Făclia, ianuarie-martie 1973 (Anul 27, nr. 8139-8205)
1973-03-22 / 8197. szám
PRESTĂRILE DE SERVICII MAI APROAPE DE CERINȚELE REALE ALE POPULAȚIEI (Urmare din pag. 1-a)bilind cele mai adecvate ore pentru deschiderea unităților de prestări de servicii, în legătură cu lipsa de competență a unor tehnicieni și șefi de unități din sectorul reparațiilor aparatelor de radio și T.V. s-au luat măsuri concrete, mergînd pînă la schimbarea responsabililor. O măsură utilă care vine în sprijinul populației amintim înființarea unei noi activități. Este vorba de încadrarea unor persoane pentru spălatul rufelor și curățatul locuințelor la domiciliul clienților, trimiterea pe bază de solicitări a unor persoane pentru îngrijirea copiilor, a bolnavilor și a bătrînilor. La secția frigidere, care în ultimul timp și-a mărit considerabil capacitatea, se fac actualmente toate reparațiile necesare. La această secție a fost înființată o nouă activitate: încărcarea frigiderelor prin compresie ȘT absorbție. Se află în studiu problema înființării unei secții pentru verificarea și repararea instalațiilor electrice. Unii deputați au propus înființarea unei secții de reparat radio — T.V. în cartierul Gruia. Conducerea cooperativei analizînd această propunere a ajuns la concluzia că deocamdată această propunere nu poate fi soluționată din lipsa unui spațiu corespunzător. Considerăm că ar fi util ca organele de resort din cadrul Consiliului popular municipal, în colaborare cu conducerea cooperativei să studieze această posibilitate, avîndu-se în vedere numărul mare de locuitori în acest cartier. Avînd în vedere că la secțiile de reparații radio — T.V. se înregistrează numeroase reclamații din partea cetățenilor privind slaba calitate a reparațiilor, respectarea termenelor, a tarifelor, restituirea de către tehnicieni a pieselor uzate și înlocuite, conducerea cooperativei, în urma propunerilor făcute, a reanalizat aceste aspecte, luînd măsuri corespunzătoare împotriva acelora care se fac vinovați de producerea unor asemenea fenomene. ?,ARTA DECORATIVA“LUT S-a solicitat de către deputați înființarea unui atelier pentru recondiționarea obiectelor din ceramică. Conducerea cooperativei motivează ca nerentabilă înființarea unei secții în acest scop. Credem că o astfel de justificare nu rezistă din moment ce această secție se poate organiza pe lângă o secție de producție sau în colaborare cu cooperativa „Deservirea“. Se impune deci o analiză mai atentă a unor astfel de propuneri. „HIGIENA" CLUJ în numele cetățenilor, mulți deputați reclamă nerespectarea de către secțiile de frizerie și coafură a unor principii elementare în activitatea de deservire: nerespectarea rîndului, condiționarea lucrărilor de acordarea bacșișului etc. De asemenea s-a cerut extinderea unor activități de masaj corporal, vibromasaj, activități deosebit de utile și solicitate în municipiul Cluj. In acest sens, au fost organizate asemenea secții la unitatea de frizerie din str. 30 Decembrie (pentru bărbați), în cadrul unității din complexul Mercur și la unitatea de cosmetică din str. Napoca. „PROGRESUL“ DEJ Cetățenii din municipiul Dej au solicitat înființarea unui atelier pentru întreținerea instalațiilor sanitare. Conducerea cooperativei comunică existența unei astfel de secții la nivelul întreprinderii de gospodărie locală. Considerăm că dacă solicitările populației depășesc posibilitățile întreprinderii, cooperativa „Progresul“ trebuie să înființeze o astfel de secție. Este în studiu extinderea activității de reparat articole de uz casnic. Referitor la nerespectarea termenelor de probă și execuție a lucrărilor, aspecte manifestate în unele unități de deservire, conducerea cooperativei precizează că acestea se respectă în... majoritatea cazurilor. întrebarea se pune“ ce a făcut și ce face conducerea cooperativei pentru a nu se înregistra nici o abatere de această natură? într-un viitor apropiat va fi extinsă secția de tîmplărie, în a cărei atribuții va fi inclusă și repararea unor piese de mobilă la domiciliul clienților. Pe linia diversificării prestărilor de servicii către populație în municipiul Dej va fi dat în exploatare în cursul semestrului întîi 1973 un modern complex de spălătorie și curățătorie chimică. „TRICOTAJUL“ CLUJ A fost sesizat faptul că în procesul de spălare și curățire chimică a efectelor se neglijează căptușeala, aceasta rămînînd tot necurățată, pe motiv că această operație nu este inclusă în tarif. Iată răspunsul conducerii cooperativei: „Ba da, este inclusă în tarif, dar costumele și alte articole asemănătoare care se curăță chimic nu se spală, ori materialul din care este confecționată căptușeala necesită spălare. Costumul dacă se spală se degradează, iar descusutul și cusutul la loc a căptușelii, nu poate fi executat la un volum atît de mare de articole“. Cu alte cuvinte, curățarea căptușelii este inclusă în tarif, dar nu se curăță. Problema trebuie să stea mai mult în centrul preocupărilor conducerii cooperativei, în legătură cu înființarea unor secții de curățătorie cu adevărat „EXPRES“ suntem informați că s-a trecut la regim de urgență de 24 ore și 3 zile la unitățile Expres din str. Horea, respectiv centrul nr. 6 din str. 30 Decembrie. Pentru evitarea unor neajunsuri în privința respectării coloristicii obiectelor de către unitățile de boiangerie, informăm că s-a întocmit un catalog de culori care stă la dispoziția clienților pentru alegerea culorilor potrivite. „METALURGIA“ CLUJ Din răspunsul trimis de către conducerea cooperativei rezultă faptul că există o secție care execută ascuțirea foarfecilor, cuțitelor, repararea broaștelor la uși și confecționarea cheilor. Se invocă motivul că nu se apelează cu asemenea servicii la secția de lăcătușerie. Din o sută de clienți numai doi apelează la executarea unor astfel de lucrări. Părerea noastră este că secția este prea puțin popularizată, insuficient cunoscută de către populație, concluzie desprinsă din unele discuții purtate cu clienții. „MOBILĂ ȘI TAPIȚERIE" CLUJ Din propunerile făcute de către deputați se desprinde, ca o concluzie, că se simte acut nevoia de a se înființa unele secții încadrate cu personal care să se deplaseze la domiciliul clienților pentru a executa lucrări de reparații ,a uși, geamuri, mobilă etc. Pe această linie s-au întreprins unele măsuri dintre care amintim înființarea unei secții de reparat tapițerie și una pentru înlocuit geamuri și înrămat tablouri în cartierul Grigorescu. în cartierul Gheorgheni, în cadrul complexului „Mercur“, există o secție pentru înrămat tablouri și înlocuit geamuri (de ce nu și pentru repararea tapițeriei și a mobilei, la domiciliul clienților?). De ce nu se iau măsuri pentru înființarea unui asemenea atelier și în cadrul Complexului Hermes? Considerăm că un asemenea atelier nu ar necesita un spațiu mare, mergînd pe ideea de a efectua lucrările la domiciliul clienților. Considerăm că deși există anumite nuclee bine conturate, secții încadrate cu personal corespunzător, nu se face suficient atît la nivelul cooperativei cît și al U.J.C.M. pentru popularizarea acestor secții. Nu se cunosc în general adresele acestor unități, ce lucrări execută etc. Poate ar fi necesar tipărirea unor pliante, afișe, care să se distribuie in oraș, anunțuri în presă și radio, firme luminoase, etc. prin care să se facă o popularizare zilnică produselor și serviciilor cooperativei, a altor cooperative. Sperăm că odată cu înființarea noului serviciu de informare, multe dintre lacunele existente, semnalate și de către deputați, vor fi înlăturate. „MESERIAȘUL“ GHERLA Deputații din orașul Gherla au sesizat faptul că se simte nevoia îmbunătățirii activității de reparat aparate de radio și T.V. sub aspectul calității acestora, a respectării tarifelor. Conducerea cooperativei analizînd aceste propuneri precizează: „Se vor lua măsuri... în viitor“. Ce a făcut însă pînă în prezent conducerea cooperativei nu se arată. Se impune din partea conducerii studierea mai amănunțită a posibilităților de soluționare operativă a problemelor pe care le ridică deservirea promptă a populației. „DESERVIREA“ TURDA La propunerea deputaților din municipiul Turda, conducerea cooperativei va înființa un atelier de reparat obiecte de uz casnic în cartierul Oprișani. în cartierul Turda Nouă se va înființa un atelier pentru reparat televizoare. Un astfel de atelier a existat în cartierul amintit, dar s-a desființat datorită lipsei de comenzi. După cum reiese din cele de mai sus, o parte din propunerile deputaților au fost soluționate, altele — justificat sau nu — își așteaptă rezolvarea. Dar unele conduceri de cooperative — ca „Drumul Nou“, „Munca invalizilor“ și „Solidaritatea“ din Cluj, „Prestarea“ — Cîmpia Turzii, „Unirea“ — Turda și „Munca“ — Huedin — nici nu au binevoit să ne răspundă, ca să ne dăm seama despre modul în care au rezolvat problemele. Sunt condiții pentru o mai mare dezvoltare și diversificare a activității de servicii. Trebuie doar mai multă preocupare din partea conducerilor de cooperative. O parte din ele, se preocupă mai mult de activitatea de producție —de serie, mai ales — neglijînd ceea ce ar trebui să facă în primul rind. PRESTARE DE SERVICII. ★ MUNCA POLITICĂ DE MASĂ ÎN SPRIJINUL REALIZĂRII CINCINALULUI Înainte DE TERMEN (Urmare din pag. l-a) valueze activitatea pe această linie, în lumina indicațiilor recentei Plenare a C.C. al P.C.R., la care tovarășul Nicolae Ceaușescu spunea: „O importanță deosebită pentru realizarea cu succes a tuturor sarcinilor economice, pentru traducerea în viață a prevederilor noilor legi stabilite de plenara noastră, are intensificarea muncii politico-ideologice și cultural-educative în rîndul oamenilor mimcii, pentru dezvoltarea conștiinței lor socialiste, pentru ridicarea nivelului de înțelegere a legăturii organice care există între accelerarea progresului economic al țării și ridicarea bunăstării fiecărui cetățean, a întregului popor“. Ceea ce se cere organizațiilor de partid este de a-și face tot mai simțită prezența la fiecare loc de muncă, influențînd pozitiv toate procesele ce au loc, intervenind activ pentru ca problemele nodale să-și găsească cea mai bună soluționare. Rolul muncii politice este de a fi mereu pe fază, de a populariza tot ce e nou și înaintat, de a întreține o atmosferă creatoare de muncă, un climat de dezvoltare a inițiativei și responsabilității, de combatere în același timp a lipsurilor și neajunsurilor, a oricăror rămîneri în urmă. Organizațiile de partid trebuie să folosească toate pîrghiile și mijloacele de care dispun cu pricepere, determinindu-le să se ancoreze mai adine în problematica actuală, să constituie, fiecare în parte, instrumente puternice de educare și mobilizare a maselor la acțiunile întreprinse. Pentru a veni in ajutorul organizațiilor de partid, redacția ziarului „Făclia“ și-a propus să contribuie în mai mare măsură la generalizarea experienței pozitive publicând săptămânal, sub genericul „Munca politică de masă în sprijinul realizării cincinalului înainte de termen“ articole, raidurianchetă, discuții, mese rotunde și colaborări privitoare la organizarea și actualizarea agitației vizuale, munca cu agitatorii, pregătirea și folosirea lor cu pricepere, rolul stațiilor de radioamplificare în informarea operativă a maselor, crearea, conducerea și îndrumarea gazetelor de perete și satirice, activizarea colegiilor de redacție a acestora și a rețelei de corespondenți, consfătuirile și schimburile de experiență cu agitatorii și colegiile de redacție, folosirea celorlalte forme și mijloace ale muncii politico-educative, inclusiv a celor mai puțin răspîndite, dar care se dovedesc deosebit de eficiente. Facem acest lucru convinși fiind că schimbul de păreri, de opinii, ce va avea loc și la care invităm să participe un număr câ mai mare de activiști ai organizațiilor de partid, va contribui la ridicarea nivelului muncii politice de masă în toate organizațiile din cuprinsul județului nostru. sport DOCUMENT DE O IMPORTANTĂ COURȘITOARE Recenta Hotărîre a Plenarei Comitetului Central al P.C.R. cu privire la dezvoltarea continuă a educației fizice și sportului, constituie nu numai un act suprem care consfințește rolul și ponderea fenomenului de mișcare din țara noastră, dar și legea de bază ce asigură și îi jalonează acestuia buna funcționalitate, scopul și sarcinile de viitor, pe măsura preceptelor și imperativelor societății noastre contemporane. Ea este chintesența unor desăvîrșite și înalte principii și norme, fondate pe o perfectă cunoaștere a conținutului și stării de lucruri ce definesc și întregesc aria acestui atît de îndrăgit și prețuit domeniu de activitate, care este educația fizică și sportul. Este pentru noi toți și nu numai pentru cei care slujim nemijlocit, într-un fel sau altul activitatea sportivă, un prilej de deosebită satisfacție, să luăm act de o asemenea hotărire, care reușește atît de clar, să întrunească și să reglementeze rosturile, temeiurile și reperele activității sportului și educației fizice; în mod deosebit, rețin pasajele afectate sportului de performanță și cele ale sportului școlar și universitar — de care sunt legat în primul rând și pe care le socotesc, ca de altfel întregul conținut al prezentei Hotărîri, — drept garanția succeselor ce vor urma, de altfel, în ton cu toate bunele noastre realizări din ziua de azi. Toate acestea mă fac să revin la ideea din titlu și anume, că suntem beneficiarii unui document de o importanță excepționala, pe care se cade să-l onorăm așa cum se cuvine. Mircea DAMIAN, secretarul Clubului sportiv „U" Cluj STUDENȚI MEDICINISTI IASCHI Duminică, 18 martie, în organizarea catedrei de Educație fizică, în colaborare cu Asociația studenților, peste 100 de studenți și cadre didactice de la Institutul de medicină și farmacie din Cluj s-au deplasat la Băișoara în cadrul obișnuitelor excursii, montane duminicale. Cu această ocazie, s-a desfășurat un concurs de schi contînd pentru tradiționala cupă „Dr. Iuliu Hațieganu“. La feminin, proba de slalom a fost câștigată de Clara Opfferman, de la Facultatea de farmacie. Foarte disputată a fost proba masculină de slalom, în care s-au detașat Marian Mircea — Medicină generală anul IV, cîștigătorul probei, Cornel Mircea — Medicină generală anul VI, clasat pe locul II, și Molnar Tiberiu — Medicină generală anul II, care a ocupat locul III. Cu această ocazie, au fost decernate titlurile de campioni I.M.F. la schi pe anul 1973. Această acțiune s-a desfășurat într-o atmosferă de puternic entuziasm studențesc, în condiții ideale de concurs și se înscrie în vastul program de competiții sportive de masă care se desfășoară în prezent în Institutul de medicină și farmacie din Cluj, Traian CHITUL Tenis de masă. INCIPOT PROMITĂOR întrecerile Diviziei A la tenis de masă au debutat in Capitală cu desfășurarea întîlnirilor primelor 5 etape la masculin și a primelor 4 tururi la feminin. Competiția a început sub bune auspicii pentru echipele masculine și feminine ale Clubului sportiv muncitoresc Cluj, pregătite de antrenorul emerit Farcaș Paneth. Formațiile clujene au ieșit învingătoare în toate partidele susținute. La masculin, cei 5 tenismeni de la C.S.M.— Giurgiucă, Doboși, Papp, Bozga și tînărul Barbu — au învins pe rind echipele I.E.A.B.S. București cu 9—1, Universitatea Craiova cu 9—2, Locomotiva București cu 9—0, Voința București cu 9—4, iar într-un prim derbi, pe Politehnica București cu 9—6. Clujenii au totalizat 10 puncte (setaveraj 45—19) și au preluat conducerea, fiind urmați, tot cu 10 puncte (setaveraj 45—20) de Progresul București. La feminin, garnitura clujeană, alcătuită în exclusivitate din junioare (Ligia Lupu, Maria Șinteaan și Dorina Costea) a făcut față în mod onorabil unei întreceri ele senioare, cucerind pînă acum 4 victorii. O formă bună a manifestat Ligia Lupu, care a întrecut-o atît pe Carmen Crișan (componentă a lotului de senioare), cit și pe dubla campioană europeană de junioare, Lidia Ilie. Rezultatele înregistrate de echipele C.S.M. Cluj: 5—3 cu Rovine Craiova, 5—3 cu Spartac București, 5—3 cu Voința București și 5—2 cu Politehnica București. FĂCLIA PAGINA 3 CAMPIONATUL JUDEȚEAN DE FOTBAL Primele două etape din cadrul returului campionatului județean de fotbal n-au adus nici o modificare în fruntea clasamentului, fotbaliștii de la Cimentul Turda continuînd să se afle pe primul loc, mărindu-și chiar avansul de puncte la 3 față de a doua clasată. Rezultatele înregistrate in primele două etape ale returului (în paranteze rezultatele echipelor de juniori): etapa a XIV-a: Flacăra — Unirea Horești 1—0 (4—0), Motor U.R.A. — Libertatea 2—0 (2—0), C.F.R. Dej — Minerul Aghireș 1—0 (0—0), Cimentul Turda — Electrometal 2—1 (3—1), Spicul Luna — C.M.C. 1—1 (1—1), Vulturii Mintiu Gherlei — înfrățirea Livada 2—2 (3—1). Jocul de seniori Vlădeasa Huedin — Izolatorul Turda a fost amînat din cauza terenului impracticabil (la juniori, 1—0). Etapa a XV-a: înfrățirea Livada — Vlădeasa Huedin 0—1 (2—1), Izolatorul Turda — Spicul Luna 2—1 (2—2), C.M.C. — Cimentul Turda 0—0 (3—2), Electrometal Cluj — C.F.R. Dej 3—2 (0—2), Minerul Aghireș —Motor U.R.A. Cluj 1—1 (0—2), Libertatea — Flacăra 2—2 (2—2), Unirea Florești — Vulturii Mintiu Gherlei 2—0 (0—1). Cu regret trebuie să amintim faptul, că de pe acum întilnim numeroase acte nesportive. Se impune din partea tuturor conducerilor de asociații și secții, o mai susținută muncă de educație în rîndul fotbaliștilor. Sancțiunile dictate: mustrare secției de fotbal C.M.C. pentru slaba organizare a jocului cu Cimentul, pentru lipsuri în educarea jucătorilor și pentru starea corespunzătoare a echipamentului la juniori. De asemenea un număr de 8 jucători au primit suspendări între 1—7 etape (în total 31 de etape). Pentru început de sezon considerăm ca îngrijorător de multe cazurile de indisciplină. în continuare vă prezentăm pe fotbaliștii cu ieșiri nesportive, precum și durata „odihnei forțate“: G. Tîrnoveanu (C.F.R. Dej — 7 eetape; A. Gîrbo (Electrometal) și N. Obreja (C.F.R. Dej) — clte 5 etape; V. Fazakas și Gh. Puia (ambii Minerul Aghireș) și I. Șeriban (Izolatorul Turda) — este 4 etape, L. Szász (C.M.C.) și Șt. Incze (Cimentul — este o etapă. CLASAMENTUL La juniori, primele 4 locuri ale clasamentului sunt ocupate de: C.F.R. — Motor cu 30 p, Cimentul 25 p, Minerul 20 p și C.F.R. Dej cu 19 p. Programul etapei următoare: SIMBATA 24 MARTIE, stadionul Clujeana, ora 16: Libertatea — Unirea Florești. (juniorii pe terenul din Florești, duminică, ora 10); teren Fulgerul, ora 16,30: Motor U.R.A. — Electrometal (juniorii ora 15); teren Dej ora 16,30: C.F.R. — C.M.C. (juniorii ora 15); DUMINICA 25 MARTIE, stadionul Clujeana, ora 11: Flacăra — Minerul Aghireș (juniorii teren A. Vlaicu, ora 12); teren Huedin, Vlădeasa — Vulturii Mintiu Gherlei (juniorii ora 10); teren Luna, ora 14: Spicul — înfrățirea Livada (juniorii ora 12,30); teren Turda, ora 11: Cimentul — Izolatorul Turda (juniorii teren Turda II, tot ora 11). Privire panoramică:CEJUL SPORTIV (Urmare din pag. l-a) trofee și cupe și numeroase acțiuni turistice. Remarc dintre acestea „Premiul Andrei Mureșianu“, distincție acordată elevilor care se evidențiază într-una dintre activitățile școlare: învățătură, activitate U.T.C., sport; „Trofeul Andrei Mureșianu“ — cu destinație exclusiv sportivă —, el urmând să răsplătească pe cei care se vor remarca în întrecerile inter școli (la handbal, baschet, volei și atletism) pe care preconizăm să le permanentizăm pentru fiecare vacanță, excursiile în jurul Dejului, ca și pe cele pe trasee, mai lungi — în proiect tururi ale României — scopul lor fiind atît cel recreativ cit și cel instructiv-educativ“. Adăugind acestor favorabile poziții, hărnicia și devotamentul colectivului de profesori de educație fizică, ca și interesul pe care părinții îl manifestă tot mai evident față de preocupările sportive ale copiilor, obținem atît argumentele care fac să se vorbească cu respect despre activitatea sportivă de la „Andrei Mureșianu“, cât și certitudinea unor rezultate care să aducă Dejul în atenția generală. YO ! TRANSMITE! Dacă într-o ..panoramă sportivă dejeană școala rămîne colorată cu tonuri aprinse, aero și radioamatorismul, ci și șahul prin corespondență constituie perimetrul de onoare, cel punctat cu rezultate notabile și locuri fruntașe atât în concursuri și campionate interne cât și internaționale. Despre „dubletul” de la aeromodelism, pilot — Emil Teutișan, mecanic — Victor Racolța au auzit, desigur, mulți, el fiind posesor, pentru a treia oară consecutiv, al titlului republican de aeromodele captive. Titlurile aduse acasă și curentul de emulație pe care campionii l-au stîrnit printre tinerii locului, ca și faptul că arta micromodelelor a început să se constituie, la Dej, într-o tradiție au reprezentat „argumentele“ ce au ... solicitat pista de beton de pe malul Someșului, construcție de nivel internațional cu care dejenii se mândresc astăzi. Credem că se știe de asemeni că la Dej activează și un foarte dibaci nucleu de radioamatori și că localitatea de pe Someș are, prin ei, legături cu toate continentele. (că printre cele 1500 cărți de confirmare primite de radioamatorii dejeni se numără cele sosite din Delhi, Oran, Addis- Abeba, Nairobi, Caracas, New- York, Veracruz și Melbourne. Legături pe care cei opt „receptori“ și cei patru „emițători-receptori“ le-au stabilit din noua lor stație de emisie construită, de către ei, cu piese proprii și dotată cu indicativul YO 5 KOT! O activitate ce se desfășoară tot fără mult zgomot este și șahul prin corespondență, îndeletnicire declanșată cu cîțiva ani în urmă de către Nicolae Dragan, cel care în 1967 a și ocupat locul I la Concursul republican de compoziție , cu trei mutări. Preocuparea lui avea să capteze curind și pe profesorul Alexandru Szilaghi (campion al României la compoziție, secția Feerice, în 1967 și 1968 și ciștigător al concursului internațional al Italiei in 1970), pe Alexandru Bode și alții, toți preocupați acum de dificilele probleme de compoziție. „UNIREA“ — O UNIUNE DE FORȚE! Dar activitatea asociației sportive Unireasa- de care depind amintitele secții — e mult mai bogată, ea cuprinzind, în cadrul a cinei grupe sportive (ce corespund principalilor „centri nervoși“ ai orașului: F.C.H., Fabrica de mobilă, I.G.C.L., Bobiiia și I.C.T.) alte opt secții, in care activează 225 de sportivi dintre care 136 clasificați. In cadrul „Unirii“ (președinte — Gheorghe Budăceanu, economist la F.C.H., secretar — Cornel Pop) își desfășoară activitatea răsfățata echipă de fotbal de divizia C, Unirea, echipele de popice, volei, baschet și fotbal feminin, participante în campionate județene, ca și secțiile de atletism, box, tenis de masă care desfășoară „atacuri“ pentru afirmare. Concomitent cu preocupările ei pentru performanță, asociația se ocupă și de activitățile rezervate „masei“ de salariați din întreprinderile unde ea are grupe sportive. Preocupări pe care le-am vrea însă mai cuprinzătoare și de mai mare frecvență, mai ales că la Dej (faptele ne-au dovedit-o) găsești pretutindeni o mină întinsă sportului. Oprindu-ne aici, nu înseamnă că viața sportivă a Dejului încetează în acest punct. Pentru că mai sunt școli și asociații sportive despre a căror activitate s-ar putea vorbi, inițiative care ar merita popularitate, gînduri și proiecte ce s-ar voi împărtășite. Ne rezumăm însă a reda dintre ele doar pe cel al președintelui C.M.E.F.S. Dej, tovarășul Gheorghe Gherasie: „Avem proiecte mari dar și oameni plini de inițiativă și bunăvoință care vor să promoveze sportul dejean. Avem, totodată, o mulțime de sarcini — puse în faza noastră de către recenta Hotărîre a Plenarei C.C. al P.C.R. — privind educația fizică a maselor și amenajările sportive necesare acestei activități. Pentru a realiza proiectele noastre și a ne achita totodată de noile obligații care ne-au fost trasate, trebuie muncit intens, cu atenție, pricepere și tragere de inimă“. Trebuie numcie intens, cu atenție, pricepere și tragere de inimă! Iată un imperativ de care dejenii sunt conștienți, iată marele imperativ pe care-l reținem și noi ca încheiere a panoramicului de față! Opinii și propuneri menite să contribuie la îmbunătățirea traficului rutier Nicolae BEURAN, director al I.P.S.C., președintele Filialei Cluj a A.C.R.. Trebuie impulsionate acțiunile și studiile pentru realizarea rocadelor menite să decongestioneze traficul greu, prin realizarea arterelor de centură . Sunt cam puține măsurile care vizează viabilitatea drumurilor naționale și județene și propun luarea de măsuri operative de către factorii de răspundere pe marginea sesizărilor făcute de către echipele de patrulare în privința efectuării reviziilor tehnice anuale există mult formalism și superficialitate. Au fost cazuri că mașini respinse de unele unități ca necorespunzătoare au obținut dovada de verificare de la altele, mai „indulgente“ . Autocamioanele să fie obligate să aibă apărătoare la roți, mai ales la cele din spate, atît de necesare în zilele cu ploaie . A.C.R. își propune cursuri pentru conducătorii auto pe șosele cu aderență redusă, pentru crearea reflexelor; pentru membrii, A.C.R. care nu au evenimente de circulație se va constitui o insignă, se vor face reduceri . Referitor la locurile de parcare se vorbește de prea multă vreme despre parcările cu durată limitată, dar nu se face nimic concret . Pentru educarea automobiliștilor Filiala A.C.R. va iniția simpozioane, concursuri pe teme de circulație, va sprijini echipele de control ale miliției pentru crearea punctelor de verificare tehnică pe traseu. Vasile TRIFU, director al I.T.A.: Pentru toți conducătorii auto ce urmează a fi încadrați la transport călători s-a luat măsura de a fi supuși examenului psihologic, măsură foarte utilă și eficientă, reflectată și în faptul că în ultimii doi ani la traficul călători au avut loc doar trei evenimente . Surprinde însă faptul că majoritatea conducătorilor auto respinși la examenul psihologic sunt angajați la alte întreprinderi . Propun ca examenul psihologic să fie generalizat în întreaga țară, la toate unitățile, cel puțin din doi în doi ani toți conducătorii auto să fie testați printr-un examen psihologic; să fie examinați, de asemenea, toți cei recrutați pentru școlile de șoferi. © Grigore ICZE, ofițer M.F.A.: Recrutarea elementelor pentru școlile de șoferi, procesul de școlarizare și educație trebuie să se facă la maximă exigență. Numai așa vom avea conducători auto buni, atrași într -adevăr de profesiune și nu dintr-un spirit oarecare, îngust, de-a avea o meserie . S-a constatat că mulți dintre șoferii tineri care în perioada stagiului militar nu au fost puși pe mașină, nefiind corespunzători, reîntorși în viața civilă au fost încadrați imediat. De aceea propun ca înainte de angajarea celor lăsați la vatră să se ceară o caracterizare de la unitatea unde și-au satisfăcut stagiul militar . Conducătorii auto despre care se știe că au anumite vicii — consum de băuturi alcoolice — să fie temeinic educați, iar cei recalcitranți înlăturați, preîntîmpinîndu-se astfel evenimentele grave de circulație, cu pierderi materiale și de vieți omenești. Acest lucru presupune o exigență sporită, exemplară, din partea șefilor de coloană, de autobaze, din partea tuturor factorilor de răspundere din unitățile cu parcuri auto . Se impune fermitate și exigență din partea tuturor factorilor în privința mașinilor parcate la locuri nepermise sau la domiciliul șoferilor, sau cele găsite cu defecțiuni tehnice. Răspunderile și sancțiunile să fie exemplare. Va fi mai multă disciplină și răspundere în circulația rutieră, vor scădea evenimentele. Eugen POP, medic legist: Școlile noastre de șoferi profesioniști au devenit pentru mulți un fel de „refugiu“ în căutarea unei meserii. Aș propune prelungirea duratei de școlarizare și să se insiste în mod deosebit pe probleme de etică și cultură, de comportament — pe lingă problemele profesionale specifice. Faptul că la sfîrșitul actualei forme de școlarizare omul a învățat să țină volanul în mină, noțiuni de tehnică și normele de respectare a circulației (pe care mulți le uită sau le nesocotesc odată ajunși în posesia carnetului), nu înseamnă totul . A.C.R. ar putea contribui la popularizarea în mai mare măsură a normelor de circulație prin prezentarea la căminele culturale a unor filme de scurt metraj, a unor conferințe instructive . O problemă de maximă importanță: acostamentele. în multe porțiuni de pe drumurile naționale acostamentele lasă de dorit: denivelări față de partea carosabilă, suprastructura este din pămînt care se transformă în noroi în zilele ploioase, noroi adus apoi pe asfalt, creîndu-se mîzga atît de periculoasă în privința locurilor de parcare, problemă acută în orașul nostru, aș propune ca „insula“ — cum este cunoscut scuarul de pe strada Dr. P. Groza — să fie transformată în loc de parcare, prin teșirea bordurilor. Acest lucru ar duce la o estetică, în primul rând, respectiv la decongestionarea celor două benzi de circulație, la o fluidizare a traficului. Dumitru UNGUREANUl Se impune o mai intensă muncă educativă pentru disciplinarea pietonilor, mai ales în mediul rural, respectiv să se impulsioneze construcția de trotuare în comune, pentru a nu se mai circula pe șosele . Propun, avînd în vedere traficul mereu mai intens, mărirea vitezei de circulație a autovehiculelor în localitățile rurale la cel puțin 70 km pe oră. Victor RODINA, procuror șef al județului Cluj, întronarea unei discipline ferme în Circulația rutieră, folosirea cu eficiență a parcului auto, sancționarea celor ce folosesc în interes personal mijloacele de transport — sunt probleme majore, neglijate de mulți din cei chemați să le aplice în viață. Mai există conducători de unități care nu iau poziție față de abateri, lipsuri și abuzuri . Deși s-au efectuat controale multe, constatîndu-se abateri, deși au fost luate măsuri disciplinare, lipsurile totuși se repetă. Asta înseamnă că munca educațională lasă de dorit, iar măsurile disciplinare sînt.. . jumătăți de măsură, că șurubul fermității și intransigenței nu este strins la maximum . Unii conducători auto și-au făcut o adevărată „profesie“ din efectuarea transporturilor clandestine și realizarea de cîștiguri ilicite. Asemenea conducători să fie sever sancționați. în acest context se impune, de asemenea, un mai atent și repetat control din partea conducerii unităților cu parcuri auto . Se impun o opinie de masă și acțiuni repetate pentru depistarea „cărăușilor clandestini“ care folosesc mașinile lor personale — sau ale întreprinderilor chiar —• pentru realizarea de cîștiguri ilicite 9 Conducătorii de unități vor trebui să ia toate măsurile pentru ca legile și dispozițiile legale să fie cunoscute și respectate . Cazurile penale trebuie rezolvate cit mai rapid pentru a nu se denatura adevărul, Virgil CONSTANTINESCU, șeful Oficiului farmaceutic județean: Nu prea se acordă importanța cuvenită folosirii medicamentelor de către oamenii de la volan și efectului lor de multe ori foarte nociv asupra șoferilor . Sunt conducători auto care folosesc diferite pilule: una să se trezească, alta să fie dispus in activitatea zilnică, iar alta ea să doarmă — fără a se gîndi la efectul lor nociv . Propun ca fabricile producătoare de medicamente să pună pe ambalajul diferitelor medicamente un semn de avertizare la adresa omului de la volan , în controalele efectuate pe șosele se umblă mai mult după depistarea celor care au consumat alcool. Foarte bine, dar nu trebuie uitate nici medicamentele ingerate. De ce? Pentru simplul fapt că medicamentele antiulceroase — de exemplu — pot să dea o stare mai periculoasă decit romul băut; antinevralgicele au un efect dăunător prin senzația de euforie produsă, făcînd din cel care le consumă un adevărat pericol public. General maior Haralambie VLĂSCEANU, adjunct al inspectorului general al miliției din M.I.. Organele de miliție, toți factorii de răspundere au obținut o serie de realizări bune pe linia îmbunătățirii circulației. Aș dori ca rezultatele bune să nu constituie un motiv de automulțumire, ci un imbold spre o continuă perfecționare a procesului complex de desfășurare a traficului rutier, spre o disciplină și mai fermă în această direcție. Atîta timp cit mai există indisciplină, lipsă de control, cit timp abaterile mai sunt trecută cu vederea sau tolerate vom mai avea evenimente tragice . S-a pus problema sesizării de către șefii posturilor de miliție din comune a șoferilor care „cazează“ acasă mașinile sau efectuează curse clandestine. De ce nu se preocupă în mai mare măsură de acest lucru, de disciplina subordonaților, revizorii sau șefii de garaje? De ce nu se sesizează cînd autovehiculul lipsește din curtea garajului uneori cîteva zile in șir? 9 Avem indicația să facem acțiuni comune pentru îmbunătățirea circulației. Perfect. Aș zice însă că pentru o deplină reușită ar fi extrem de util ca la început fiecare să facă ordine în propria lui casă (a se înțelege instituție și întreprindere). Miliția va trebui să insiste și mai mult asupra capitolului dirijare și facilitare a circulației; abia în al doilea rând să se ocupe și de depistarea celor ce folosesc mașinile în interes personal — problemă care, ca primă importanță, cade incompetența și atribuțiile revizorilor tehnici, șefilor de coloană și de parcurs auto . Tovarășul ministru a dat ordin ca organele de miliție să-și facă datoria de o manieră exemplară, în spiritul exigenței și corectitudinii. Sunt convins că organele județene de miliție se vor achita de acest lucru cu succes. Spun acest lucru cu satisfacția lucrurilor bine întâlnite la Cluj și care pot și trebuie să constituie un exemplu pentru toți șefii de circulație din țară. Lt. col. Gheorghe LANCRAJAN