți ani, din anii de pionierat ai uzinei Carbochim. Fire modestă — am putea spu­ne de o mare modestie, inginerul Kyssela se remarcă prin preocupările sale față de tot ceea ce este nou în domeniul său de specialitate. Bun organizator al procesului de producție, inginerul Kyssela este pro­movat în funcții de răspundere de tot mai mare importanță, fiind în prezent inginer șef al uzinei. Cercetarea tehnico-științifică aplicativă a fost și rămîne pasiunea sa. Cu mai mulți ani în urmă pune bazele cercetării uzinale pentru crearea de noi produse abrazive și perfecționarea tehnologiilor celor din fabri­cație curentă. Sub directa sa îndrumare și ca rezultat al unei cercetări proprii, uzina a asimilat și introdus în fabricația curentă un număr însemnat de pietre de polizor speciale, care pînă la acea dată se impor­tau. Noile produse sînt apreciate din punct de vedere calitativ ca fiind la nivelul ce­lor similare pe plan mondial. Sub coordona­rea sa s-au desfășurat ample cercetări la secția electrocorindon, cercetări care aveau ca scop final, între altele, rentabilizarea acestui produs. Și rezultatele au fost în­cununate de succes. Anul XXVIII IMr. 7967 Vineri 23 iunie 1972 4 pagini 30 bani țesătoarea Rachița Bochiș a stabilit un nou record pe țară Cu câteva zile in urmă, cind țesătoarea Rachița Bo­chiș de la România munci­toare a doborît recordul colegei ei din București, se știa că in această competi­ție nobilă nu va fi repaos. Aflând despre succesul clu­­jencelor, țesătoarele din Capitală nu se vor lăsa în­vinse. Dar la România muncitoare se aștepta ade­ziunea la întrecere și din alte localități. Tovarășa Bo­chiș, discutînd despre per­spective, s-a exprimat în felul următor: „dacă mă vor întrece fac un lucru bun. Dar nu mă voi lăsa nici eu“. Prin urmare, țesătoarea deținătoare a recordului pe țară, cu sinceritatea și mo­destia care o caracterizea­ză, nu-și considera perfor­manța de neîntrecut nici de alții și nici de ea însăși — deși experiența ei de 20 ani o îndreptățea să se con­sidere de neîntrecut. Presupunerile țesătoarei clujene s-au confirmat. La data de 20 iunie, țesătoare­le de la Flamura roșie din Capitală prin intermediul presei, au transmis colege­lor de la România munci­toare din Cluj că Mioara Butilică, una din fruntașele fabricii, a stabilit un nou record producînd într-un schimb 157 metri de țesă­turi. Știrea a produs o re­acție firească la­­ România muncitoare. Rachița Bochiș a trecut la șapte războaie, încercînd astfel redobîndi­­rea locului I. Nu a reușit î În ziua de 21 iunie, țesă­toarea a făcut un nou pas: a trecut la 8 războaie de țesut mătase. De această dată, tentativa a reușit: a­­tingînd 7 828 bătăi pe oră, muncitoarea Rachița Bochiș a țesut într-un schimb 192 metri de mătase, cu 35 me­tri mai mult decît colega ei de la Flamura roșie. Competiția pasionantă continuă. Le urăm țesă­toarelor, din toate fabricile din țară, mult succes. Să cîștige cea mai harnică și mai îndeminatică. ­­îrgu-Mureș Încheierea vizitei șefului statului Cambodgia, Norodom Sianuk Plecarea din Capitală Joi dimineața, Alteța Sa Regală, prințul Norodom Sia­nuk, șeful statului Cambod­gia, președintele Frontului Unit Național al Cambod­­giei, și Alteța Sa Regală, prințesa Monique Sianuk și-au încheiat vizita ofi­cială de prietenie făcută în țara noastră la invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Con­siliului Național al Frontu­lui Unității Socialiste, se­cretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. De la reședința oaspeților, Altețele lor Regale, prințul Norodom Sianuk și prințesa Monique Sianuk, au venit, pînă la Aeroportul Interna­țional București-Otopeni, îm­preună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și soția sa Elena Maurer, Janos Fazekas, Ștefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliu­lui de Stat, Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor ex­terne, Marin Alexie, amba­sadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lîngă șeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca și aeroportul erau împodo­bite cu drapelele de stat ale României și Cambodgiei. Pe frontispiciul pavilionului cen­tral al aerogării se aflau por­tretele tovarășului Nicolae Ceaușescu și prințului Noro­dom Sianik. Urarea „Trăiască prietenia și solidaritatea mi­litantă dintre poporul român și poporul cambodgian“ se pu­tea citi pe o mare pancartă înălțată pe platoul central al aeroportului. La aeroport au venit să-i salute pe solii poporului cam­bodgian tovarășii: Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, vice­președinți ai Marii Adunări Naționale, conducători ai u­­nor instituții centrale și or­ganizații obștești, generali. Erau de față șefi de misi­uni diplomatice acreditați în țara noastră și alți membri ai corpului diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce sunt intonate im­nurile de stat ale celor două țări, în semn de salut se trag 21 salve de artilerie. Prințul Norodom Stanik și președin­tele Nicolae Ceaușescu trec în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian își iau rămas bun de la șefii misiunilor diplomatice acre­ditați la București, de la persoanele oficiale române prezente pe aeroport. Oaspe­ții răspund îndelung aclama­țiilor prietenești adresate de mii de oameni ai muncii a­­flați pe aeroport, își iau ră­mas bun de la conducătorii partidului și statului nostru. La despărțire, prințul No­rodom Sianuk și președintele Nicolae Ceaușescu își string călduros mîinile, se îm­brățișează. Tovarășa Elena Ceaușescu și prințesa Monique Sianuk își iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pio­nieri oferă oaspeților buche­te de flori. Avionul special cu care că­lătoresc înalții oaspeți cam­­bodgieni decolează, îndrep­­tîndu-se spre R.P. Albania. Pînă la frontiera țării noas­tre, nava aeriană este escor­tată de avioane cu reacție ale forțelor armate române. (Agerpres) DECLARAȚIA COMUNĂ adoptată cu prilejul vizitei oficiale in România a șefului statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, Alteța Sa Regală prințul Norodom Sianik (19-22 iunie 1972) La invitația președintelui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, președintele Consiliului Na­țional al Frontului Unității Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și a tova­rășei Elena Ceaușescu, șeful statului Cambodgia, președin­tele Frontului Unit Național al Cambodgiei, Alteța Sa Re­gală prințul Norodom Sianuk și Alteța Sa Regală prințesa Monique Sianuk au făcut o vizită oficială în România, în­tre 19 și 22 iunie a.c. In timpul șederii sale în România, șeful statului Cam­bodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, și celelalte personalități cam­bodgiene au vizitat unități in­dustriale, obiective social-cul­­turale din orașele București și Pitești, luînd cunoștință cu mult interes de realizările ob­ținute de poporul român în făurirea orînduirii noi, socia­liste, în patria sa, înalții oaspeți cambodgieni s-au bucurat pretutindeni de o primire călduroasă și ospi­talieră, mărturie grăitoare a sentimentelor de prietenie și solidaritate pe care poporul român îe nutrește față de po­porul cambodgian. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Consi­liului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, Al­(Continuare în pag. a IV-a) SECRETARUL DE Dacă intri, pe la debușare, în galeria de fugă a hidrocen­tralei subterane de la Mărișe­­lu, prioritar te întîmpină două aspecte inedite: betonarea per­fectă a profilului (ai senzația că totul e pregătit pentru pu­nerea în mișcare a unui me­trou) și montarea ireproșabilă a echipamentului de ilumina­re și aprovizionare cu energie. Aceste fațete lucrative sunt, pentru ochiul versat în mate­rie, o dovadă incontestabilă a măiestriei profesionale a mi­nerilor și electricienilor. Referindu-ne la mineri, lu­crurile par demult lămurite, în sensul că cel mai bun schimb de betonate, statornic de multă vreme pe tronul fruntășiei, e cel condus de co­munistul Gheorghe Irimuș. Și printre electricieni se află oa­meni vrednici de toată lauda, cum este, de pildă, comunistul Ludovic Eremia. Dar despre formația lor de lucru, condusă de Vasile Chiș, se scrie mult mai puțin, deși are merite ex­cepționale în muncă. Motivul e paradoxal la prima vedere, dar reali șeful acestei formații e secretarul comitetului de partid al Șantierului II Mări­­­șelu, ipostază care-l obligă, în toate împrejurările, să vor­bească mai mult despre alții decît despre sine însuși. Pe sălăjanul Vasile Chiș l-am întîlnit prima dată în 14 ianuarie 1971 in cursul unei discuții cu inginerul Radu Scutelnicu, șeful șantierului. Impresia pe care mi-o lăsase atunci era aceea a unui om zvelt, suplu, chipeș, cumpănit la gînd și la vorbă, mai de­grabă sfios și timid decit liniș­tit și calm, în orice caz, se impunea prin prezență de spi­rit, inteligență și atitudine dis­cretă. Mai tîrziu, cu prilejul altor vizite pe șantier, aveam să mă mimi conving că lipsa oricărei os­tentații la acest om nu era nici sin­ciune, nici timiditate, ci obișnuință izvorîtă din structură interioară echilibra­tă, din cultură și instrucție ca­re depășeau net simpla con­diție de muncitor electrician și se constituiau in personali­tatea comunistului înzestrat cu certe aptitudini de conducător politic. Călit la școala aspră a ame­najărilor hidroenergetice de pe firul Bistriței, ultimul popas moldovenesc fiind cel de la Poiana Uzului, Vasile Chiș a venit pe Someșul Cald, la Mă­­rișelu, în primul rînd ca elec­trician de prim rang, fără să i se poată contesta insă marea PARTID experiență de viață, susținută de o fire receptivă, dinamică, novatoare, situată în afara ori­cărei stridențe. Calitățile lui politice, etice și profesionale s-au impus repede în fața co­muniștilor din colectivul nou, abia închegat. Și aceștia au făcut cea mai bună alegere de­­semnîndu-l să exercite funcția obștească de secretar al comi­tetului de partid al șantierului. Această învestitură nu-l scu­tește deloc de obligațiile mese­riei de electrician, de rigorile decurgînd din postura de con­ducător al unei formații de­ lucru nemijlocit integrate în procesul de producție, în trea­căt fie spus, instalațiile elec­trice din galeria de fugă sunt rodul participării lui Vasile Chiș la eforturile productive de fiecare zi. Comportarea lui la locul de muncă este un e­­xemplu de mare rezonanță po­zitivă în conștiința colectivului Lotului 2 Galeria de fugă, asi­­gurîndu-i autoritatea atît de necesară ca secretar de partid. „Dacă la locul de muncă aș face o treabă proastă, aș mai avea oare curajul să dau față cu oamenii pe care-i în­drum politicește?“ — se în­treabă el, anticipînd parcă in­tenția mea de a pune în dis­cuție problema unității indes­ _________Lucian SĂMBOAN (Continuare In pag. a lll-a) FESTIVALUL DANSULUI FECIORESC DIN TRANSILVANIA Duminică, începînd cu ora 15, la Casa de cultură a studenților se desfășoară un interesant festival al dansului fecioresc din Tran­silvania. Organizat de Cen­trul județean de îndrumare a creației populare și a miș­cării artistice de masă și de Consiliul județean al sindi­catelor, festivalul urmărește reînvierea unor vechi tradi­ții ale dansului fecioresc din această parte a țării și an­trenarea formațiilor artistice de amatori în acțiunea de valorificare a folclorului. La festival și-au anunțat participarea echipe de dan­suri din județele Hunedoa­ra, Sibiu, Bistrița-Năsăud, Covasna, Mureș, Brașov,­Să­laj, Arad, Cluj, unele pre­miate la diferite concursuri și festivaluri republicane, cum sunt: grupul fecioresc din Orăștioara de Jos (Hu­nedoara), formația de dan­suri din Șaroșu de pe Tîr­­nave (Sibiu), formațiile de dansuri din Lepindea și Bichiș (Mureș), vestiții dan­satori din Dăișoara (Brașov), ansamblul „Cununa de pe Someș" — din Bistrița. Clu­jul este reprezentat de dan­satorii din Bunești, Coruș și Gheorgheni; înaintea începerii festiva­lului, formațiile artistice de amatori vor participa, pe străzile principale ale Clu­jului, la o paradă a portului și dansului popular din Transilvania. intilnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu tovarășul Luis Carlos Prestes, secretar general al Partidului Comunist Brazilian Joi după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit cu tovară­șul Luis Carlos Prestes, secre­­tar general al Partidului Co­munist Brazilian, care, la in­vitația C.C. al P.C.R., face o vizită de prietenie în Republi­ca Socialistă România. La primire au participat to­varășii Gheorghe Pană, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., Ște­fan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, ad­junct de șef de secție la C.C. al P.C.R. în cadrul convorbirii, a a­­vut loc un schimb reciproc de informații referitoare la preo­cupările actuale ale celor do­uă partide și au fost discutate probleme ale situației politice a lumii contemporane, ale mișcării comuniste și muncito­rești internaționale. Reprezentanții celor două partide au constatat cu satis­facție dezvoltarea legăturilor de prietenie și solidaritate in­­ternaționalistă dintre P.C. Ro­mân și P.C. Brazilian și au subliniat, deopotrivă, hotărî­rea de a extinde raporturile reciproce, schimbul de vederi și de experiență, informarea bilaterală, în interesul ambe­lor partide și popoare, al cau­zei întăririi unității mișcării comuniste și muncitorești in­ternaționale. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de caldă prie­tenie tovărășească. Instalarea noului director al Teatrului Național Ieri, 22 iunie a.c., a avut loc ședința de instalare a noului director al Teatrului Național din Cluj. La șe­dință a participat tovarășul Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președinte al Con­siliului popular județean. Au fost prezenți, de aseme­nea, tovarășii Liviu Vă­­cariu, președintele Comite­tului județean de cul­tură și educație socialistă, Ioan Beu, vicepreședinte al Consiliului popular jude­țean, Leontin Stoica, secre­tar al Comitetului munici­pal de partid, Alexandru Căprariu, președintele Co­mitetului municipal de cul­tură și educație socialistă, oameni de cultură și artă, în funcția de director al Teatrului Național din Cluj a fost numit prof. univ. dr. Ion Vlad. Cu acest prilej au luat cuvîntul tovarășii Silvia Ghelan, Gheorghe Radu, Victor Tudor Popa, Dorel Vișan precum și noul di­rector al Naționalului clu­jean, prof. univ. dr. Ion Vlad, în încheierea ședinței, to­varășul Aurel Duca a arat succes deplin colectivului Teatrului Național, noului său director, și a făcut re­comandări prețioase pri­vind activitatea de viitor a acestei prestigioase institu­ții de artă clujene.

Next