Făclia, octombrie-decembrie 1972 (Anul 26, nr. 8052-8130)
1972-10-01 / 8052. szám
făclia PAGINA 2 Imperative ale campaniei de toamnă: Ritm alert la recoltări, transport și depozitarea urgentă a produselor, semănatul culturilor in bune condiții! COOPERATORII SĂCULES, MECANIZATORII SĂ ARATĂ! SEMĂNAT Problema cea mai importantă pentru noi în momentul de față — ne spunea tov. Petru Fieraru, inginerul șef al cooperativei agricole din Cîmpia Turzii —,este recoltarea porumbului, mai ales pe suprafețele ce trebuie eliberate, pregătite și insăminiate cu grîu. Cercetând lanurile, am găsit parcele unde porumbul este copt și s-a trecut imediat la recoltarea lui. Inginerul șef al cooperativei ne-a mai relatat că în această unitate din cele 250 ha ce urmează a fi semănate cu orz, 150 ha sînt gata pregătite. De fapt însămînțarea a început și în două zile va fi încheiată. Lucrările de recoltări, și însămînțuri se desfășoară în ritm susținut și la C.A.P. Viișoara. Tov. Nagyasy ..lóri,U șeful secției de mecanizare de la C.A.P. Viișoara, vorbineiine despre desfășurarea lucrărilor din campania de însămînțări, spunea: — Avem în secție tractoriști deosebit de pricepuți și harnici — Lengyel Ludovic, Pavel Gheorghe, Peczi Blaziu și alții — care nu-și precupețesc eforturile pentru executarea arăturilor și însămînțărilor la timpul optim. Ei au făcut pînă acum arături de însămînțări pe 150 ha, din care 100 ha sunt discuție,, și au încheiat o dată cu strîngerea „recoltei și desfășurarea lucrărilor din campania de însămînțări, în multe cooperative agricole din județ conducerile și specialiștii unităților manifestă preocupări sporite pentru a asigura furajele necesare, de bună calitate, efectivelor de animale. Pe lingă strîngerea și depozitarea fînurilor, la ordinea zilei se află însilozarea porumbului furajer, a cocenilor și altor resturi vegetale. Preocupîndu-se cu simț de răspundere de„ realizarea planului de însilozări, conducerile și specialiștii unor cooperative agricole au reușim să asigure pînă în prezent însilozarea unor importante cantități de nutrețuri. La C.A.P. Luna s-au însilozat pînă acum 3700 tone de furaje, la C.A.P. Gilău 1600 tone, la C.A.P. Ceanu Mare 1500 tone, iar la Călărași 1450 tone de porumb și alte nutrețuri. In ritm intens se desfășoară în aceste zile însilozările și în cooperativele agricole din Cîmpia Turzii, Poiana, Suatu, Cojocna, Petrești și în altele. Cu toate acestea, planul de însilozari al cooperativelor agricole din județ a fost realizat pînă la 28 septembrie semănatul celor 50 ha cu orz și 30 ha cu plante de convener. Pentru a crea cîmp liber de lucru tractoarelor, cooperatorii din Viișoara au terminat din timp , recoltarea cartofilor și sînt pe Sfîrșite cu recoltarea celor 70 ha cu sfeclă de zahăr. De asemenea, se urgentează recoltarea porumbului silei, și a început culesul porumbului. De îndată,, ce se eliberează o parcelă, imediat estic ,arată de mecanizatori. INITIATIVE §1 MĂSURI ORGANIZATORICE BUNE, DAR ELE TREBUIE RIGUROS APUCATE La C.A.P. Ceanu Mare, comitetul de partid a discutat și analizat modalitățile prin care recoltarea porumbului și eliberarea terenului de coceni să se facă, rapid,1. Dind curs recomandărilor comitetului de partid, consiliul de conducere a întocmit un plan de măsuri care a fost însușit de brigăzi. Astfel, pentru recoltarea porumbului din tarlalele zise Fața Fînețelor și Fișcărara, care ocupă 22 ha, respectiv 24 ha, brigăzile a II-a și a V-a au stabilit ca culesul să-l termine în două zile. .Tăiatul cocenilor se va face în timpul nopții. Privind desfășurarea lucrărilor din campania de însămînțări, se constată că au fost arate 200 ha, din care 160 ha sp.proporție de numai 31%. Deși importante resurse de furaje stau și în prezent nefolosite, in multe cooperative aga COÎS ’,se amina de pe o zi pe alta începerea însilozărilor. . Astfel în Unitățile aparțiinătoare consiliului intercooperatist Geaca, din planul de însilozări s-a realizat numai 17%.. Cooperativa agricolă din Cătina, aparținătoare acestui consiliu, din 1500 tone furaje, prevăzute în balanța furajeră nu a realizat nimic, iar C.A.P.. Geaca din 2950 tone de nutrețuri siloz, numai 560. ’ . Tov. Ioan Ciorba. , președintele:; C.A.P. Geaca ne relata faptul că stațiunea de mecanizare a agriculturii nu a reușit, să le pună la dispoziție bilei o combină de siloz iar cu cele 2 tocători de mică capacitate pe care le are unitatea lucrările se desfășoară intr-un ritm lent. Asemenea situații necorespunzătoare se întîlnesc și in raza altor consilii intercooperatiste, în timp ce la cooperativa agricolă din Gilău planul de însilozare a fost realizat, în unitățile cooperatiste din Dumbrava, Căpușu Mare și Săvădisla, datorită slabei sunt pregătite pentru semănat și au fost însămînțate 20 ha cu borceag și 10 ha cu orz (din cele 80 ha planificate). Ținînd cont că unitatea are de însămînțat 700 ha cu grîu, se impune intensificarea lucrărilor de recoltare a culturilor premergătoare acestei plante. O largă mobilizare va trebui să se asigure pentru urgentarea recoltării sfeclei de zahăr. In același timp, tractoarele trebuie folosite cu maximum de randament la arat și semănat. Cu nimic nu poate fi justificat faptul că in zilele trecute mai multe tractoare de la secția de mecanizare Ceanu Mare au efectuat transporturi particulare sau lucrări auxiliare, din cauza lipsei de control ,jin partea conducerii unității și a S.M.A. Asemenea practici vor trebui combătute. .. v. UNDE SUNT AUTOCAMIOANELE SOLICITATE DE COOPERATORII RIN BOLDUI ? La C.A.P.: Boldur, în curtea secției de mecanizare, am găsit în miezul zilei de 28 septembrie 5 tractoare care zăceau nefolosite, tractoriștii neavînd cîmp liber de lucru. — N-avem ce să facem — ne spunea șeful secției de mecanizare. Unde am putea lucra, terenul nu este eliberat. Sfecla de zahăr se află în grămezi în tarla, pentru că preocupări, a., consiliilor de conducere și ; a ..cadrelor de specialiști s-au însilozat cantități, fiărțe mici (8—17% din plan) iar "la C.A.P. Lita, această, acțiune nici măcar nu a fost începută. Mult rămase . in urmă cu lucrările de însilozare sînt și cooperativele ... . agricole din Așchileu! Mic. ; Ciubăncuța, darea, Bârăi, Șura, Soporul de Cîmpie, Feiurdeni, Hășdate, Căîatș, Morlaca, Ghirolt, Nireș, Șutu, Filea, Crăiești, Sînmartin, care au realizat mai puțin de 10% din planul de însilozări. Conducerile și Specialiștii acestor unități cooperatiste au uitat de răspunderea :ce le revine pentru.. „a asigurat necesarul de furaje. . de bună calitate, pentru perioada de stabulație. Este limpede că prin neglijarea acestei acțiuni, producțiile din fermele zootehnice în perioada iernatului sînt puse încă de pe acum sub semnul incertitudinii Consiliile intedcooperatiste și organele agricole sînt datoare să determine conducerile unităților respective sa înceapă de Urgență această acțiune organizînd îndeplinirea integrală a planului de Însilozări. AI. VLAD nu sînt camioane. La fel stau lucrurile și în privința cartofilor care se află recoltați în cîmp. Aceste greutăți și neajunsuri ne-au fost confirmate și de inginerul șef al unității. — N-avem cu ce să transportăm sfecla. La bază de recepție — spunea tov. inginer Ion Bostan. La sfeclă, am început culesul in 18 septembrie și am recoltat aproape 25 din cele 51 ha cultivate.Necazul e că transportul abia a început. De cîteva zile am tot cerut camioane. Promisiuni am avut. Joi, 28 septembrie, ni s-au promis de la I.T.A. 5 camioane cu remorcă și am primit unul singur. De dimineață camionul a plecat la fabrică, la Luduș, și chiar acum la ora 15,30 s-a întors pentru al doilea transport. Nici C.L.F. Turdaru catadicsește să vină cu camioanele pentru a-și ridica cele 80 tone de cartofi contractați. Aceștia stau în grămezi pe cîmp. întreprinderea de transporturi auto va trebui să răspundă cu promptitudine solicitărilor cooperatorilor din Boldur pentru transportul sfeclei, iar Centrul de legume și fructe din Turcia să le acorde sprijinul necesar pertru ca întreaga cantitate de cartofi ce a fost contractată să fie ridicată fără nici o tărăgănare, pentru a se evita pierderile pe care le-ar putea cauza temperaturile scăzute. N. ARGEȘANU Din zori pînă iu amurg la lucru in cîmp! Conform datelor centralizate de Direcția generală județeană a agriculturii, industriei alimentare și apelor, pînă la 29 septembrie a.c. s-au recoltat 46% din suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr, 67% la cartofi, 60% la legume și 7% la porumb. Continuă să se desfășoare în numeroase unități agricole din județ, recoltarea fructelor și strugurilor, strîngerea și depozitarea fînurilor și însilozările. In același timp, pe ogoarele întreprinderilor agricole de stat și ale cooperativelor agricole se execută arăturile de însămînțări, din care s-au realizat 46 °/6 față de prevederile planului și însămînțările de toamnă care s-au executat pe 7.327 ha, ceea ce reprezintă 13% din suprafața planificată. Stadiul recoltărilor și însămînțărilor de toamnă impune ca fiecare zi, fiecare oră și minut să fie folosite la maximum pentru grăbirea acestor lucrări, în vederea strîngerii fără pierderi a recoltei din acest an și asigurarea premiselor unor producții sporite de cereale păioase tn anul viitor. Sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, conducerile unităților agricole de stat și cooperatiste, țăranii cooperatori, mecanizatorii și toți oamenii muncii de pe ogoarele județului sunt chemați să depună eforturi înzecite, muncind cu hărnicie, în zilele de lucru și duminicile, de dimineața și pînă seara, ca recolta din acest an să ajungă cit mai grabnic în hambare, iar însămînțările de toamnă să fie efectuate în epoca optimă și la înalt nivel calitativ. Mobilizind toate forțele la aceste acțiuni, prioritate se va acorda terminării recoltării și transportului, legumelor și cartofilor unde se pot înregistra mari pierderi din producție în urma brumelor și a eventualelor înghețuri. De asemenea, trebuie să se urgenteze recoltarea culturilor de toamnă de pe suprafețele unde urmează să se însămînțeze orz și grîu, pentru a se crea cîmp liber de lucru tractoarelor în vederea executării lucrărilor de pregătire a terenului pentru însămînțări. O sarcină urgentă o constituie, și transportul produselor, agricole din cîmp,ăl., sfeclei de zahăr, cartofilor, cepei și altor produse care se găsesc, recoltate în cantități mari in numeroase unități, spre a evita pagubele pe care le pot cauza intemperiile. In acest scop, atît, mijloacele de transport proprii ale unităților cît și autocamioanele repartizate de întreprinderea de transporturi și alte întreprinderi vor trebui folosite cu întreaga capacitate. Manifestind un înalt simț de răspundere față de soarta recoltei, muncind cu entuziasm și pricepere, aplicînd tehnologiile avansate la cultura păioaselor de toamnă, să asigurăm în fiecare unitate efectuarea la timpul, optim și în mod exemplar a lucrărilor din campania,, de recoltări și însămînțări. Hrana animalelor in iarnă se asigură in zilele toamnei Arături pentru însămînțări la Urca Gospodari harnici la Iclod Elevii in campanie In cadrul cooperativei agricole de producție din Iclod campania de toamnă se desfășoară în ritm intens și pe multiple planuri, in funcție de cerințele cele mai urgente, specifice fiecărui sector de activitate. După cum ne-a relatat ieri dimineață telefonic tovarășul Victor Chirtoș, secretarul consiliului popular comunal, țăranii cooperatori mclodeni au terminat recoltarea cartofilor de pe o suprafață de 30 ha și desfășoară cu toate forțele recoltarea sfeclei de zahăr, producția de pe 25 ha fiind deja transportată la baza de recepție. Paralel cu recoltările, decurg însămînțările. Potrivit planului operativ au fost deja semănate, în condiții agrotehnice superioare, 50 hectare cu grîu și 50 hectare cu orz. Pe măsura eliberării accelerate a terenurilor necesare, se iau măsuri :pentru termiifiarea în epoca optimă a însămînțărilor de toamnă, urmărindu-se aplicarea •tehnologiilor optime la grîu și la orz. (l.s.) » Elevii școlii generale din Sîntioana (comuna Țaga) participă în aceste zile febrile a campaniei de toamnă cu toată priceperea și entuziasmul la strîngerea și depozitarea în bune condiții a recoltei. Așa după cum ne informează prof. Grațian Sabău, directorul școlii, cei 77 de elevi, reprezentând clasele V—VIII au cules pînă în prezent porumbul de pe 3 ha, au executat peste 100 mLA, liniari de sfori de tutun, au ajutat la culesul cartofilor, fasolei, cepei și a altor culturi. Printre cei mai harnici colaboratori ai membrilor cooperatori din Sîntioana cităm elevii: Mariana Zdroba, Dorel Horongoza, Ion Băgăcean, Felicia Paul ș.a. Pentru actuala campanie, elevii școlii s-au angajat să recolteze porumbul cooperativei agricole din localitate de pe 18 ha. (M.M.) i PMGĂTIR» PROFESIONILI- CALE IMPORTANTĂ DI RfAUMAt4 «INMINUI IUffî Of Ifii Cum vă completați cunoștințele de specialitate ? Este eficientă forma folosită? (Urmare din pag. I-a) Gheorghe BIZEA: La mai, activitatea de perfecționare a pregătirii profesionale se desfășoară pe baza unui plan, precis și ... cum prinde întregul personal. Pentru,muncitori am organizat o gamă, întreagă de forme, astfel încît cursurile, să ofere fiecăruia ce-i trebuie... Diversificarea asigurată a instruirii, stabilirea unor tematici în raport de cerințele prezente și viitoare ale producției, controlul permanent: Al modului de desfășurare a pregătirii, ridicarea permanentă a nivelului acestora au făcut din cursuri un mijloc ,efectiv de ridicare a.., nivelului calitativ al întregii noastre activități. Deși în acest an Uzina au avut sarcini de plan cu mult sporite față de 1971. .Îndeplinirea acestora nu ne-a creat nici un fel de dificultate, tocmai pentru faptul că, aprofundînd anumite laturi ale meseriei, muncitorii au lucrat cu mai mult spor, mai bine. Cunoscând rolul important pe care îl au în producție specialiștii cu pregătire medie și superioară, noi ne-am ocupat cu toată seriozitatea și de pregătirea acestora. în marea lor majoritate, aceștia au fost,, cuprinși în cursuri post-universitare. Orientarea noastră spre forma respectivă ,s-a dovedit, eficientă, deoarece dă un mare randament, atunci cînd instituțiile de învățămînt, pe lingă care funcționează, acordă atenția cuvenită. Spun aceasta deoarece în timp ce modul în care Institutul politehnic Cluj se ocupă de pregătirea cursanților ne satisface, preocuparea Academiei de studii economice București și a altor unități lasă de dorit. Asigurarea unui cadru legal și organizatoric procesului de pregătire profesională a sporit, desigur, eficiența acestuia. După părerea mea, trebuie văzut și ce se poate face pentru a cointeresa pe cursanți in completarea cunoștințelor profesionale. Nu mă refer la stimulente materiale. REPORTER: Propunerea mi se pare justificată. Și n-ar fi exclus ca experiența vreunei întreprinderi să ne sugereze vreo soluție. Deci, s-o reținem. Petru SABĂUj: Reținînd invitația făcută, voi începe chiar cu cointeresarea. După cum se știe, Terapia se numără printre întreprinderile care și-au onorat întotdeauna cu prisosință sarcinile de plan. Mai mult chiar, cîntărindul de forțele am hotărât să îndeplinim actualul cincinal Ja journal patru ani și potru lind. Mai bine de jumătate din avansul prevăzut este preconizat a se realiza prin creșterea productivității, ca urmare a ridicării continue a gradului de calificare a muncitorilor. Asta înseamnă că noi ne vom ocupa cu toată seriozitatea de completarea cunoștințelor noastre. Interesul manifestat în această direcție este explicabil. Cu cît vom fi mai bine pregătiți, eu ,atît vom fi mai în măsură să executăm, 1, 10,crări mai complexe și să ciștigăm mai bine. Cointeresarea noastră este sporită și de modul atrăgător în care se desfășoară cursurile, de cunoștințele pe care ni le oferă. Dîndu-ne seama că participînd la formele de pregătire în care am fost încadrați învățăm lucruri care ne sînt necesare, care ne ajută să ne descurcăm din ce in ce mai ușor în complexitatea proceselor, și utilajelor pe care le dirijăm, nu mai este nevoie să ne impulsioneze cineva. Un alt mijloc de a trezi interesul cursanților, practicat la noi, este condiționarea trecerii dintr-o categorie înalta de urmarea cursurilor și rezultatele obținute. REPORTER. Prin urmare, organizarea pregătirii, problemele abordate pot deveni uui mijloc de cointeresare. Nu mai puțin lipsită de efect este și condiționarea — justificată, de altfel — a promovării dintr-o categorie în alta, de interesul depus pentru perfecționarea profesională. Florica VLAICU. Nivelul de instrucție a unui colectiv poate constitui un stimulent, sau o pîrghie în Calea progresului tehnic. Fără muncitori, bine pregătiți, fără o completare continuă a pregătirii profesionale, producția fabricii noastre nu ar fi putut ajunge la nivelul tehnic la care se află. Practic, la ora actuală, la Terapia nu mai pot lucra oameni fără o bună pregătire. Dacă în urmă cu 10 ani cineva putea fi operator chimist având și 7 clase, - acum are nevoie fie de școală profesională sau tehnică, ba chiar, de liceul Și nu numai atît. Căci un muncitor s-ar muli țeftni cu ce știe și n-ar mai inju^a. peste doi arci el "ar fi •pus" m imposibilitatea de a mai lucra cu același randament. Ce se desprinde din cele spuse? Că îndeplinirea sarcinilor, măriție’ne revin. î.p viitor ; cere .să învățăm, să învățăm în continuu. Cum visa continuarea învățăturii. solictică. a. bază; de ‘plecare. Vorbind despre perfecționare trebuie sâ ne oprim și asupra modului ,în care școala profesională sau tehnică se ocupă de viitorii muncitori. Specificul unității noastre — ca de fapt și al altor întreprinderi —, generînd o strinsă interdependență între cunoștințele....de chimie și mecanică,perfecționarea profesională înseamnă policaTîficare. Ori, fără o bază anterioară, nu poți să poți califici. Din fericire, la noi nu stați ivit asemenea probleme. Majoritatea operatorilor avînd o bună pregătire, i-am putut învăța și meseria de mecanici. Inițiați în mecanică, în cazul unor defecțiuni, dereglări, nu se mai apelează la serviciul de întreținere. Asta înseamnă o economie considerabilă de forțe de muncă. Și ceva în plus, mecanicii, care pînă acum se ocupau cu remedierile, în prezent se ocupă de autodotare, construind în fabrică utilaje de zeci de mii de lei. E un cîștig formidabil. Melania BUȚURCĂ: Meseria de confecționer articole de papetărie sau ambalaje nu se învață în nici o șeoală, așa că muncitorii noștri au trebuit să-și însușească cunoștințele necesare la locul de muncă. Și, cu toate că profesia lor impune multe cunoștințe de mecanică, chimie, adică o adevărată policalificare, majoritatea au devenit ■ bunii „specialiști. Ce denotă acest lucru? .Că la organizarea pregătirii profesionale trebuie să se aibă în vedere specificul muncii, condițiile de care se dispune. La noi, cea mai potrivită cale se dovedește Instruirea în locul de muncă. Și cointeresarea trebuie sabordată, de la caz la caz. Acolo unde există procese și operații diferite în privința complexității, așa după cum e căzut la Fabrica, de cartoane,, tarifarea locurilor de muncă se dovedește destul de stimulativă.--Asta înseamnă salarizarea muncitorilor în raport de complexitatea lucrărilor executate, stabilind un tarif de plată diferențiat, în funcție de Categoria locului de muncă in care acesta își desfășoară activitatea și condiționînd încadrarea sa de un anumit nivel de cunoștințe. Meseria, de confectioner neputindu-se învăța decit în fabrică,iar practicarea ei impunînd o policalificare, consider că ar fi bine să ne bucurăm de mai multă atenție din partea Oficiului forței de munca: „sa nu ni se mai repartizeze numai persoane cu iprfegatire scăzută, deoarece ,ni să își greunează mult rmunca. REPORTER: Reprezentantul organului la care faceți apel e prezent și mereu pe recepție. Putem, deci, spera că mesajul a fost recepționat. Teodor PINTICAN: Pentru a da rezultate, perfecționarea profesională, indiferent de forma în care se desfășoară, trebuie să aibă în vedere și perspectiva, precum și necesarul de cunoștințe impus de activitatea prezentă și viitoare,, deoarece numai așa vom evita abuzul de informalit Țțațî pregătirea îngustă, parcă la ..Libertatea“ nu s-ar fi procedat așa, pe mine cursul” de pregătire făcut nu m-ar fi ajutat ,prea mult. In prezent.. știu să iau o decizie, să rezolv mai bine o problemă tehnică, să intervin cu mai bune rezultate într-o problemă de relații de muncă, tocmai pentru că la pregătire ne-am ocupat concret de asemenea treburi. Nu spun că nu sînt necesare și cunoștințele cu caracter general. Sunt, dar trebuie avut grijă pînă unde mergem. Teoretizarea pregătirii înseamnă timp pierdut, dezinteres din partea participanților. La stabilirea tematicii, cursanții pot și trebuie să-și dea concursul. Așa am procedat și noi. Observinddrpă primele ședințe că nu ne prea interesează ceea ce facem, am propus schimbarea tematicii, precum și ce anume să se includă în noua tematică. Baza materială contează, de asemenea, foarte mult. După părerea mea, sala de pregătire profesională pentru muncitori, amenajată în întreprindere, contribuie cel puțin in proporție de 50 la sută la buna însușire a cunoștințelor predate. §g| Gheorghe MANTEIAȘ: Fiind I muncitor, simt în orice moment ce înseamnă să fii Spu nu bine pregătit profesional. Niciodată nu aș fi ajuns să mă ridic atît, de mult deasupra realizărilor medii dacă nu aș fi stăpîn pe meserie.. Buna pregătire m-a ajutat să gindesc, mai profund, să văd mai departe, inovațiile ,pe care le fac nu sunt rodul; altui talent ăscuns; nu m-am născut cu harul noului; am căpătat acest har de-a lungul anilor, invățînd dm permanență. Dacă nu reușim să-i determinăm pe oameni să ■ învețe din dorința de a ști, trebuie să apelăm la alte mijloace. Nu știu ce ne-ar opri să condiționăm acordarea treptelor, bunăoară, de interesul depus și rezultatele obținute în ridicarea pregătirii profesionale. Nimic. Interesul pentru perfecționarea profesională mi se pare undeva îngrădit de unele reglementări. E anacronic ca, astăzi, cînd policalificarea a devenit o necesitate, un mijloc de valorificare superioară a forței de muncă, la trecerea de la o meserie la alta să o iei de la început. O asemenea reglementare e depășită. Ștefania SILVEȘAN. Ca să fi folositoare, perfecționarea pregătirii profesionale trebuie să abordeze problemele concrete ale meseriei, cunoscute sau noi, cunoscute pentru adâncire, noi pentru a le însuși. Mergindu-se pe această linie, la noi s-a câștigat foarte mult. Timiditatea, lipsa de îndrăzneală — ce caracterizau pe multe muncitoare — au dispărut. Acum, în secție se lucrează cu multă siguranță, independent, nu mai este nevoie de dădăceală permanentă, iar cînd are loc o dereglare, o defecțiune, muncitorul este în măsură să o remedieze fără a mai solicita concursul mecanicului. Ce am spus pînă acum poate fi definit ca efect economic al bunei pregătiri profesionale. Să nu uităm, însă, latura psihologică. Un muncitor stăpîn pe meserie este, întotdeauna mulțumit de el, se simte mai folositor, cu o personalitate care se impune. Or, aceasta face foarte mult. Adalbert VITAN: Nu mă voi opri decit asupra unui aspect și anume la baza de cunoștințe de la care pornim și de care depind rezultatele obținute in procesul de pregătire profesională. Consider că multe din eșecurile înregistrate în această acțiune se datoresc modului în care se face admiterea în școlile profesionale, precum și practica. Lipsa unei a testări din care să rezulte dacă este sau nu apt candidatul pentru meseria îmbrățișată, face ca în fabrică să ajungă mulți angajați care nu au înclinațiile cerute și cu care, oricît ne-am strădui după aceea, nu-i vom putea ajuta să devină buni muncitori. Cred că e cazul să se înțeleagă că examenul la limbă și matematică nu constituie probe suficiente de admitere în școlile profesionale. In ce privește practica, sistemul votării elevilor de la o operație la ;. alta, un fel de plimbare de, agreldent, împiedică, Specializarea acestora în efectuarea, altei ’operații, sau grupe de operații, făcînd necesară revederea actualului sistem de practică precum și de admitere. Maria POP: Pregătirea profesională comportă nu numai instruirea, ci și educarea salariatului. Iată de ce la noi, la Higiena, concomitent cu completarea cunoștințelor de specialitate, ne ocupăm și de formarea unor trăsături morale, politice. De fapt,acest lucru este reclamat și de specificul activității pe care o desfășurăm. După cum se știe, în sectorul nostru materia primă este clientul, omul, așa că nu ne poate fi indiferent cum este acesta tratat. Să nu uităm, de asemenea, că sectorul de prestații, aflat în permanență sub influența modei, reclamă o actualizare permanentă a cunoștințelor de specialitate, îmbogățirea acestora. Poriind de la cerințele amintite, am organizat o mare diversitate de forme de pregătire: perfecționarea profesională la locul de muncă sub directa supraveghere a șefului de unitate, organizarea unor unități speciale de pregătire, schimburi de experiență, învățămînt de cultură generală. Pentru lărgirea cunoștințelor de cultură generală, politice și ideologice în unitate s-a organizat o secție a „Universității populare. De asemenea, toți salariații cooperativei sunt încadrați intr-un cerc de învățământ politic. Multe din metodele folosite cred că pot fi aplicate și în alte sectoare, mai cu seamă că ele și-au dovedit vitalitatea. Mărturie este faptul că în anul trecut unitatea noastră a fost declarată fruntașă pe țară, că la concursul de la Constanța ne-am clasat pe locul IV, iar un număr de 6 cooperatori vor participa la Concursul de la Sofia. KOVÁCS Adalbert: Experiența dovedește că în unitățile în care, în unele sectoare activitatea are un caracter sezonier, perfecționarea pregătirii profesionale trebuie să vizeze în primul rînd policalificarea. Parte dintre tovarășii prezenți la întîlnire au subliniat că" unele reglementări depășite, cointeresarea actuală — nu stimulează interesul tuturor muncitorilor pentru policalificare. Eu consider că se poate depăși acest impediment recurgînd la acordul global. Procedînd astfel, fiecare muncitor va fi stimulat, dar și ajutat să devină plurimeseriaș. Ba chiar mai mult, prin acordul global atragem și pe maiștri în procesul de ridicare a nivelului profesional al salariaților pe care aceștia îi au în subordine. Aplicată la Spicul, această formă a dat rezultat, confirmat nu numai de un bagaj de cunoștințe suplimentar, ci și de revirimentul înregistrat de întreprindere în activitatea sa. Emilia MUREȘAN. Tovarășul Vitan are dreptate. Mulți muncitori, nefiind supuși unor probe de aptitudini, își dau seama, după absolvirea școlii profesionale, că nu sunt apți pentru meseria aleasă. Oficiul de selecție și orientare profesională, "proiectat a se înființa la Cluj, cred că va pune capăt acestei anomalii. Pentru a se ajunge aici, este nevoie de o revedere a întregului sistem de admitere in învățămintul profesional. Revenind la reciclare, vreau să arăt că eficiența acesteia depinde și de seriozitatea cu care este privită. Mai sînt cazuri încă, e adevărat — rare, de formalism. Interesîndu-ne de această problemă la șantierele din Cluj ale T.C.I. ni s-a spus că aici pregătirea se desfășoară sub forma studiului individual, „sub" supravegherea șefilor direcți. Mergînd însă mai la concret, am constatat că pentru pretinsul studiu individual nu există nici un fel de materiale, nici un program. Nu spun că forma aleasă nu ar fi bună, poate că ea e cea mai potrivită. Dacă e așa, atunci să-i dăm curs. Referitor la remarca tovarășei Buțurcă privind nivelul de pregătire scăzut al salariaților repartizați de Oficiul forței de muncă trebuie să vedem cum stau lucrurile. Dacă s-a procedat așa nu e bine, mai cu seamă că se dispune de forță de muncă feminină. . . Ca și cu ocazia altor consfătuiri, concluziile se dovedesc de prisos. Buni cunoscători ai realității întreprinderilor, invitații noștri au pus punctul pe i. încă o dovadă a nesecatului izvor de învățătură pe care o constituie experiența maselor, a justeței indicațiilor date de conducerera partidului de atragere a maselor largi de oameni ai muncii în organizarea și conducerea activității economice și sociale. î. CONSTANTINESCU