Făclia, ianuarie-martie 1973 (Anul 27, nr. 8139-8205)

1973-03-22 / 8197. szám

PRESTĂRILE DE SERVICII MAI APROAPE DE CERINȚELE REALE ALE POPULAȚIEI (Urmare din pag. 1-a)­bilind cele mai adecvate ore pentru deschiderea unităților de prestări de servicii, în legătură cu lipsa de competență a unor tehnicieni și șefi de unități din sectorul reparațiilor aparatelor de ra­dio și T.V. s-au luat măsuri concrete, mergînd pînă la schimbarea responsabililor. O măsură utilă care vine în sprijinul populației amintim înființarea unei noi activități. Este vorba de încadrarea unor persoane pentru spălatul rufe­lor și curățatul locuințelor la domiciliul clienților, trimite­rea pe bază de solicitări a u­­nor persoane pentru îngrijirea copiilor, a bolnavilor și a bătrînilor. La secția frigidere, care în ultimul timp și-a mărit con­siderabil capacitatea, se fac actualmente toate reparațiile necesare. La această secție a fost înființată o nouă activi­tate: încărcarea frigiderelor prin compresie ȘT absorbție. Se află în studiu problema înființării unei secții pentru verificarea și repararea insta­lațiilor electrice. Unii deputați au propus în­ființarea unei secții de re­parat radio —­ T.V. în cartie­rul Gruia. Conducerea coope­rativei analizînd această pro­punere a ajuns la concluzia că deocamdată această propu­nere nu poate fi soluționată din lipsa unui spațiu cores­punzător. Considerăm că ar fi util ca organele de resort din cadrul Consiliului popular municipal, în colaborare cu conducerea cooperativei să studieze aceas­tă posibilitate, avîndu-se în vedere numărul mare de lo­cuitori în acest cartier. Avînd în vedere că la sec­țiile de reparații radio — T.V. se înregistrează numeroase re­clamații din partea cetățenilor privind slaba calitate a repa­rațiilor, respectarea termene­lor, a tarifelor, restituirea de către tehnicieni a pieselor u­­zate și înlocuite, conducerea cooperativei, în urma propu­nerilor făcute, a reanalizat a­­­ceste aspecte, luînd măsuri corespunzătoare împotriva a­­celora care se fac vinovați de producerea unor asemenea fe­nomene. ?,ARTA DECORATIVA“­­LUT S-a solicitat de către depu­tați înființarea unui atelier pentru recondiționarea obiec­telor din ceramică. Conduce­rea cooperativei motivează ca nerentabilă înființarea unei secții în acest scop. Credem că o astfel de justificare nu rezistă din moment ce aceas­tă secție se poate organiza pe lângă o secție de producție sau în colaborare cu coopera­tiva „Deservirea“. Se impune deci o analiză mai atentă a unor astfel de propuneri. „HIGIENA" CLUJ în numele cetățenilor, mulți deputați reclamă nerespecta­rea de către secțiile de fri­zerie și coafură a unor prin­cipii elementare în activitatea de deservire: nerespectarea rîndului, condiționarea lucră­rilor de acordarea bacșișului etc. De asemenea s-a cerut extinderea unor activități de masaj corporal, vibromasaj, activități deosebit de utile și solicitate în municipiul Cluj. In acest sens, au fost orga­nizate asemenea secții la uni­tatea de frizerie din str. 30 Decembrie (pentru bărbați), în cadrul unității din complexul Mercur și la unitatea de cos­metică din str. Napoca. „PROGRESUL“ DEJ Cetățenii din municipiul Dej au solicitat înființarea u­nui atelier pentru întreține­rea instalațiilor sanitare. Con­ducerea cooperativei comunică existența unei astfel de sec­ții la nivelul întreprinderii de gospodărie locală. Considerăm că dacă solicitările populației depășesc posibilitățile între­prinderii, cooperativa „Pro­gresul“ trebuie să înființeze o astfel de secție. Este în stu­diu extinderea activității de reparat articole de uz casnic. Referitor la nerespectarea termenelor de probă și execu­ție a lucrărilor, aspecte ma­nifestate în unele unități de deservire, conducerea coopera­tivei precizează că acestea se respectă în... majoritatea ca­zurilor. întrebarea se pune“ ce a făcut și ce face conduce­rea cooperativei pentru a nu se înregistra nici o abatere de această natură? într-un viitor apropiat va fi extinsă secția de tîmplărie, în a cărei atribuții va fi in­clusă și repararea unor piese de mobilă la domiciliul clien­ților. Pe linia diversificării prestărilor de servicii către populație în municipiul Dej va fi dat în exploatare în cursul semestrului întîi 1973 un modern complex de spălătorie și curățătorie chimică. „TRICOTAJUL“ CLUJ A fost sesizat faptul că în procesul de spălare și curăți­re chimică a efectelor se ne­glijează căptușeala, aceasta rămînînd tot necurățată, pe motiv că această operație nu este inclusă în tarif. Iată răs­punsul conducerii cooperati­vei: „Ba da, este inclusă în tarif, dar costumele și alte articole asemănătoare care se curăță chimic nu se spală, ori materialul din care este confecționată căptușeala nece­sită spălare. Costumul dacă se spală se degradează, iar des­cusutul și cusutul la loc a căptușelii, nu poate fi execu­tat la un volum atît de mare de articole“. Cu alte cuvinte, curățarea căptușelii este in­clusă în tarif, dar nu se cură­ță. Problema trebuie să stea mai mult în centrul preocu­părilor conducerii cooperati­vei, în legătură cu înființarea u­­nor secții de curățătorie cu adevărat „EXPRES“ suntem­ informați că s-a trecut la regim de urgență de 24 ore și 3 zile la unitățile Expres din str. Horea, respectiv cen­trul nr. 6 din str. 30 Decem­brie. Pentru evitarea unor nea­junsuri în privința respectării coloristicii obiectelor de către unitățile de boiangerie, infor­măm că s-a întocmit un cata­log de culori care stă la dis­poziția clienților pentru ale­gerea culorilor potrivite. „METALURGIA“ CLUJ Din răspunsul trimis de către conducerea cooperativei rezultă faptul că există o sec­ție care execută ascuțirea foar­fecilor, cuțitelor,­ repararea broaștelor la uși și confec­ționarea cheilor. Se invocă motivul că nu se apelează cu asemenea servicii la secția de lăcătușerie. Din o sută de clienți numai doi apelează la executarea unor astfel de lucrări. Părerea noastră este că sec­ția este prea puțin popu­larizată, insuficient cunoscută de către populație, concluzie desprinsă din unele discuții purtate cu clienții. „MOBILĂ ȘI TAPIȚERIE" CLUJ Din propunerile făcute de către deputați se desprinde, ca o concluzie, că se simte acut nevoia de a se înființa unele secții încadrate cu per­sonal care să se deplaseze la domiciliul clienților pentru a executa lucrări de reparații ,­a uși, geamuri, mobilă etc. Pe această linie s-au întreprins unele măsuri dintre care a­­mintim înființarea unei secții de reparat tapițerie și una pentru înlocuit geamuri și în­rămat tablouri în cartierul Grigorescu. în cartierul Gheorgheni, în cadrul complexului „Mercur“, există o secție pentru înrămat tablouri și înlocuit geamuri (de ce nu și pentru repararea tapițeriei și a mobilei, la do­miciliul clienților?). De ce nu se iau măsuri pentru înfiin­țarea unui asemenea atelier și în cadrul Complexului Her­mes? Considerăm că un ase­menea atelier nu ar necesita un spațiu mare, mergînd pe ideea de a efectua lucrările la domiciliul clienților. Consi­derăm că deși există anumi­te nuclee bine conturate, sec­ții încadrate cu personal co­respunzător, nu se face sufi­cient atît la nivelul coopera­tivei cît și al U.J.C.M. pentru popularizarea acestor secții. Nu se cunosc în general adre­sele acestor unități, ce lucrări execută etc. Poate ar fi ne­cesar tipărirea unor pliante, afișe, care să se distribuie in oraș, anunțuri în presă și radio, firme luminoase, etc. prin care să se facă o popu­larizare zilnică produselor și serviciilor cooperativei, a al­tor cooperative. Sperăm că odată cu înființarea noului serviciu de informare, multe dintre lacunele existente, sem­nalate și de către deputați, vor fi înlăturate. „MESERIAȘUL“ GHERLA Deputații din orașul Gherla au sesizat faptul că se simte nevoia îmbunătățirii activită­ții de reparat aparate de ra­dio și T.V. sub aspectul cali­tății acestora, a respectării tarifelor. Conducerea coope­rativei analizînd aceste pro­puneri precizează: „Se vor lua măsuri... în viitor“. Ce a fă­cut însă pînă în prezent con­ducerea cooperativei nu se arată. Se impune din partea conducerii studierea mai a­­mănunțită a posibilităților de soluționare operativă a pro­blemelor pe care le ridică deservirea promptă a popu­lației. „DESERVIREA“ TURDA La propunerea deputaților din municipiul Turda, condu­cerea cooperativei va înființa un atelier de reparat obiecte de uz casnic în cartierul Opri­­șani. în cartierul Turda Nouă se va înființa un atelier pen­tru reparat televizoare. Un astfel de atelier a existat în cartierul amintit, dar s-a des­ființat datorită lipsei de co­menzi. După cum reiese din cele de mai sus, o parte din pro­punerile deputaților au fost soluționate, altele — justificat sau nu — își așteaptă rezol­varea. Dar unele conduceri de cooperative — ca „Drumul Nou“, „Munca invalizilor“ și „Solidaritatea“ din Cluj, „Prestarea“ — Cîmpia Turzii, „Unirea“ — Turda și „Munca“ — Huedin — nici nu au bine­voit să ne răspundă, ca să ne dăm seama despre modul în care au rezolvat proble­mele. Sunt condiții pentru o mai mare dezvoltare și diversifi­care a activității de servicii. Trebuie doar mai multă pre­ocupare din partea conduceri­lor de cooperative. O parte din ele, se preocupă mai mult de activitatea de producție —­­de serie, mai ales — negli­­jînd ceea ce ar trebui să facă în primul rind. PRESTARE DE SERVICII. ★ MUNCA POLITICĂ DE MASĂ ÎN SPRIJINUL REALIZĂRII CINCINALULUI Înainte DE TERMEN (Urmare din pag. l-a) valueze activitatea pe aceas­tă linie, în lumina indicații­lor recentei Plenare a C.C. al P.C.R., la care tovarășul Nicolae Ceaușescu spunea: „O importanță deosebită pentru realizarea cu succes a tuturor sarcinilor economi­ce, pentru traducerea în­ viață a prevederilor noilor legi stabilite de plenara noastră, are intensificarea muncii politico-ideologice și­­ cultural-educative în rîndul oamenilor mimcii, pentru dezvoltarea conștiinței lor socialiste, pentru ridicarea nivelului de înțelegere a le­găturii organice care există între accelerarea progresului economic al țării și ridica­rea bunăstării fiecărui cetă­țean, a întregului popor“. Ceea ce se cere organiza­țiilor de partid este de a-și face tot mai simțită prezen­ța la fiecare loc de muncă, influențînd pozitiv toate pro­cesele ce au loc, intervenind activ pentru ca problemele nodale să-și găsească cea mai bună soluționare. Rolul muncii politice este de a fi mereu pe fază, de a popu­lariza tot ce e nou și înain­tat, de a întreține o atmos­feră creatoare de muncă, un climat de dezvoltare a ini­țiativei și responsabilității, de combatere în același timp a lipsurilor și neajun­surilor, a oricăror rămîneri în urmă. Organizațiile de partid tre­buie să folosească toate pîr­­ghiile și mijloacele de care dispun cu pricepere, deter­­minindu­-le să se ancoreze mai adine în problematica actuală, să constituie, fieca­re în parte, instrumente pu­ternice­ de educare și mobi­lizare a maselor la acțiunile întreprinse. Pentru a veni in ajutorul organizațiilor de partid, redacția ziarului „Fă­clia“ și-a propus să contri­buie în mai mare măsură la generalizarea experienței po­zitive publicând săptămânal, sub genericul „Munca politi­că de masă în sprijinul rea­lizării cincinalului înainte de termen“ articole, raiduri­­anchetă, discuții, mese ro­tunde și colaborări privitoa­re la organizarea și actuali­zarea agitației vizuale, mun­ca cu agitatorii, pregătirea și folosirea lor cu pricepere, rolul stațiilor de radioampli­ficare în informarea opera­tivă a maselor, crearea, con­ducerea și îndrumarea gaze­telor de perete și satirice, activizarea colegiilor de re­dacție a acestora și a rețe­lei de corespondenți, consfă­tuirile și schimburile de ex­periență cu agitatorii și co­legiile de redacție, folosirea celorlalte forme și mijloace ale muncii politico-educative, inclusiv a celor mai puțin răspîndite, dar care se dove­desc deosebit de eficiente. Facem acest lucru con­vinși fiind că schimbul de păreri, de opinii, ce va a­­vea loc și la care invităm să participe un număr câ­ mai mare de activiști ai or­ganizațiilor de partid, va contribui la ridicarea nive­lului muncii politice de ma­să în toate organizațiile din cuprinsul județului nostru. sport DOCUMENT DE O IMPORTANTĂ COURȘITOARE Recenta Hotărîre a Plena­rei Comitetului Central al P.C.R. cu privire la dez­voltarea continuă a educației fizice și sportului, constituie nu numai un act suprem ca­re consfințește rolul și ponde­rea fenomenului de mișcare din țara noastră, dar și legea de bază ce asigură și îi jalo­nează acestuia buna funcționa­litate, scopul și sarcinile de viitor, pe măsura preceptelor și imperativelor societății noastre contemporane. Ea este chintesența unor desă­­vîrșite și înalte principii și norme, fondate pe o perfec­tă cunoaștere a conținutului și stării de lucruri ce defi­nesc și întregesc aria aces­tui atît de îndrăgit și prețuit domeniu de activitate, care este educația fizică și spor­tul. Este pentru noi toți și nu numai pentru cei care slujim nemijlocit, într-un fel sau al­tul activitatea sportivă, un prilej de deosebită satisfacție, să luăm act de o asemenea hotărire, care reușește atît de clar, să întrunească și să re­glementeze rosturile, temeiu­rile și reperele activității spor­tului și educației fizice; în mod deosebit, rețin pa­sajele afectate sportului de performanță și cele ale spor­tului școlar și universitar — de care sunt legat în primul rând și pe care le socotesc, ca de altfel întregul conți­nut al prezentei Hotărîri, — drept garanția succeselor ce vor urma, de altfel, în ton cu toate bunele noastre realizări din ziua de azi. Toate acestea mă fac să re­vin la ideea din titlu și a­­nume, că suntem­ beneficiarii unui document de o impor­tanță excepționala, pe care se cade să-l onorăm așa cum se cuvine. Mircea DAMIAN, secretarul Clubului sportiv „U" Cluj STUDENȚI MEDICINIST­I IA­SCHI Duminică, 18 martie, în or­ganizarea catedrei de Educa­ție fizică, în colaborare cu Asociația studenților, peste 100 de studenți și cadre di­dactice de la Institutul de medicină și farmacie din Cluj s-au deplasat la Băișoara în cadrul obișnuitelor excursii, montane duminicale. Cu această ocazie, s-a des­fășurat un concurs de schi contînd pentru tradiționala cupă „Dr. Iuliu Hațieganu“. La feminin, proba de sla­lom a fost câștigată de Clara Opfferman, de la Facultatea de farmacie. Foarte disputată a fost proba masculină de slalom, în care s-au detașat Marian Mircea — Medicină genera­lă anul IV, cîștigătorul pro­bei, Cornel Mircea — Medi­cină generală anul VI, clasat pe locul II, și Molnar Tibe­­riu — Medicină generală a­­nul II, care a ocupat locul III. Cu această ocazie, au fost decernate titlurile de cam­pioni I.M.F. la schi pe anul 1973. Această acțiune s-a desfă­șurat într-o atmosferă de pu­ternic entuziasm studențesc, în condiții ideale de concurs și se înscrie în vastul program de competiții sportive de ma­­să care se desfășoară în pre­zent în Institutul de medici­nă și farmacie din Cluj, Traian CHITUL Tenis de masă. INCIPOT PROMITĂ­OR întrecerile Diviziei A la tenis de masă au debutat in Ca­pitală cu desfășurarea întîlnirilor primelor 5 etape la mas­culin și a primelor 4 tururi la feminin. Competiția a început sub bune auspicii pentru echipele masculine și feminine ale Clubului sportiv muncitoresc Cluj, pregătite de antrenorul emerit Farcaș Paneth. Formațiile clujene au ieșit învingătoare în toate partidele susținute. La masculin, cei 5 tenismeni de la C.S.M.— Giurgiucă, Doboși, Papp, Bozga și tînărul Barbu — au învins pe rind echipele I.E.A.B.S. București cu 9—1, Universitatea Craiova cu 9—2, Locomotiva București cu 9—0, Voința București cu 9—4, iar într-un prim derbi, pe Politeh­nica București cu 9—6. Clujenii au totalizat 10 puncte (seta­­veraj 45—19) și au preluat conducerea, fiind urmați, tot cu 10 puncte (setaveraj 45—20) de Progresul București. La feminin, garnitura clujeană, alcătuită în exclusivitate din junioare (Ligia Lupu, Maria Șinteaan și Dorina Costea) a fă­cut față în mod onorabil unei întreceri ele senioare, cucerind pînă acum 4 victorii. O formă bună a manifestat Ligia Lupu, care a întrecut-o atît pe Carmen Crișan (componentă a lo­tului de senioare­), cit și pe dubla campioană europeană de junioare, Lidia Ilie. Rezultatele înregistrate de echipele C.S.M. Cluj: 5—3 cu Rovine Craiova, 5—3 cu Spartac București, 5—3 cu Voința București și 5—2 cu Politehnica București. FĂCLIA PAGINA 3 CAMPIONATUL JUDEȚEAN DE FOTBAL Primele două etape din ca­drul returului campionatului județean de fotbal n-au adus nici o modificare în fruntea clasamentului, fotbaliștii de la Cimentul Turda continuînd să se afle pe primul loc, mărin­­du-și chiar avansul de puncte la 3 față de a doua clasată. Rezultatele înregistrate in primele două etape ale retu­rului (în paranteze rezultatele echipelor de juniori): etapa a XIV-a: Flacăra — Unirea Ho­rești 1—0 (4—0), Motor U.R.A. — Libertatea 2—0 (2—0), C.F.R. Dej — Minerul Aghi­­reș 1—0 (0—0), Cimentul Tur­da — Electrometal 2—1 (3—1), Spicul Luna — C.M.C. 1—1 (1—1), Vulturii Mintiu Gher­lei — înfrățirea Livada 2—2 (3—1). Jocul de seniori Vlă­­deasa Huedin — Izolatorul Turda a fost amînat din cau­za terenului impracticabil (la juniori, 1—0). Etapa a XV-a: înfrățirea Livada — Vlădeasa Huedin 0—1 (2—1), Izolatorul Turda — Spicul Luna 2—1 (2—2), C.M.C. — Cimentul Turda 0—0 (3—2), Electrome­tal Cluj — C.F.R. Dej 3—2 (0—2), Minerul Aghireș —Mo­tor U.R.A. Cluj 1—1 (0—2), Libertatea — Flacăra 2—2 (2—2), Unirea Florești — Vul­turii Mintiu Gherlei 2—0 (0—1). Cu regret trebuie să amin­tim faptul, că de pe acum în­­tilnim numeroase acte nespor­tive. Se impune din partea tuturor conducerilor de asocia­ții și secții, o mai susținută muncă de educație în rîndul fotbaliștilor. Sancțiunile dic­tate: mustrare secției de fot­bal C.M.C. pentru slaba or­ganizare a jocului cu Cimen­tul, pentru lipsuri în educarea jucătorilor și pentru starea­­ corespunzătoare a echipa­mentului la juniori. De ase­menea un număr de 8 jucă­tori au primit suspendări în­tre 1—7 etape (în total 31 de etape). Pentru început de se­zon considerăm ca îngrijoră­tor de multe cazurile de in­disciplină. în continuare vă prezentăm pe fotbaliștii cu ie­șiri nesportive, precum și du­rata „odihnei forțate“: G. Tîr­­noveanu (C.F.R. Dej — 7 e­­etape; A. Gîrbo (Electrometal) și N. Obreja (C.F.R. Dej) — clte 5 etape; V. Fazakas și Gh. Puia (ambii Minerul A­­ghireș) și I. Șeriban (Izolato­rul Turda) — este 4 etape, L. Szász (C.M.C.) și Șt. Incze (Ci­mentul — este o etapă. CLASAMENTUL La juniori, primele 4 locuri ale clasamentului sunt ocupa­te de: C.F.R. — Motor cu 30 p, Cimentul 25 p, Minerul 20 p și C.F.R. Dej cu 19 p. Programul etapei următoa­re: SIMBATA 24 MARTIE, stadionul Clujeana, ora 16: Li­bertatea — Unirea Florești. (juniorii pe terenul din Flo­rești, duminică, ora 10); te­ren Fulgerul, ora 16,30: Mo­tor U.R.A. — Electrometal (juniorii ora 15); teren Dej ora 16,30: C.F.R. — C.M.C. (juniorii ora 15); DUMINICA 25 MARTIE, stadionul Clujea­na, ora 11: Flacăra — Minerul Aghireș (juniorii teren A. Vlaicu, ora 12); teren Huedin, Vlădeasa — Vulturii Mintiu Gherlei (juniorii ora 10); te­ren Luna, ora 14: Spicul — înfrățirea Livada (juniorii ora 12,30); teren Turda, ora 11: Cimentul — Izolatorul Turda (juniorii teren Turda II, tot ora 11). Privire panoramică:C­EJUL SPORTIV (Urmare din pag. l-a) trofee și cupe și numeroase acțiuni turistice. Remarc din­tre acestea „Premiul Andrei Mureșianu“, distincție acordată elevilor care se evidențiază într-una dintre activitățile școlare: învățătură, activitate U.T.C., sport; „Trofeul Andrei Mureșianu“ — cu destinație exclusiv sportivă —, el ur­mând să răsplătească pe cei care se vor remarca în între­cerile inter școli (la handbal, baschet, volei și atletism) pe care preconizăm să le perma­nentizăm pentru fiecare va­canță, excursiile în jurul De­jului, ca și pe cele pe trasee, mai lungi — în proiect tururi ale României — scopul lor fiind atît cel recreativ cit și cel instructiv-educativ“. Adăugind acestor favorabile poziții, hărnicia și devotamen­tul colectivului de profesori de educație fizică, ca și inte­resul pe care părinții îl ma­nifestă tot mai evident față de preocupările sportive ale copiilor, obținem atît argu­mentele care fac să se vor­bească cu respect despre acti­vitatea sportivă de la „Andrei Mureșianu“, cât și certitudinea unor rezultate care să aducă Dejul în atenția generală. YO ! TRANSMITE! Dacă într-o ..panoramă spor­tivă dejeană școala rămîne colorată cu tonuri aprinse, aero și radioamatorismul, ci și șahul prin corespondență constituie perimetrul de onoa­re, cel punctat cu rezultate notabile și locuri fruntașe a­­tât în concursuri și campiona­te interne cât și internațio­nale. Despre „dubletul” de la ae­romod­elism, pilot — Emil Teutișan, mecanic — Victor Racolța au auzit, desigur, mulți, el fiind posesor, pen­tru a treia oară consecutiv, al titlului republican de ae­­romodele captive. Titlurile a­­duse acasă și curentul de e­­mulație pe care campionii l-au stîrnit printre tinerii lo­cului, ca și faptul că arta micromodelelor a început să se constituie, la Dej,­ într-o tradiție au reprezentat „argu­mentele“ ce au ... solicitat pista de beton de pe malul Someșului, construcție de ni­vel internațional cu care de­­jenii se mândresc astăzi. Credem că se știe de ase­meni că la Dej activează și un foarte dibaci nucleu de radioamatori și că localitatea de pe Someș are, prin ei, le­gături cu toate continentele. (că printre cele 1500 cărți de confirmare primite de radioa­matorii dejeni se numără cele sosite din Delhi, Oran, Addis- Abeba, Nairobi, Caracas, New- York, Veracruz și Melbourne. Legături pe care cei opt „re­ceptori“ și cei patru „emiță­­tori-receptori“ le-au stabilit din noua lor stație de emisie construită, de către ei, cu piese proprii și dotată cu in­dicativul YO 5 KOT! O activitate ce se desfășoa­ră tot fără mult zgomot este și șahul prin corespondență, îndeletnicire declanșată cu cî­țiva ani în urmă de către Ni­colae Dragan, cel care în­ 1967 a și ocupat locul I la Con­cursul republican de compozi­ție , cu trei mutări. Preocupa­rea lui avea să capteze cu­­rind și pe profesorul Alexan­dru Szilaghi (campion al Ro­mâniei la compoziție, secția Feerice, în 1967 și 1968 și ciș­­tigător al concursului interna­țional al Italiei in 1970), pe Alexandru Bode și alții, toți preocupați acum de dificilele probleme de compoziție. „UNIREA“ — O UNIUNE DE FORȚE! Dar activitatea asociației sportive Unireas­a- de care depind amintitele secții — e mult mai bogată, ea cuprin­­zind, în cadrul a cinei grupe sportive (ce corespund princi­palilor „centri nervoși“ ai o­­rașului: F.C.H., Fabrica de mobilă, I.G.C.L., Bobiiia și I.C.T.) alte opt secții, in care activează 225 de sportivi din­tre care 136 clasificați. In cadrul „Unirii“ (preșe­dinte — Gheorghe Budăcea­­nu, economist la F.C.H., se­cretar — Cornel Pop) își des­fășoară activitatea răsfățata e­­chipă de fotbal de divizia C, Unirea, echipele de popice, volei, baschet și fotbal femi­nin, participante în campio­nate județene, ca și secțiile de atletism, box, tenis de ma­să care desfășoară „atacuri“ pentru afirmare. Concomitent cu preocupările ei pentru per­formanță, asociația se ocupă și de activitățile rezervate „masei“ de salariați din în­treprinderile unde ea are gru­pe sportive. Preocupări pe ca­re le-am vrea însă mai cu­prinzătoare și de mai mare frecvență, mai ales că la Dej (faptele ne-au dovedit-o) gă­sești pretutindeni o mină în­tinsă sportului. Oprindu-ne aici, nu înseam­nă că viața sportivă a Deju­lui încetează în acest punct. Pentru că mai sunt școli și asociații sportive despre a că­ror activitate s-ar putea vor­bi, inițiative care ar merita popularitate, gînduri și pro­iecte ce s-ar voi împărtășite. Ne rezumăm însă a reda din­tre ele doar pe cel al preșe­dintelui C.M.E.F.S. Dej, tova­rășul Gheorghe Gherasie: „A­­vem proiecte m­ari dar și oa­meni plini de inițiativă și bunăvoință care vor să promo­veze sportul dejean. Avem, totodată, o mulțime de sarci­ni — puse în faza noastră de către recenta Hotărîre a Ple­narei C.C. al P.C.R. — privind educația fizică a maselor și amenajările sportive necesare acestei activități. Pentru a realiza proiectele noastre și a ne achita totodată de noile obligații care ne-au fost tra­sate, trebuie muncit intens, cu atenție, pricepere și tragere de inimă“. Trebuie numcie intens, cu atenție, pricepere și tragere de inimă! Iată un imperativ de care dejenii sunt conștienți, iată marele imperativ pe ca­­re-l reținem și noi ca înche­iere a panoramicului de față! Opinii și propuneri menite să contribuie la îmbunătățirea traficului rutier Nicolae BEURAN, director al I.P.S.C., președintele Filia­lei Cluj a A.C.R.. Trebuie impulsionate acțiunile și stu­diile pentru realizarea roca­delor menite să decongestione­­ze traficul greu, prin realiza­rea arterelor de centură . Sunt cam puține măsurile care vizează viabilitatea drumuri­lor naționale și județene și propun luarea de măsuri o­­perative de către factorii de răspundere pe marginea sesi­zărilor făcute de către echi­pele de patrulare­­ în pri­vința efectuării reviziilor teh­nice anuale există mult for­malism și superficialitate. Au fost­­ cazuri că mașini respinse de unele unități ca necores­punzătoare au obținut dovada de verificare de la altele, mai „indulgente“ . Autocamioa­nele să fie obligate să aibă apărătoare la roți, mai ales la cele din spate, atît de ne­cesare în zilele cu ploaie . A.C.R. își propune cursuri pentru conducătorii auto pe șosele cu aderență redusă, pentru crearea reflexelor; pentru membrii, A.C.R. care nu au evenimente de circu­lație se va constitui o insignă, se vor face reduceri . Re­feritor la locurile de parcare se vorbește de prea multă vreme despre parcările cu durată limitată, dar nu se face nimic concret . Pen­tru educarea automobiliștilor Filiala A.C.R. va iniția simpo­zioane, concursuri pe teme de circulație, va sprijini echipele de control ale miliției pentru crearea punctelor de verifica­re tehnică pe traseu. Vasile TRIFU, director al I.T.A.: Pentru toți conducăto­rii auto ce urmează a fi în­cadrați la transport călători s-a luat măsura de a fi su­puși examenului psihologic, măsură foarte utilă și eficien­tă, reflectată și în faptul că în ultimii doi ani la traficul călători au avut loc doar trei evenimente . Surprinde însă faptul că majoritatea condu­cătorilor auto respinși la exa­menul psihologic sunt angajați la alte întreprinderi . Pro­pun ca examenul psihologic să fie generalizat în întreaga țară, la toate unitățile, cel puțin din doi în doi ani toți conducătorii auto să fie tes­tați printr-un examen psiho­logic; să fie examinați, de asemenea, toți cei recrutați pentru școlile de șoferi. © Grigore I­CZE, ofițer M.F.A.: Recrutarea elemente­lor pentru școlile de șoferi, procesul de școlarizare și e­ducație trebuie să se facă la maximă exigență. Numai așa vom avea conducători auto buni, atrași într -adevăr de profesiune și nu dintr-un spi­rit oarecare, îngust, de-a avea o meserie . S-a constatat că mulți dintre șoferii tineri ca­re în perioada stagiului mili­tar nu au fost puși pe mașină, nefiind corespunzători, reîn­­torși în viața civilă au fost încadrați imediat. De aceea propun ca înainte de angaja­rea celor lăsați la vatră să se ceară o caracterizare de la unitatea unde și-au satisfăcut stagiul militar . Conducăto­rii auto despre care se știe că au anumite vicii — consum de băuturi alcoolice — să fie temeinic educați, iar cei re­calcitranți înlăturați, preîntîm­­pinîndu-se astfel evenimentele grave de circulație, cu pier­deri materiale și de­ vieți o­­menești. Acest lucru presupu­ne o exigență sporită, exem­plară, din partea șefilor de coloană, de autobaze, din partea tuturor factorilor de răspundere din unitățile­­ cu parcuri auto . Se impune fermitate și exigență din partea tuturor factorilor în privința mașinilor parcate la locuri nepermise sau la domi­ciliul șoferilor, sau cele gă­site cu defecțiuni tehnice. Răspunderile și sancțiunile să fie exemplare. Va fi mai mul­tă disciplină și răspundere în circulația rutieră, vor scădea evenimentele. Eugen POP, medic legist: Școlile noastre de șoferi pro­fesioniști au devenit pentru mulți un fel de „refugiu“ în căutarea unei meserii. Aș propune prelungirea duratei de școlarizare și să se insiste în mod deosebit pe probleme de etică și cultură, de compor­tament — pe lingă probleme­le profesionale specifice. Fap­tul că la sfîrșitul actualei for­me de școlarizare omul a învă­țat să țină volanul în mină, no­țiuni de tehnică și normele de respectare a circulației (pe care mulți le uită sau le ne­socotesc odată ajunși în pose­sia carnetului), nu înseamnă totul .­ A.C.R. ar putea con­tribui la popularizarea în mai mare măsură a normelor de circulație prin prezentarea la căminele culturale a unor fil­me de scurt metraj, a unor conferințe instructive . O problemă de maximă impor­tanță: acostamentele. în mul­te porțiuni de pe drumurile naționale acostamentele lasă de dorit: denivelări față de partea carosabilă, suprastruc­tura este din pămînt care se transformă în­ noroi în zilele ploioase, noroi adus apoi pe asfalt, creîndu-se mîzga atît de periculoasă­­ în privința locurilor de parcare, problemă acută în­ orașul nostru, aș pro­pune ca „insula“ — cum este cunoscut scuarul de pe strada Dr. P. Groza — să fie trans­formată în loc de parcare, prin teșirea bordurilor. Acest lucru ar duce la o estetică, în primul rând, respectiv la decongestionarea celor două benzi de circulație, la o flui­dizare a traficului. Dumitru UNGUREANUl Se impune o mai intensă muncă educativă pentru disciplina­rea pietonilor, mai ales în mediul rural, respectiv să se impulsioneze construcția de trotuare în comune, pentru a nu se mai circula pe șosele . Propun, avînd în vedere traficul mereu mai intens, mărirea vitezei de circulație a autovehiculelor în localitățile rurale la cel puțin 70 km pe oră. Victor RODINA, procuror șef al județului Cluj, întro­narea unei discipline ferme în Circulația rutieră, folosirea cu eficiență a parcului auto, sancționarea celor ce folosesc în interes personal mijloacele de transport —­ sunt probleme majore, neglijate de mulți din cei chemați să le aplice în viață. Mai există conducători de unități care nu iau poziție față de abateri, lipsuri și a­­buzuri . Deși s-au efectuat controale multe, constatîn­du-se abateri, deși au fost luate măsuri disciplinare, lip­surile totuși se repetă. Asta înseamnă că munca educațio­nală lasă de dorit, iar măsu­rile disciplinare sînt.. . jumă­tăți de măsură, că șurubul fermității și intransigenței nu este strins la maximum . Unii conducători auto și-au făcut o adevărată „profesie“ din efectuarea transporturilor clandestine și realizarea de cîștiguri ilicite. Asemenea conducători să fie sever sanc­ționați. în acest context se impune, de asemenea, un mai atent și repetat control din partea conducerii unităților cu parcuri auto . Se impun o opinie de masă și acțiuni repetate pentru depistarea „cărăușilor clandestini“ care folosesc mașinile lor persona­le — sau ale întreprinderilor chiar —• pentru realizarea de cîștiguri ilicite 9 Conducă­torii de unități vor trebui să ia toate măsurile pentru ca legile și dispozițiile legale să fie cunoscute și respectate . Cazurile penale trebuie­ re­zolvate cit mai rapid pentru a nu se denatura adevărul, Virgil CONSTANTINESCU, șeful Oficiului farmaceutic ju­dețean: Nu prea se acordă importanța cuvenită folosirii medicamentelor de către oa­menii de la volan și efectului lor de multe ori foarte nociv asupra șoferilor . Sunt con­ducători auto care folosesc diferite pilule: una să se tre­zească, alta să fie dispus in activitatea zilnică, iar alta ea să doarmă — fără a se gîndi la efectul lor nociv . Pro­pun ca fabricile producătoa­re de medicamente să pună pe ambalajul diferitelor me­dicamente un­ semn de aver­tizare la adresa omului de la volan , în­ controalele e­­fectuate pe șosele se umblă mai mult după depistarea ce­lor care au consumat alcool. Foarte bine, dar nu trebuie uitate nici medicamentele ingerate. De ce? Pentru sim­plul fapt că medicamentele antiulceroase — de exemplu — pot să dea o stare mai pe­riculoasă decit romul băut; antinevralgicele au un efect dăunător prin senzația de eu­forie produsă, făcînd din cel care le consumă un adevărat pericol public. General maior Haralambie VLĂSCEANU, adjunct al in­spectorului general al miliției din M.I.. Organele de miliție, toți factorii de răspundere au obținut o serie de realizări bune pe linia îmbunătățirii circulației. Aș dori ca rezultatele bune să nu constituie un motiv de automulțumire, ci un im­bold spre o continuă perfec­ționare a procesului complex de desfășurare a traficului rutier, spre o disciplină și mai fermă în­ această direcție. Atî­­ta timp cit mai există indis­ciplină, lipsă de control, cit timp abaterile mai sunt tre­cută cu vederea sau tolerate vom mai avea evenimente tragice . S-a pus problema sesizării de către șefii postu­rilor de miliție din comune a șoferilor care „cazează“ a­­casă mașinile sau efectuează curse clandestine. De ce nu se preocupă în mai mare mă­sură de acest lucru, de disci­plina subordonaților, revizorii sau șefii de garaje? De ce nu se sesizează cînd autovehicu­lul lipsește din curtea garaju­lui uneori cîteva zile in șir? 9 Avem indicația să facem acțiuni comune pentru îmbu­nătățirea circulației. Perfect. Aș zice însă că pentru o de­plină reușită ar fi extrem de util ca la început fiecare să facă ordine în propria lui ca­să (a se înțelege instituție și întreprindere). Miliția va tre­bui să insiste și mai mult a­­supra capitolului dirijare și facilitare a circulației; abia în al doilea rând să se ocupe și de depistarea celor ce folosesc mașinile în­ interes personal — problemă care, ca primă importanță, cade in­competen­ța și atribuțiile revizorilor tehnici, șefilor de coloană și de parcurs auto . Tovarășul ministru a dat ordin ca or­ganele de miliție să-și facă datoria de­ o manieră exem­plară, în spiritul exigenței și corectitudinii. Sunt convins că organele județene de miliție se vor achita de acest lucru cu succes. Spun acest lucru cu satisfacția lucrurilor bine întâlnite la Cluj și care pot și trebuie să constituie un exemplu pentru toți șefii de circulație din țară. Lt. col. Gheorghe LANCRAJAN

Next