Făclia, octombrie-decembrie 1972 (Anul 26, nr. 8052-8130)

1972-10-07 / 8057. szám

PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 29 PRODUSE NOI ÎN LOC DE 10 In planul tehnic al Uzinei Armătura, a fost prevăzut pentru acest an asimilarea a zece produse noi. Ca și în alte împrejurări, colectivul fa­bricii a considerat ceea ce își propusese doar o sarcină mi­nimă. Așa că n-au trecut de­cât trei trimestre și gama sor­timentală a producției s-a îm­bogățit cu 24 noi armături. Produsele asimilate, desti­nate în majoritate exportu­lui, sunt realizate la nivelul celor mai înalte exigențe, fiind competitive din toate punctele de vedere pe piața mondială, în multe privințe, acestea pre­zintă chiar calități tehnice și funcționale superioare. Antrenat plenar în acțiunea de înnoire permanentă a pro­ducției, de adaptare operativă la cerințele pieții pînă la fi­nele anului, colectivul uzinei va mai asimila încă 5 produse care vor fi livrate complet la export SURPRIZE PENTRU CONSUMATORI Combinatul alimentar din Cluj pregătește noi surprize pentru consumatorii de pro­duse de patiserie, Venind, ast­fel, în ajutorul gospodinelor. Una din surprize constă în foi­le de plăcintă semifabricate. Pachetele de foi, de cîte 500 gr, ambalate în pungi, vor putea fi umplute după prefe­rință și apoi coapte. Noul sor­timent este rezultatul colabo­rării Combinatului din Cluj cu unitatea soră din Timișoa­ra. Specialiștii trimiși pentru însușirea rețetei și tehnologiei de fabricație s-au și întors, iar după terminarea instalații­lor necesare — aproximativ peste 2 săptămîni — vor în­cepe fabricarea noului sorti­­­ment. In cursul lunii octom­brie vor apare în magazinele de prezentare ale combinatu­lui și două sortimente de tri­­goane cu foietaj, umplute cu diferite creme, pregătite după rețete originale. Nicolae VLAICU NOI CONSTRUCȚII EDILITARE LA DEJ După construirea celor 3 po­duri spre Mănăstirea (peste Someșul Mic), edilii municipiu­lui se străduiesc acum să în­lăture ultimele imagini rămase din timpul inundațiilor. —­ în cinstea celei de a 25-a aniversări a Republicii — ne spune ing. Ioan Balotă, prim­­vicepreședinte al Consiliului popular municipal Dej — pre­conizăm ca, sprijiniți de uni­tățile constructoare, să înche­iem toate lucrările ce țin de ridicarea podului din strada Mărășești, devierea cursului văii Salca și consolidarea ma­lurilor acesteia în zona podu­lui. De asemenea, efort consec­vent depunem pentru ca tot pînă în 30 Decembrie să re­dăm în circulație și pasarela de peste Someș, lucrare care a început în cursul lunii septem­brie. E CU FORȚE și MIJLOACE PROPRII Conștient de importanța ac­țiunii de autoutilaje, colecti­vul de muncă de la Secția de semiindustrializare („Uscător“) a Fabricii de sucuri concen­trate Dej construiește o nouă moară pentru rădăcinoase des­hidratate. Noul și complexul agregat, creat cu forțe și mij­loace proprii, datorită calități­lor sale va fi superior tuturor agregatelor similare din dota­re, permițînd să se producă pentru prima dată aici o făină de cartofi și leguminoase des­hidratate, care va atinge fi­nețea pudrei. Noua instalație­­ ne spune tehnicianul Cor­nel Badea, șeful secției — va fi dată în funcțiune în cinstea aniversării Republicii. Aceasta va permite să producem o largă gamă de sortimente noi, dintre­ care în primul rînd se vor afla făina de morcovi și prețioasa boia de ardei. Producția 1973, îndeplinind indicațiile secretarului general al partidului E nevoie ca în fiecare an să producem mai mult, mai bine și eficient După cum se știe, în zilele trecute secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu a vizitat uzina noastră. Cu această oca­zie am raportat condu­cătorului partidului și sta­tului realizările obținute de colectivul uzinei de la ultima sa vizită, modul în care am tradus în fapte indicațiile da­te cu acea ocazie, in ultimii ani uzina „Tehnofrig“ a par­curs o etapă importantă din programul de dezvoltare, a asimilat o gamă largă de uti­laje, a îmbunătățit parametrii tehnici ai produselor din fa­bricația curentă. Cu ocazia re­centei vizite, tovarășul Nicolae Ceaușescu, analizînd etapa a patra de dezvoltare a uzinei, ne-a dat noi prețioase indica­ții. Astfel ni s-a cerut să construim hale industriale cu mai multe nivele și în ele să fie cuprins și Centrul de cer­cetări și proiectări. Referitor la echiparea noilor hale ni s-a indicat ca aceasta să se facă cu utilaje tehnologice de mare productivitate, cu mașini-u­­nelte agregat, linii de trans­fer și centru de prelucrare. Creșterea producției — ne spunea secretarul general al partidului —, în ansamblul ei va trebui să se realizeze în primul rînd pe seama creșterii productivității muncii. în zilele care urmează, co­mitetul de partid, comitetul oamenilor muncii, vor analiza în amănunt indicațiile date cu prilejul acestei noi vizite a tovarășului Nicolae Ceaușescu și se va întocmi un plan de măsuri. în prezent, colectivul de muncă al uzinei se află antre­nat în ampla acțiune de iden­tificare a rezervelor interne în vederea îndeplinirii cincinalu­lui înainte de termen, tradu­cind astfel in viață una din hotărîrile Conferinței Națio­nale a partidului. Dar pentru a realiza înainte de termen cincinalul e nevoie ca în fiecare an să producem mai mult decit prevederile iniția­le. Față de realizările acestui an, in 1973 producția globală era planificată să crească cu 12,8 la sută, însă, pentru a realiza dezideratul despre ca­re am vorbit — cincinalul înainte de termen — va tre­bui să creștem producția glo­bală în 1973 nu cu 12,8 la sută ci cu mai mult. Creșteri simi­lare față de planul inițial am stabilit și la ceilalți indicatori, cum ar fi producția marfă, producția pentru export, pro­ductivitate. Pentru ca aceste noi sarcini la care ne-am angajat să fie realizate, am întocmit un plan de măsuri tehnico-organizato­­rice care a fost aprobat cu o­­cazia adunării generale a oa­menilor muncii. Dintre măsu­rile mai importante cuprinse în plan arăt doar cîteva: in­tensificarea procesului de mo­dernizare a produselor din punct de vedere constructiv și a rentabilității la cel puțin 50 % din sortimentele fabrica­te; stabilirea capacității de producție cu o încărcare uni­formă în 3 schimburi în ve­derea utilizării la maximum a mijloacelor de producție e­­xistente; o mai bună funda­mentare a duratei reparațiilor și reviziilor planificate în ve­derea reducerii timpului de staționare a acestora,­­inten­ționăm să pregătim din timp reparațiile și să lucrăm în trei schimburi și în acest sector); folosirea rațională a suprafe-Ing. Andrei HALMAGHI, directorul uzinei „Tehnofrig“ (Continuare în pag. a lll-a) CINCINALUL ÎNAINTE LII LIRMAN Pentru constructori, anul 1973 începe acum La Trustul de construcții Cluj, despre 1973, se vorbește ca despre o problema cotidia­nă. Capacitatea poligonului de panouri mari, posibilitățile de mărire a producției la sec­ția de prefabricate din Som­e­­șeni, la stațiile de preparare a betoanelor și mortarelor, la atelierele de confecții și de producție industrială, la șan­tierele și subunitățile produc­tive sunt inventariate în mod amănunțit și incluse în calcu­lul randamentului maxim pe care trebuie să-l dea Trustul, de construcții, în vederea rea­lizării sporului producției cu 13 la sută față de 1972. Este de remarcat o notă ge­nerală a atmosferei în care se fac aceste pregătiri: nimeni nu discută posibilitatea reali­­­zării sporului dar cu atît mai serios și mai­ profund se discu­tă modul cum se va realiza. Zilnic au loc­ consultări cu In­stitutul de proiectări pentru sistematizare și construcții și cu celelalte institute de pro­iectări, cu beneficiarii și cu furnizorii de materiale. Prin­cipalul subiect al acestor con­sultări este modernizarea, res­pectiv industrializarea con­strucțiilor. Calculele de pînă acum reflectă cu claritate că în anul care urmează procede­ele industriale trebuie extin­se. (In Cluj, cu cel puțin 25 la sută). Nu­­ este, un­ deziderat, spectacular ci~ ’ o necesitate stringentă. Realizarea lui es­te reclamată de necesitatea creșterii productivității mun­cii (la dublu pînă în anul 1975), de necesitatea economi­sirii muncii vii, de necesita­tea scăderii substanțiale a du­ratei de execuție a obiective­lor. Este edificatoare o com­parație, în timp ce la un bloc de locuințe din cărămidă se cheltuiesc pe apartament 1800 ore-om muncă vie, la un bloc de locuințe din panouri mari ori din ziduri turnate in cofraje universale plane, pe apartament revin, în medie, 1000 ore-om de muncă. Ex­tinderea procedeelor industria­le în măsura preconizată per­mite colectivului Trustului de construcții realizarea sporului volummului de construcții cu e­­fectivele existente. Bineînțeles, extinderea celor mai rapide și mai eficiente procedee de lucru este numai una din condițiile asigurării îndeplinirii sporului de pro­ducție. Este nevoie de aseme­nea pregătiri care să permită constructorilor să lucreze în mod ritmic în tot cursul anu­lui. Două elemente ale acestei importante cerințe, în linii ge­nerale, sunt întrunite. La 15 septembrie, Trustul de con­strucții dispunea de 90 la sută din documentațiile lucrărilor programate pe anul 1973 (lu­crări aparținătoare Consiliului popular județean). Este un a­­vantaj față de anii precedenți care permite o aprovizionare mai judicioasă, o repartizare rațională a utilajelor și a mij­loacelor mecanizate, sincroni­zarea activității subunităților de deservire cu cele producti­ve, programarea efectivelor etc. Problema documentații­lor însă nu este în întregime rezolvată. Mai mulți benefi­ciari, deși au avut obligația să prezinte proiectele de exe­cuție pînă la 30 iunie, încă reprogramează, decalează, con­ciliază și... tărăgănează. De pe masa constructorilor lip­sesc încă proiectele Grupului școlar Tehnofrig, ale Căminu­lui cadrelor didactice, ale u­­nor blocuri proprietate perso­nală etc. Alți beneficiari nu au reglementat încă fie fi­nanțarea, fie eliberarea tere­nurilor destinate construcțiilor, fie contractarea lucrărilor. Astfel, o bună parte din clădi­rile care urmează să fie con­struite de T.C.C., practic nu se pot include în programele de lucru. Ni se pare că Trustul de construcții Cluj ar trebui să fie mai categoric și mai e­­nergic față de acei beneficiari care nu se achită de îndatori­rile ce le impune calitatea pe care o au. Experiența a de­monstrat nu odată că „înțele­gerea“ manifestată în pregăti­rea investițiilor s-a răsfrînt a­ A. VARGA (Continuat* în pap. a 115-e) peste douăzeci de mii de diferite produse părăsesc zilnic secția decor a Fabricii de por­țelan „Iris“ din Cluj 4 Anul XXVIII Nr. 8057; • Simbată 7 octombrie 1972 4 pagini 30 bani N CINSTEA CELEI DE-A XXV AI ANIVERSARI A REPUBLICII M E. LAZAR' Factorii hotărîtori în urgentarea lucrărilor din campania de toamna: MOBILIZARE LARGĂ. ORGANIZARE TEMEINICĂ A MUNCII LA RECOLTĂRI, TRANSPORT ȘI DEPOZITAREA PRODUSELOR. SEMĂNATUL IN BUNE CONDIȚII • Sute de cooperatori la culesul porumbului; recolta transportată imediat din cîmp • Pe tarlalele „din față" tractoarele continuă arăturile pentru însămînțarea griului • Ritm intens la transportul sfeclei de zahăr la bazele de recepție. DIS-DE-DIMINEAȚA IN CIMP, LA CULESUL PORUMBULUI Cooperatorii din brigăzile I-a, a Il-a și a V-a de la coo­perativa agricolă de producție din Jucu au ieșit în cursul zi­lei de vineri,­ dis-de-dimineață, la culesul porumbului. — In cadrul acestor brigăzi, conduse de Ștefan David, Ni­colae Oprea și Ștefan Bodea, ne-a relatat inginerul șef al C.A.P. Jucu, Mircea Crăciun, sunt prezenți la cules 270 de cooperatori. Alți 110 coopera­tori din brigăzile a III-a și a IV-a au ieșit pe tarlalele de sfeclă de zahăr la recoltarea și transportul din cîmp al a­­cestei culturi. Printr-o participare masivă la muncă, intensificîndu-se rit­mul lucrărilor, a căror des­fășurare a fost împiedicată de precipitațiile căzute, coopera­torii de la C.A.P. Jucu au re­ușit să recolteze porumbul de pe tarlaua de 30 ha pe care au ieșit vineri la lucru, să re­colteze și să transporte sfecla de zahăr de pe importante su­prafețe. Muncind în acest fel, în C.A.P. Jucu a fost recoltat porumbul de pe o suprafață de 80 ha, iar sfecla de zahăr de pe 36 ha din cele 50 cul­tivate. Conducerea C.A.P. a luat măsuri ca întreaga cantitate de porumb recoltată să fie i­­mediat transportată din cîmp și depozitată, folosindu-se ate­lajele C.A.P. Au fost executa­te, de asemenea, alături pen­tru grîu pe 150 ha și au fost pregătite pentru însămînțări 95 ha. CU 14 TRACTOARE LA EXECUTAREA ARĂTURILOR PENTRU ÎNSĂMÎNȚAREA GRIULUI Grăbirea executării arături­lor în scopul creării condiți­ilor necesare însămînțării gri­ului în epoca optimă pe în­treaga suprafață, planificata­ constituie o importantă preo­cupare a mecanizatorilor de la cooperativa agricolă de pro­ducție din Ceanu Mare. Con­ducerea C.A.P. a identificat acele tarlale pe care tractoa­rele să poată executa arături în vederea însămînțării griu­lui. Pe suprafețele propice au ieșit la arat, încă în primele ore ale dimineții, 12 mecani­zatori. Ei au reușit să execute această lucrare pe importante suprafețe, care se adaugă ce­lor 240 ha arate pînă în pre­zent și 170 ha pregătite pentru însămînțare. Tractoarele au ieșit în continuare și la efec­tuarea arăturilor pentru grîu la cooperativa agricolă de pro­ducție din Boldur. FOLOSESC RAȚIONAL MIJLOACELE DE TRANSPORT La cooperativa agricolă de producție din Recea Cristur se desfășoară din plin recoltarea sfeclei de zahăr de pe cele 30 de hectare. La transportul a­­cesteia la baza de recepție sunt folosite 6 tractoare cu remorci. La întoarcerea de la baza de recepție din Bonțida remorcile sunt încărcate cu în­­grașămintele chimice care ne­­au sosit în dimineața zilei de 6 octombrie: 68 tone de su­­perfosfat. Aproape 300 de cooperatori din această unitate au lucrat 1»a culesul porumbului de pe o tarla de 40 ha, în vederea eliberării acestei suprafețe ce urmează a fi însămînțată cu grîu. La C.A.P. Recea Cristur sînt executate arături pentru însămînțări pe 216 ha din cele 444 planificate, 202 ha sunt pregătite, iar 127 ha au fost deja însămînțate. URGENTEAZĂ FIECARE LUCRARE Un număr de cooperatori muncesc neobosit la executa­rea lucrărilor specifice din campania de toamnă și la coo­perativa agricolă de producție din Viișoara. Numeroși dintre ei sunt prezenți la culesul po­rumbului pentru boabe, iar al­ții la culesul strugurilor din C. MARCU (Continuare in pag. a lll-a) Alături de toamnă la C.A.P. Cășei T£lSX*7BlJD(»TFLEX»T6LEX*TELEK*TaEX*TB£X*7cLEX*TE l£X»m£X»Wi£X»TElJEX»TEL£X»Tti£X»TELO(»T£l£X»T£a> JdraE"3C»JZJBk. • Lat Mogadiscio au luat sfVșit convorbirile tripartite privind soluționarea pe cale pașnică a diferendului dintre Uganda și Tanzania: în urma negocierilor, cele două părți au semnat un acord de pace, care urmează să fie dat publi­cității concomitent la Mogadiscio, Kampala și Dar Es Sa­laam. • Banca Japoniei a fost nevoită să cumpere aproxima­tiv 70 milioane dolari pentru a menține cursul monedei a­­mericane la bursa din Tokio, anunță agenția Rreuter: în cursul tranzacțiilor de soi, dolarul coborîse aproape de nivelul minim permis al cursului său — 301,07 yeni. Agen­ția Reuter relevă că presiunile la care este supusă în prezent moneda americană sunt însoțite de o tot mai pro­fundă neliniște a cercurilor financiare nipone în legătură cu posibilitatea unei noi reevaluări a yenului. • Adunarea Națională a Franței a respins, joi seara, moțiunea de neîncredere în politica internă a guvernului, prezentată de grupurile parlamentare ale partidelor comu­nist, socialist și radical-socialist. • Un autobuz transported 45 de călători s-a prăbușit într-o prăpăstie la aproximativ 200 de kilometri sud de orașul Izmir, în urma acestui accident, și-au pierdut­ viața 22 de persoane, iar alte 13 au fost grav rănite. Eveniment remarcabil în viața artistică, Festivalul „Traiiuția muzicală clujeană“ se găsește la a 7-a ediție și constituie o fructuoasă reuni­une a multor valori muzicale, a unor artiști de seamă și formații de prestigiu. Nivelul de desfășurare s-a impus în ultimii ani ca pe o manifestare culturală de înal­tă ținută. Marcînd începutul stagiunii muzicale, festivalul a fost deschis joi 5 octombrie de or­chestra filarmonicii din Cluj avînd la pupitru pe Emil Si­mon. Solista concertului inaugu­ral, violonista japoneză MA­­JUMI FUJIKAWA, ne-a oferit o seară muzicală impresio­nantă prin apariția sa deose­bit de armonioasă și o inter­pretare admirabilă. Masumi Fujikawa și-a înce­put studiile la 4 ani, dovedind de timpuriu un talent deose­bit. Ascensiunea sa a fost ra­pidă, devenind o virtuoza a viorii și creîndu-și o frumoasă reputație artistică prin con­certele date în marile centre muzicale din Europa, Asia, A­­merica. Stabilită în Belgia, Masumi Fujikawa reține aten­ția lumii muzicale prin tur­neele sale frecvente. La numai 17 ani devine posesoarea unor premii internaționale, pre­miul I la Concursul „Vieux­­temps 1970“ și în acelaș an premiul II la concursul „P. I. Ceaikovski“ și este apreciată ca talent excepțional de cele­brii Henryk Szeryng, Leonid Kogan, Daniel Safran. Masumi Fujikawa a inter­pretat Concertul pentru vioară nr. 2 de S. Prokofiev. Au fost suficiente primele măsuri pentru a desvălui lumea sen­sibilă a interpretării violo­nistei japoneze. Momentele de profundă cantabilitate, pasajele de vir­tuozitate au fost redate limpe­de și precis sub degetele ei. Vioara se apropia adesea de vibrația vocii omenești. Tînăra și talentata violonis­tă a lăsat cea mai bună im­presie fiind rechemată insis­tent de publicul ce ia acor­­dat prețuirea cuvenită. Sim­fonicul serii inaugurale a mai cuprins Partea I din Simfo­nia a V-a de George Enescu în primă audiție și suita sim­fonică „Orfeu“ de Igor Stra­­vinski. Lucrare considerată neterminată, Simfonia V-a de George Enescu a fost recon­stituită de compozitorul clu­jean Cornel Țăranu. Astfel a fost redată auditoriului o pa­­­gină de incontestabilă valoa­­­­re din creația enesciană. 1 în creația lui Igor Stra­­­­vinski „Orfeu“ este o lucrare­­ de o extraordinară fantezie­i creatoare, afirmată în varie­­­­tatea și bogăția armonică și­­ ritmică, în orchestrație, în pa­­­­leta coloristică. . Orchestra, într-o formă­ bună, dirijată de Emil Simon­i cu deosebită competență, tem­­­­perament și exactitate, a re­­­­levat o interpretare de nivel , prilejuind satisfacții pe care­­ rar le întîlnești. 1 Urmează o săptămînă foarte­­ bogată în manifestări ce re­­s­țin atenția în lumea muzicală­­ a țării solicitînd seară de­­ seară melomanii, cu programe­­ generos alcătuite, o adevăr­a­­­­tă gală de creație și interpre­­­­tare.­­ Mariana CRISTEA S Festival „Toamna muzicală clujeană 72” i Bifelioirea ® pap! Tîrgu­-Mureș I J- L­ o 1 0 interesantă și inedită expoziție de artă a cărții la Cluj Peste cîteva zile, orașul nostru va găzdui cu ospita­litatea­­ binecunoscută, în saloanele Galeriei de artă, un eveniment cultural de prestigiu, o expoziție de ar­tă a cărții. Pentru a pre­zenta cititorilor noștri, cu un ceas mai devreme, cîte­va amănunte despre acest act de cultură, am purtat o succintă discuție cu grafi­cienii Emil Chendea, din Centrala cărții și Al. Cris­­tea din Comitetul județean de cultură și educație socia­listă. — Cum s-a născut ideea acestei expoziții? — In cadrul Anului inter­național al cărții, 1972, ini­țiat de UNESCO, Comisia de organizare a acțiunilor le­gate de acest evenimet din țara noastră, a prevăzut o expoziție de artă a cărții. La propunerea Comitetului ju­dețean pentru cultură și e­­ducație socialistă, expoziția se va organiza la Cluj. Este prima manifestare de acest fel organizată în țara noas­tră. — Cine organizează expo­­ziția? — în colaborare, Consiliul Culturii și Educației socia­liste, Uniunea Artiștilor Plas­tici din Republica Socialistă România, Comitetul jude­țean pentru cultură și edu­cație socialistă, Centrala, cu sprijinul filialei din Cluj a Uniunii Artiștilor Plastici și al Editurii Dacia. — Ce tematică va avea? — Va fi o expoziție de arta cărții și nu de arta rea­lizării tipografice. Ea va cu­prinde ilustrații originale, publicate și nepublicate rea­lizate în ultimii 5 ani, ale unor graficieni de prestigiu, ca Val Munteanu, Ion State, Done Stan, Adrian Ionescu, Livia Rusz, Mihu Vulcănes­­cu, Deak Ferencz; de aseme­nea, cărțile editate în țara noastră și distinse cu diplo­me și medalii la concursul național de artă a cărții, precum și la manifestările internaționale de prestigiu cum sunt cele de la Leipzig, Moscova, Nisa și Bologna. Vor mai fi prezentate ma­teriale auxiliare de publici­tate în domeniul cărții: afi­șe, embleme editoriale, co­­perți și supra-coperți și ma­chete originale de carte.­­ Vor avea loc și alte manifestări legate de expo­ziție? — Bineînțeles. E vorba de un simpozion pe tema Arta cărții, la care vor participa specialiști în acest domeniu (Dan Dumitrescu, Aurel Stoicescu, Viorica Cristea, Gabor Dionisie și ing. Er­nest Niță). Lucrările simpo­zionului vor fi conduse de prof. univ. dr. Virgil Vătă­­șianu. Tot cu această ocazie, Biblioteca centrală universi­tară va organiza în sălile ei o expoziție de Ex-librisuri. — Cine participă la aceste manifestări culturale? — Reprezentanți ai Consi­liului Culturii și Educației Socialiste, graficieni de pres­tigiu, editori precum și spe­cialiști în domeniul cărții, invitați de peste hotare. — Ce semnificație are a­­ceastă acțiune? — Ea încearcă să subli­nieze dezvoltarea artei cărții în ultimii ani în România, contribuția ei la acest act de cultură care este cartea. *\

Next