Făclia, ianuarie-martie 1973 (Anul 27, nr. 8139-8205)

1973-03-22 / 8197. szám

EDITORIAL MUNCA POLITICĂ DE MASĂ IN SPRIJINUL REALIZĂRII CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN Complexitatea sarcinilor politice, economice și socia­le ce stau astăzi în fața or­ganelor și organizațiilor de partid solicită o îmbunătăți­re continuă a activității a­­cestora, o perfecționare ne­întreruptă a formelor și mij­loacelor muncii poliitico-edu­­cative de convingere și mo­bilizare a maselor la trans­punerea în viață a angaja­mentelor privind îndeplini­rea cincinalului înainte de termen. Este de necontestat faptul că în organizarea, conducerea și desfășurarea muncii politice de masă s-a acumulat o bogată experien­ță, că numeroase forme și mijloace folosite și-au dove­dit de multe ori eficiența, ea concretizîndu-se în climatul propice de activitate crea­toare și în rezultatele bune obținute în diferite domenii ale muncii practice. Despre eficiența activității politice ne vorbesc eforturi­le depuse de colectivele de muncă din unitățile socialis­te ale județului nostru pen­tru îndeplinirea în bune con­­dițiuni a sarcinilor de plan, inițiativele și acțiunile între­prinse de locuitorii orașelor și satelor pentru dezvolta­rea edilitar-gospodărească a localităților, vasta activitate de ridicare a conștiinței so­cialiste a oamenilor și mul­te alte realizări ce influen­țează pozitiv nivelul de trai și spiritualitatea oamenilor muncii — români, maghiari și de alte naționalități — din cuprinsul județului. Cu toate acestea, munca politică de masă nu s-a ri­dicat peste tot la nivelul ce­rințelor actuale. In multe cazuri, organele de partid nu se ocupă suficient de fo­losirea tuturor mijloacelor ce le stau la îndemînă, de gă­sirea și generalizarea unor modalități noi de influența­re a maselor și antrenarea acestora la ridicarea calitati­vă a activității profesionale. Deși pe plan județean s-a insistat în nenumărate­­ r­în­duri asupra necesității schimbării opticii și activi­zării multiplelor forme ale muncii politice, în unele or­ganizații de partid, îndeosebi de la sate, nu li se acordă importanța cuvenită. Nu în­­tîmplător se mai găsesc u­­nități în care oamenii m­un­­cii nu cunosc în profunzime documentele partidului, o­­biectivele cu care se con­fruntă organizația de partid, întreprinderea sau instituția respectivă, cooperativa agri­colă de producție, nu știu ce sarcini­le revin lor la lo­curile de muncă. Fără a generaliza, trebuie să recunoaștem că sînt încă organizații de partid în care se întreprind prea puține ac­țiuni pentru educarea multi­laterală a maselor, pentru răspîndirea, cunoașterea­­ și respectarea normelor eticii și echității socialiste, pentru ri­dicarea continuă a nivelului conștiinței celor ce mun­cesc, astfel ca ei să acțio­neze în cunoștință de cauză pentru aplicarea neabătută a liniei politice a partidului nostru. Este de datoria fiecărei or­ganizații de partid să-și ree- Victor SENȚA (Continuare în pag. a lll-a) « Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIX - Nr. 8197­­ I­­I Joi 22 martie 1973 4 pagini 30 bani Inițiative și fapte din întrecerea metalurgiștilor de la Industria sîrmei INTELIGENTA TEHNICA IN ACȚIUNE Nu demult, în hala utila­jelor de țesut a secției ca­bluri electrice au fost insta­late trei mașini de înfum­at: două cu cite 6 bobine, iar una cu 12 bobine. Fiind prin construcție destinate înfunierii sîrmelor subțiri din oțel, utilizarea lor pen­tru efectuarea aceleiași o­­perații la produsele similare din cupru era condiționată de o serie de modificări tehnice care să ducă la op­timizarea turației de lucru pentru sîrmele în gama de la 0,35 la 0,50 mm, îmbună­tățirea sistemului de ghida­re spre a evita ruperea fi­relor etc. Toate aceste mo­dificări precum și 96 bobine metalice noi, mai ușoare, au fost concepute și realiza­te la nivelul secției, eviden­­țiindu-se îndeosebi comuniș­tii Gligor Cîmpean, Cornel Moldovan, Vasile Morar, Pe­tru Boldor, lăcătuși, Vaier Rusu, sudor, Ilie Apahidean și loan Bucur, strungari, Gh. Pătruț, Gherasim Buta, Tîm­­buc Alexandru, loan Morar, electricieni, din atelierul de întreținere. Pentru alimen­tarea utilajelor respective, în atelier a fost construit un dispozitiv de bobinare, la executarea căruia cel mai mare aport l-a adus lăcă­tușul Gh. Giurgiu. Referin­­du-se la cele trei mașini, in­ginerul Gh. Istrate, șeful sec­ției, a subliniat în mod deo­sebit faptul că ele au fost date în funcțiune cu o lună înainte de data prevăzută, precum și creșterea sensibi­lă a producției la conduc­torii electrici foarte flexibili. Desigur că în cei 346 km cît însumează producția supli­mentară din prima decadă a lunii martie, este inclusă șî contribuția noilor utilaje. ÎN AVANS CU PESTE lbiL DE TONE Onorîndu-și cu pricepere și dăruire locul de frunte pe care îl deține in cadrul uzinei, colectivul, de oțeluri, însuflețit de exemplul co­muniștilor, ridică la cote noi succesele obținute în produc­ție. Astfel, de la începutul anului și pînă la 10 martie, cantitatea de oțel realizată peste plan depășește 192 to­ne, ponderea fiind deținută de cuptoarele electrice la care s-au produs suplimen­tar circa 151 tone. Pe agre­gate, rezultate cantitative și calitative deosebite obțin e­­chipele conduse de topitorii­­șefi Nicolae Răceanu (cup­torul electric nr. 3), Constan­tin Tintelecan (cuptorul e­­lectric nr. 2), Vasile Țandea (cuptorul electric nr. 1) și Ilie Pașcan­u de la cupto­rul Martin. CUVINTULUI DAT, TE­MEIUL FAPTEI Angajamentul uteciștilor din Trăgătoria de oțel moare pe 1973, an de mare avînt în muncă pentru îndeplini­rea cincinalului înainte de termen, reprezintă 100 tone de sîrmă trefilată peste pre­vederile de plan. Conștienți de răspunderea pe care și-au asumat-o, tinerii au trecut la fapte. Duminica trecută, de pildă, trefilatorii Vasile Marinca, secretarul comite­­tetului U.T.C. pe secție, Za­­haria Frandeș, Gh. Feche­­te, Pavel Ludușan, Teofil Deteșan, Gh. Din și Gh. Năznean, împreună cu lăcă­tușul Ioan Furdui, electricia­nul Mihai Hetea și Gh. Sun­­tean de la transportul in­tern, au produs în patru ore 13,5 tone de sîrmă pentru secțiile cuie, electrozi și zin­­cator, creîndu-se astfel o bună bază de aprovizionare cu mater­ie primă la început de săptămînă. Cu frumoase rezultate în întrecere se înscriu, de ase­menea, luminatorii de profi­le care în două luni și-au întrecut angajamentul tri­mestrial cu peste 49 de to­ne, datorită îndeosebi fru­moaselor realizări obținute de schimbul condus de maistrul Remus Bontea, pre­cum și muncitorii secției cuie, aflați la sfîrșitul pri­mei decade din luna cu­rentă cu producția pentru export la zi și cu un avans de 12 tone față de plan. Succesul are ca principali făuritori pe comuniștii Iosif Tulburean, Ioan Adam, Du­mitru Ciornei, Romul Ilea și alții. Teodor TRIF SCURTAREA TERMENELOR PREVĂZUTE PENTRU LUCRĂRI Salariații întreprinderii de localuri și locuințe, organizin­­du-și mai bine munca și folosind în mod judicios timpul, au reușit ca în primele două luni din acest an să obțină o depășire a sarcinilor de plan revenite cu 160.000 lei, iar în activitatea de prestații în construcții cu 73.000 lei. Conform angajamentelor luate de colectiv, o serie de obiec­tive, aflate în lucru, vor fi date mai repede în folosință, față de planificat, cu 10 zile (Magazinul de confecții de pe str. Republicii) și cu 2—3 luni (Cabana tineretului de la Bura). I Proleta­ri din toate țările, unifi-vff? Fabrica de produse zaharoase „Feleacul“. Stanță pentru bomboana PRESTĂRILE DE SERVICII MAI APROAPE DE CERINȚELE REALE ALE POPULAȚIEI Dezvoltarea și diversificarea activității de servicii pentru populație constituie una din­tre principalele sarcini prezente și viitoare ale cooperației meșteșugărești. Ridicarea con­tinuă a nivelului de trai, creșterea gradului de urbanizare a localităților aduc mo­dificări structurii cheltuielilor populației, sporind cele destinate cumpărării de bunuri de consum de folosință îndelungată și pentru diferite servicii prestate — fie la domiciliu, fie la unitățile cooperației. Este deci firesc ca în concordanță cu această ten­dință a modificării structurii cheltuielilor de consum — determinate, firește, de nevoia so­cială sub influența sporirii veniturilor popu­lației — să existe preocupare pentru crește­rea ofertei de servicii. Conducerea Uniunii județene a cooperati­velor meșteșugărești (care, desigur, nu este singurul furnizor de servicii, dar în cele ce urmează ne referim doar la aceasta), în do­rința de a satisface în mai bune condiții și în mai mare măsură cererea de servicii a organizat in 19 £2 un sondaj de opinie­ în rîn­­dul deputaților. Propunerile și sugestiile de­putaților au fost aduse la cunoștința coope­rativelor, care au primit sarcina de a găsi posibilități de soluționare a acestora intr-un timp scurt, de a dezvolta și diversifica ac­tivitatea de servicii pentru populație. Trecînd o perioadă suficientă de la acest sondaj de opinie, cu sprijinul conducerii U.J.C.M. am solicitat cooperativele să ne in­formeze asupra modului în care au fost re­zolvate propunerile cetățenilor făcute prin intermediul deputaților. In cele ce urmează redăm, comentate, răspunsurile primite. Nu justificări, ci zilnic mobilizare, în masă, la curățirea pajiștilor. Ce se mai așteaptă pentru executarea acestei importante Din situația operativă a Di­recției județene pentru agri­cultură, industrie alimentară și ape, rezultă că pînă la da­ta de 15 martie lucrările de curățire a pășunilor au fost executate pe 18 la sută în întreprinderile agricole de stat și 5 la sută în cooperativele agricole de producție, iar cele de fertilizare cu îngrășăminte chimice au fost executate în C.A.P. în proporție de 26%. Faptul că aceste realizări sunt sub posibilități nu mai necesită, credem, să fie sub­liniat. Care sunt cauzele care fac ca lucrările de curățire a pășunilor — acțiune de o deo­sebită importanță în sporirea producției de masă verde pe aceste suprafețe — se desfă­șoară intr-un ritm nesatisfă­cător? Am întreprins lună, 19 mar­tie, un raid în mai multe co­operative agricole și localități — Lita, Deleni, Petrești, Bo­­ian, Ceanu Mare, Frata — pentru a afla modul în care se desfășoară această acțiune. Menționăm că a fost o zi prielnică de lucru. Dar, cu excepția a două din localită­țile străbătute — Lita, unde cîteva zeci de cooperatori au lucrat la curățatul pășunii, respectiv Crăiești, unde se fertilizau suprafețele de pă­șune cu o mașină de împrăștiat îngrășăminte chimice — în celelalte cooperative agricole și localități deținătorii de a­­nimale nu au fost mobilizați —­ citiți bine, nu au fost mo­bilizați­­ la acțiunea de cu­rățire a pajiștilor. Conduce­rile acestor cooperative agri­cole și primarii comunelor ne-au prezentat o serie de ... justificări, numai că ele nu vor duce la ridicarea produc­ției de masă verde pe pajiști, pentr­u a se asigura o mai bu­nă hrănire a animalelor pe care le dețin crescătorii. Relatăm ceea ce ne-au spus interlocutorii, cu convingerea — sperăm — că văzîndu-se într-o asemenea oglindă își vor schimba optica și vor tre­ce degrabă de la... justificări la fapte. Constantin Olteanu, secre­tarul comitetului de partid, primarul comunei Ciurila: „Suprafețele au fost reparti­zate pe deținătorii de anima­le, dar acțiunea de curățire a pășunilor încă nu a început“, (noroc cu repartizarea!). — In raza comunei Ciurila — ne spune interlocutorul — avem peste 1.600 ha de pă­șune. Anul trecut s-au execu­tat curățiri pe 300 de hectare. Curățirea suprafețelor prevă­zute pentru anul în curs n-au început-o încă. Din cauza timpului (!) nu au fost mobili­zați nici azi cooperatorii și ceilalți deținători de animale la executarea curățirii pășu­nilor. Cu toate acestea, la coope­rativa agricolă vecină — din Crăiești — se lucra la ferti­lizarea acestor suprafețe. Nu timpul, ci tocmai consiliul popular comunal și conduce­rile C.A.P. sunt vinovate de tărăgănarea nejustificată a în­ceperii acestei importante ac­țiuni. Asemenea răspunsuri ne-au fost date și de către Aurel Bucșa și ing. Matei Maxim, președinții cooperativelor agri­cole de producție din Deleni și Petrești. Nici în­ aceste două unități cooperatiste, din 400 de hectare prevăzute a fi cu­rățate, nu s-a executat nimic — da, n-am greșit, nici un hectar! Teodor Roman, primarul comunei Ceanu Mare: „Pă­șunile noastre sunt năpădite mai ales de mușuroaie. In pre­zent sunt încă înghețate“. Consiliul popular comunal Ceanu Mare are în adminis­trarea sa­­ 1.­400 ha de pășune S-a prevăzut ca în acest an să se execute cu­rățirea întregii suprafețe. In raza comunei s-au curățit însă abia 273 și fertilizat 90 de hectare în ca­drul cooperativei agricole din Ceanu Mare. — Trebuie să acordăm o a­­tenție deosebită atît curățirii lăstărișurilor și buruienilor de pe pășune cît și împrăștierii numărului mare de mușuroaie care există pe ele. Acestea sînt încă înghețate. Au fost repartizate suprafețele care revin a fi curățate fiecărui crescător de animale. Azi, de exemplu, trebuiau să iasă la curățatul unei suprafețe de pășune de 100 ha cooperatorii de la C.A.P. Bolduț. Nu știm dacă la C.A.P. Bol­duț cooperatorii au ieșit la curățatul pășunii, dar la co­operativa agricolă vecină, din Boian, ni s-a spus același lu­cru: „Tabelele sînt întocmite, fiecare deținător de animale știe cît are de curățat“. — Ați ieșit azi la această acțiune? — l-am întrebat, pe tov. Gheorghe Ch­elaru, șeful brigăzii a II-a. Răspunsul a fost negativ. Din cei 22 de cooperatori, 12 au lucrat în livadă, iar res­tul. .. pe la casele lor, deoa­rece nu au fost mobilizați să iasă în cîmp. Vasile Sărmășan, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei Frata: „Azi am fost la Turda să ridicăm cimentu­l necesar pentru con­strucția unui local de școală. Nu știu dacă s-a făcut ceva în lipsa mea". Răspundem noi, nu s-a fă­cut mai nimic. După cum ne spunea Alexandru Lungu, in­ginerul șef al C.A.P. Frata, in ziua respectivă abia 40 de co­operatori au ieșit la curățatul pășunii. Consiliul popular comunal Frata are în administrarea sa 560 hectare de pășune și a prevăzut să fie curățată în întregime. Din aceste preve­deri s-au curățat abia 150 de hectare. După cum ni s-a spus, măsurile organizatorice necesare au fost luate: s-a a­­dus la cunoștința deținătorilor de animale numărul de zile pe care trebuie să le efec­tueze, s-au repartizat supra­fețele pe brigăzi și sate și al­tele. Ce folos din moment ce întîrzie materializarea acestor măsuri în cel mai scurt timp. ★ Concluzia care se impune din cele de mai sus este una singură: măsurile organizato­rice care au fost luate în ca­drul fiecărei cooperative a­­gricole și comune sunt bune, dar trebuie să se treacă cu e­­nergii la exceptarea lor. Să se organizeze in fiecare zi acțiuni de masă la curățirea pășunilor pentru ca pe toate suprafețele prevăzute această lucrare să se încheie în cel mai scurt timp posibil. C. MARC ® lucrări? „CONSTRUCTORUL“ CLUJ Referitor la înființarea u­­nei secții pentru întreținerea instalațiilor și locuințelor pe bază de abonament lunar, problema a fost dezbătută de către conducerile cooperative­lor „Constructorul“ și „Deser­virea“ din Cluj. S-a ajuns la concluzia că această secție, să fie înființată în cadrul co­operativei „Deservirea“. Pe cînd însă o asemenea secție? Mai mulți deputați au se­sizat faptul că există secții coordonate de către oameni necompetenți — incompeten­ță materializată în admiterea executării unor lucrări de sla­bă calitate, nerespectarea ta­rifelor, nerespectarea terme­nelor etc. Conducerea înștiin­țează că nu există secții în cadrul cooperativei, conduse de oameni necompetenți. Așa să fie oare?­­ Executarea unor lucrări pentru populație (lucrări de construcții, diverse reparații, zugrăveli etc.) a fost una din problemele propuse spre re­zolvare de către mai mulți deputați din orașele Dej, Tur­da și Huedin. în acest sens cooperativa „Constructorul“ informează populația din Tur­da și Dej că aici au fost în­ființate două șantiere în a căror competență cade și re­zolvarea problemelor de în­treținere a locuințelor. Șan­tierul din Dej deservește și populația din Gherla, iar cel din Turda populația din Cîm­­pia Turzii. Pe lîngă aceste unități au fost înființate ate­liere de întreținere a instala­țiilor de apă, canalizare și în­călzire. Se impun însă de urgență luarea unor astfel de măsuri pentru deservirea populației și în localitatea Huedin. „DESERVIREA“ CLUJ Mulți deputați au propus stabilirea unor orare adecvate la unitățile de deservire. Du­pă efectuarea sondajului de opinie în rîndul populației, conducerea cooperativei a a­­nalizat orarele existente sta­ Anchetă realizată de Ion GOIA, Octavian CHICHIȘAN (Continuare în pag. a lll-a) Privire panoramică:DEJUL SPORTIV Pentru că aeromodelismul ramîne, încă, un sport de „fa­milie“, cu spectatori ocazionali și presă redusă, Dejul — deținătorul unui tandem de tripli campioni naționali la această disciplină — e puțin, cunoscut ca o localitate intra­ta în circuitul performanței, așa că pentru un spectator neavizat, dar care și-a făcut din performanță singurul in­dice al vieții sportive dintr-un loc, Dejul iese din sfera in­teresului. Privire și deformată și nedreaptă! Deformată, pentru că orașul de pe Someș prezintă semnele performan­ței în mai multe discipline, nedreaptă, pentru că tempera­tura sportivă a acestui municipiu nu trebuie măsurată doar cu termometrul recordurilor, ci și cu altul — deloc de mai mică importanță — al interesului și preocupării pentru re­zultatul de mîine. Pe acest al doilea capitol vom insista, de altfel, deosebit, nu numai pentru că de el e legat viitorul sportiv al Dejului, ci pentru că el prezintă aici cîteva nuanțe ce se pot constitui în exemple. LA LICEUL „ANDREI MUREȘIANU“ — SPORTUL ESTE UNA DINTRE MATERIILE DE BAZĂ Nu rareori ne-a fost dat să auzim — și să constatăm — situații cînd directori de școli, trecînd ușor peste una din­tre cerințele ce stau în fața școlii — aceea de­ a forma pentru societate tineri cu „minte sănătoasă într-un corp „sănătos“ — ignoră activitățile sportive din școală, sau, sub presiunile din afară, le oferă o atenție de moment. După cum am auzit — Și constatat — mai sînt triste cazuri cînd profesori de alte specialități „pîndesc“ sportivii școlii, as­­cultîndu-i în ziua următoare unei competiții sau deplasări cu nedisimulata bucurie — dar cît de trist pedagogică! — de-ai arde cit mai tare. Realități a căror gravitate am realizat-o și mai bine cînd am avut în față replica: o școală — Liceul „Andrei Mureșianu" din Dej — unde sportul e considerat o mate­rie similară cu matematica și limbile străine, unde profeso­rul de educație fizică are, în cancelarie, rang egal cu peda­gogul de oricare altă speciali­tate, unde directorul se preo­cupă personal de activitatea sportivă din școală și se zba­te continuu pentru lărgirea perimetrului necesar bunei desfășurări a acesteia, unde organizația U.T.G. constituie un element mobilizant­ al ti­neretului către activitățile de sport și educație fizică. Fac­tori care, conjugîndu-și influ­ența, determină „atmosfera sportivă“ din Liceul Andrei Mureșianu, atmosferă tradusă, la rîndul ei, în ore de educa­ție fizică atent pregătite și corect desfășurate, în activi­tăți sportive riguros planifica­te și de largă cuprindere, în­­tr-o bază sportivă bine conso­lidată (sală de gimnastică și vastă platformă pentru jocuri, prevăzută cu gradene și in­stalații pentru nocturnă), în numeroase acțiuni turistice desfășurate după programe în­tocmite în colaborare cu pă­rinții. Revenind la „argumentele“ care au determinat atmosfera pro sport din­ amintitul liceu, simțim necesar a expune două puncte de vedere comunicate nouă de doi dintre f­actorii di­­namizanți din școală. Mai iu­tii, cel exprimat de către di­rectorul școlii, tovarășul Ioan Mureșan, profesor de ... știin­țe sociale: „Pentru că expe­riența mi-a dovedit că spor­tul poate fi un excelent sus­ținător și complementar al procesului de învățămint și totodată un instrument care determină o disciplină a indi­vidului, îl privesc ca pe un aliat și îl cultiv în consecin­ță. Iată, de altfel, rațiunea pentru care mi-am făcut din colegii de specialitate niște co­laboratori apropiați, pentru care sprijin acțiunile sportive ca și pe cele menite să dez­volte baza sportivă a școlii. iată explicația pentru ce am luptat să înființăm Școală sportivă pe lîngă liceul nos­tru și motivul pentru care pot fi deseori văzut în mijlocul e­­levilor, nu numai ca simplu spectator, ci ca un component al vreunuia din cvintetele de baschet ale școlii". O viziune la fel de favora­bilă aveam să întîlnim și la îndrumătorul U.T.C. al școlii, profesorul de... franceză Dan Mîrza: „Dincolo de rezis­tența organismului și aspect fizic, elemente favorizate de către sport, el contribuie și la conturarea personalității ti­nerilor, adăugîndu-le fermita­te în comportament, prezență de spirit, temeritate în fața unor acțiuni, tărie vizavi de piedici și greutăți,­­ cali­tăți ce se cer celor aflați in­ pragul vieții. Acesta este ar­gumentul pentru care organi­zația noastră de tineret nu numai că sprijină dar chiar dinamizează activitățile spor­tive din școală, inițiind o se­rie de competiții dotate cu Nușa DEMIAN (Continuare in pag. a iiI-a) „Perspectivă“.Fotografia: R. WAGNER I ’in In curînd o nouă unitate turistică pe harta județului Au rămas puține zile pînă cînd baza materială a Oficiului județean de turism Cluj se va îmbogăți cu o modernă și fru­moasă unitate. Este vorba de motelul Gilău situat într-un ambiant cadru natural, la marginea lacului de acumulare, avînd în față splendida panoramă a Munților Gilăului. Cei ce doresc să poposească aici pot ajunge la motel pe șo­seaua internațională E-15 pînă în comuna Gilău (18 km), de aici se merge pe drumul asfaltat ce duce spre satul Someșul Rece (aproximativ 2 km). O dată ajunși la motel, celor dor­nici de odihnă și recreere le stau la dispoziție 60 de camere a 2 paturi, cu tot confortul (inclusiv baie și grup social pro­priu). Camerele sunt spațioase și confortabile. Restaurantul este unitate de categoria I, ca de altfel și motelul propriu-zis. In incinta restaurantului funcționează un modern bar, fiind dotat cu exprese pentru prepararea cafelei. Bucătăria este uti­lată cu instalații de înaltă tehnicitate, ceea ce va permite pregătirea unor meniuri gustoase și variate. Prin confortul de care dispune, motelul Gilău poate face față oricînd cerințelor turismului internațional. Așadar, în curînd vom avea la dispo­ziție încă un loc unde ne vom putea destinde după o zi de muncă plină de satisfacții. REPORTER Noul motel de la Gilău. Privire de ansamblu (fotografia de sus); aspect de interior (fotografia de jos)

Next