Făclia, ianuarie-martie 1973 (Anul 27, nr. 8139-8205)
1973-03-22 / 8197. szám
EDITORIAL MUNCA POLITICĂ DE MASĂ IN SPRIJINUL REALIZĂRII CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN Complexitatea sarcinilor politice, economice și sociale ce stau astăzi în fața organelor și organizațiilor de partid solicită o îmbunătățire continuă a activității acestora, o perfecționare neîntreruptă a formelor și mijloacelor muncii poliitico-educative de convingere și mobilizare a maselor la transpunerea în viață a angajamentelor privind îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Este de necontestat faptul că în organizarea, conducerea și desfășurarea muncii politice de masă s-a acumulat o bogată experiență, că numeroase forme și mijloace folosite și-au dovedit de multe ori eficiența, ea concretizîndu-se în climatul propice de activitate creatoare și în rezultatele bune obținute în diferite domenii ale muncii practice. Despre eficiența activității politice ne vorbesc eforturile depuse de colectivele de muncă din unitățile socialiste ale județului nostru pentru îndeplinirea în bune condițiuni a sarcinilor de plan, inițiativele și acțiunile întreprinse de locuitorii orașelor și satelor pentru dezvoltarea edilitar-gospodărească a localităților, vasta activitate de ridicare a conștiinței socialiste a oamenilor și multe alte realizări ce influențează pozitiv nivelul de trai și spiritualitatea oamenilor muncii — români, maghiari și de alte naționalități — din cuprinsul județului. Cu toate acestea, munca politică de masă nu s-a ridicat peste tot la nivelul cerințelor actuale. In multe cazuri, organele de partid nu se ocupă suficient de folosirea tuturor mijloacelor ce le stau la îndemînă, de găsirea și generalizarea unor modalități noi de influențare a maselor și antrenarea acestora la ridicarea calitativă a activității profesionale. Deși pe plan județean s-a insistat în nenumărate rînduri asupra necesității schimbării opticii și activizării multiplelor forme ale muncii politice, în unele organizații de partid, îndeosebi de la sate, nu li se acordă importanța cuvenită. Nu întîmplător se mai găsesc unități în care oamenii muncii nu cunosc în profunzime documentele partidului, obiectivele cu care se confruntă organizația de partid, întreprinderea sau instituția respectivă, cooperativa agricolă de producție, nu știu ce sarcinile revin lor la locurile de muncă. Fără a generaliza, trebuie să recunoaștem că sînt încă organizații de partid în care se întreprind prea puține acțiuni pentru educarea multilaterală a maselor, pentru răspîndirea, cunoașterea și respectarea normelor eticii și echității socialiste, pentru ridicarea continuă a nivelului conștiinței celor ce muncesc, astfel ca ei să acționeze în cunoștință de cauză pentru aplicarea neabătută a liniei politice a partidului nostru. Este de datoria fiecărei organizații de partid să-și ree- Victor SENȚA (Continuare în pag. a lll-a) « Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIX - Nr. 8197 II Joi 22 martie 1973 4 pagini 30 bani Inițiative și fapte din întrecerea metalurgiștilor de la Industria sîrmei INTELIGENTA TEHNICA IN ACȚIUNE Nu demult, în hala utilajelor de țesut a secției cabluri electrice au fost instalate trei mașini de înfumat: două cu cite 6 bobine, iar una cu 12 bobine. Fiind prin construcție destinate înfunierii sîrmelor subțiri din oțel, utilizarea lor pentru efectuarea aceleiași operații la produsele similare din cupru era condiționată de o serie de modificări tehnice care să ducă la optimizarea turației de lucru pentru sîrmele în gama de la 0,35 la 0,50 mm, îmbunătățirea sistemului de ghidare spre a evita ruperea firelor etc. Toate aceste modificări precum și 96 bobine metalice noi, mai ușoare, au fost concepute și realizate la nivelul secției, evidențiindu-se îndeosebi comuniștii Gligor Cîmpean, Cornel Moldovan, Vasile Morar, Petru Boldor, lăcătuși, Vaier Rusu, sudor, Ilie Apahidean și loan Bucur, strungari, Gh. Pătruț, Gherasim Buta, Tîmbuc Alexandru, loan Morar, electricieni, din atelierul de întreținere. Pentru alimentarea utilajelor respective, în atelier a fost construit un dispozitiv de bobinare, la executarea căruia cel mai mare aport l-a adus lăcătușul Gh. Giurgiu. Referindu-se la cele trei mașini, inginerul Gh. Istrate, șeful secției, a subliniat în mod deosebit faptul că ele au fost date în funcțiune cu o lună înainte de data prevăzută, precum și creșterea sensibilă a producției la conductorii electrici foarte flexibili. Desigur că în cei 346 km cît însumează producția suplimentară din prima decadă a lunii martie, este inclusă șî contribuția noilor utilaje. ÎN AVANS CU PESTE lbiL DE TONE Onorîndu-și cu pricepere și dăruire locul de frunte pe care îl deține in cadrul uzinei, colectivul, de oțeluri, însuflețit de exemplul comuniștilor, ridică la cote noi succesele obținute în producție. Astfel, de la începutul anului și pînă la 10 martie, cantitatea de oțel realizată peste plan depășește 192 tone, ponderea fiind deținută de cuptoarele electrice la care s-au produs suplimentar circa 151 tone. Pe agregate, rezultate cantitative și calitative deosebite obțin echipele conduse de topitoriișefi Nicolae Răceanu (cuptorul electric nr. 3), Constantin Tintelecan (cuptorul electric nr. 2), Vasile Țandea (cuptorul electric nr. 1) și Ilie Pașcanu de la cuptorul Martin. CUVINTULUI DAT, TEMEIUL FAPTEI Angajamentul uteciștilor din Trăgătoria de oțel moare pe 1973, an de mare avînt în muncă pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, reprezintă 100 tone de sîrmă trefilată peste prevederile de plan. Conștienți de răspunderea pe care și-au asumat-o, tinerii au trecut la fapte. Duminica trecută, de pildă, trefilatorii Vasile Marinca, secretarul comitetetului U.T.C. pe secție, Zaharia Frandeș, Gh. Fechete, Pavel Ludușan, Teofil Deteșan, Gh. Din și Gh. Năznean, împreună cu lăcătușul Ioan Furdui, electricianul Mihai Hetea și Gh. Suntean de la transportul intern, au produs în patru ore 13,5 tone de sîrmă pentru secțiile cuie, electrozi și zincator, creîndu-se astfel o bună bază de aprovizionare cu materie primă la început de săptămînă. Cu frumoase rezultate în întrecere se înscriu, de asemenea, luminatorii de profile care în două luni și-au întrecut angajamentul trimestrial cu peste 49 de tone, datorită îndeosebi frumoaselor realizări obținute de schimbul condus de maistrul Remus Bontea, precum și muncitorii secției cuie, aflați la sfîrșitul primei decade din luna curentă cu producția pentru export la zi și cu un avans de 12 tone față de plan. Succesul are ca principali făuritori pe comuniștii Iosif Tulburean, Ioan Adam, Dumitru Ciornei, Romul Ilea și alții. Teodor TRIF SCURTAREA TERMENELOR PREVĂZUTE PENTRU LUCRĂRI Salariații întreprinderii de localuri și locuințe, organizindu-și mai bine munca și folosind în mod judicios timpul, au reușit ca în primele două luni din acest an să obțină o depășire a sarcinilor de plan revenite cu 160.000 lei, iar în activitatea de prestații în construcții cu 73.000 lei. Conform angajamentelor luate de colectiv, o serie de obiective, aflate în lucru, vor fi date mai repede în folosință, față de planificat, cu 10 zile (Magazinul de confecții de pe str. Republicii) și cu 2—3 luni (Cabana tineretului de la Bura). I Proletari din toate țările, unifi-vff? Fabrica de produse zaharoase „Feleacul“. Stanță pentru bomboana PRESTĂRILE DE SERVICII MAI APROAPE DE CERINȚELE REALE ALE POPULAȚIEI Dezvoltarea și diversificarea activității de servicii pentru populație constituie una dintre principalele sarcini prezente și viitoare ale cooperației meșteșugărești. Ridicarea continuă a nivelului de trai, creșterea gradului de urbanizare a localităților aduc modificări structurii cheltuielilor populației, sporind cele destinate cumpărării de bunuri de consum de folosință îndelungată și pentru diferite servicii prestate — fie la domiciliu, fie la unitățile cooperației. Este deci firesc ca în concordanță cu această tendință a modificării structurii cheltuielilor de consum — determinate, firește, de nevoia socială sub influența sporirii veniturilor populației — să existe preocupare pentru creșterea ofertei de servicii. Conducerea Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești (care, desigur, nu este singurul furnizor de servicii, dar în cele ce urmează ne referim doar la aceasta), în dorința de a satisface în mai bune condiții și în mai mare măsură cererea de servicii a organizat in 19 £2 un sondaj de opinie în rîndul deputaților. Propunerile și sugestiile deputaților au fost aduse la cunoștința cooperativelor, care au primit sarcina de a găsi posibilități de soluționare a acestora intr-un timp scurt, de a dezvolta și diversifica activitatea de servicii pentru populație. Trecînd o perioadă suficientă de la acest sondaj de opinie, cu sprijinul conducerii U.J.C.M. am solicitat cooperativele să ne informeze asupra modului în care au fost rezolvate propunerile cetățenilor făcute prin intermediul deputaților. In cele ce urmează redăm, comentate, răspunsurile primite. Nu justificări, ci zilnic mobilizare, în masă, la curățirea pajiștilor. Ce se mai așteaptă pentru executarea acestei importante Din situația operativă a Direcției județene pentru agricultură, industrie alimentară și ape, rezultă că pînă la data de 15 martie lucrările de curățire a pășunilor au fost executate pe 18 la sută în întreprinderile agricole de stat și 5 la sută în cooperativele agricole de producție, iar cele de fertilizare cu îngrășăminte chimice au fost executate în C.A.P. în proporție de 26%. Faptul că aceste realizări sunt sub posibilități nu mai necesită, credem, să fie subliniat. Care sunt cauzele care fac ca lucrările de curățire a pășunilor — acțiune de o deosebită importanță în sporirea producției de masă verde pe aceste suprafețe — se desfășoară intr-un ritm nesatisfăcător? Am întreprins lună, 19 martie, un raid în mai multe cooperative agricole și localități — Lita, Deleni, Petrești, Boian, Ceanu Mare, Frata — pentru a afla modul în care se desfășoară această acțiune. Menționăm că a fost o zi prielnică de lucru. Dar, cu excepția a două din localitățile străbătute — Lita, unde cîteva zeci de cooperatori au lucrat la curățatul pășunii, respectiv Crăiești, unde se fertilizau suprafețele de pășune cu o mașină de împrăștiat îngrășăminte chimice — în celelalte cooperative agricole și localități deținătorii de animale nu au fost mobilizați — citiți bine, nu au fost mobilizați la acțiunea de curățire a pajiștilor. Conducerile acestor cooperative agricole și primarii comunelor ne-au prezentat o serie de ... justificări, numai că ele nu vor duce la ridicarea producției de masă verde pe pajiști, pentru a se asigura o mai bună hrănire a animalelor pe care le dețin crescătorii. Relatăm ceea ce ne-au spus interlocutorii, cu convingerea — sperăm — că văzîndu-se într-o asemenea oglindă își vor schimba optica și vor trece degrabă de la... justificări la fapte. Constantin Olteanu, secretarul comitetului de partid, primarul comunei Ciurila: „Suprafețele au fost repartizate pe deținătorii de animale, dar acțiunea de curățire a pășunilor încă nu a început“, (noroc cu repartizarea!). — In raza comunei Ciurila — ne spune interlocutorul — avem peste 1.600 ha de pășune. Anul trecut s-au executat curățiri pe 300 de hectare. Curățirea suprafețelor prevăzute pentru anul în curs n-au început-o încă. Din cauza timpului (!) nu au fost mobilizați nici azi cooperatorii și ceilalți deținători de animale la executarea curățirii pășunilor. Cu toate acestea, la cooperativa agricolă vecină — din Crăiești — se lucra la fertilizarea acestor suprafețe. Nu timpul, ci tocmai consiliul popular comunal și conducerile C.A.P. sunt vinovate de tărăgănarea nejustificată a începerii acestei importante acțiuni. Asemenea răspunsuri ne-au fost date și de către Aurel Bucșa și ing. Matei Maxim, președinții cooperativelor agricole de producție din Deleni și Petrești. Nici în aceste două unități cooperatiste, din 400 de hectare prevăzute a fi curățate, nu s-a executat nimic — da, n-am greșit, nici un hectar! Teodor Roman, primarul comunei Ceanu Mare: „Pășunile noastre sunt năpădite mai ales de mușuroaie. In prezent sunt încă înghețate“. Consiliul popular comunal Ceanu Mare are în administrarea sa 1.400 ha de pășune S-a prevăzut ca în acest an să se execute curățirea întregii suprafețe. In raza comunei s-au curățit însă abia 273 și fertilizat 90 de hectare în cadrul cooperativei agricole din Ceanu Mare. — Trebuie să acordăm o atenție deosebită atît curățirii lăstărișurilor și buruienilor de pe pășune cît și împrăștierii numărului mare de mușuroaie care există pe ele. Acestea sînt încă înghețate. Au fost repartizate suprafețele care revin a fi curățate fiecărui crescător de animale. Azi, de exemplu, trebuiau să iasă la curățatul unei suprafețe de pășune de 100 ha cooperatorii de la C.A.P. Bolduț. Nu știm dacă la C.A.P. Bolduț cooperatorii au ieșit la curățatul pășunii, dar la cooperativa agricolă vecină, din Boian, ni s-a spus același lucru: „Tabelele sînt întocmite, fiecare deținător de animale știe cît are de curățat“. — Ați ieșit azi la această acțiune? — l-am întrebat, pe tov. Gheorghe Chelaru, șeful brigăzii a II-a. Răspunsul a fost negativ. Din cei 22 de cooperatori, 12 au lucrat în livadă, iar restul. .. pe la casele lor, deoarece nu au fost mobilizați să iasă în cîmp. Vasile Sărmășan, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei Frata: „Azi am fost la Turda să ridicăm cimentul necesar pentru construcția unui local de școală. Nu știu dacă s-a făcut ceva în lipsa mea". Răspundem noi, nu s-a făcut mai nimic. După cum ne spunea Alexandru Lungu, inginerul șef al C.A.P. Frata, in ziua respectivă abia 40 de cooperatori au ieșit la curățatul pășunii. Consiliul popular comunal Frata are în administrarea sa 560 hectare de pășune și a prevăzut să fie curățată în întregime. Din aceste prevederi s-au curățat abia 150 de hectare. După cum ni s-a spus, măsurile organizatorice necesare au fost luate: s-a adus la cunoștința deținătorilor de animale numărul de zile pe care trebuie să le efectueze, s-au repartizat suprafețele pe brigăzi și sate și altele. Ce folos din moment ce întîrzie materializarea acestor măsuri în cel mai scurt timp. ★ Concluzia care se impune din cele de mai sus este una singură: măsurile organizatorice care au fost luate în cadrul fiecărei cooperative agricole și comune sunt bune, dar trebuie să se treacă cu energii la exceptarea lor. Să se organizeze in fiecare zi acțiuni de masă la curățirea pășunilor pentru ca pe toate suprafețele prevăzute această lucrare să se încheie în cel mai scurt timp posibil. C. MARC ® lucrări? „CONSTRUCTORUL“ CLUJ Referitor la înființarea unei secții pentru întreținerea instalațiilor și locuințelor pe bază de abonament lunar, problema a fost dezbătută de către conducerile cooperativelor „Constructorul“ și „Deservirea“ din Cluj. S-a ajuns la concluzia că această secție, să fie înființată în cadrul cooperativei „Deservirea“. Pe cînd însă o asemenea secție? Mai mulți deputați au sesizat faptul că există secții coordonate de către oameni necompetenți — incompetență materializată în admiterea executării unor lucrări de slabă calitate, nerespectarea tarifelor, nerespectarea termenelor etc. Conducerea înștiințează că nu există secții în cadrul cooperativei, conduse de oameni necompetenți. Așa să fie oare? Executarea unor lucrări pentru populație (lucrări de construcții, diverse reparații, zugrăveli etc.) a fost una din problemele propuse spre rezolvare de către mai mulți deputați din orașele Dej, Turda și Huedin. în acest sens cooperativa „Constructorul“ informează populația din Turda și Dej că aici au fost înființate două șantiere în a căror competență cade și rezolvarea problemelor de întreținere a locuințelor. Șantierul din Dej deservește și populația din Gherla, iar cel din Turda populația din Cîmpia Turzii. Pe lîngă aceste unități au fost înființate ateliere de întreținere a instalațiilor de apă, canalizare și încălzire. Se impun însă de urgență luarea unor astfel de măsuri pentru deservirea populației și în localitatea Huedin. „DESERVIREA“ CLUJ Mulți deputați au propus stabilirea unor orare adecvate la unitățile de deservire. După efectuarea sondajului de opinie în rîndul populației, conducerea cooperativei a analizat orarele existente sta Anchetă realizată de Ion GOIA, Octavian CHICHIȘAN (Continuare în pag. a lll-a) Privire panoramică:DEJUL SPORTIV Pentru că aeromodelismul ramîne, încă, un sport de „familie“, cu spectatori ocazionali și presă redusă, Dejul — deținătorul unui tandem de tripli campioni naționali la această disciplină — e puțin, cunoscut ca o localitate intrata în circuitul performanței, așa că pentru un spectator neavizat, dar care și-a făcut din performanță singurul indice al vieții sportive dintr-un loc, Dejul iese din sfera interesului. Privire și deformată și nedreaptă! Deformată, pentru că orașul de pe Someș prezintă semnele performanței în mai multe discipline, nedreaptă, pentru că temperatura sportivă a acestui municipiu nu trebuie măsurată doar cu termometrul recordurilor, ci și cu altul — deloc de mai mică importanță — al interesului și preocupării pentru rezultatul de mîine. Pe acest al doilea capitol vom insista, de altfel, deosebit, nu numai pentru că de el e legat viitorul sportiv al Dejului, ci pentru că el prezintă aici cîteva nuanțe ce se pot constitui în exemple. LA LICEUL „ANDREI MUREȘIANU“ — SPORTUL ESTE UNA DINTRE MATERIILE DE BAZĂ Nu rareori ne-a fost dat să auzim — și să constatăm — situații cînd directori de școli, trecînd ușor peste una dintre cerințele ce stau în fața școlii — aceea de a forma pentru societate tineri cu „minte sănătoasă într-un corp „sănătos“ — ignoră activitățile sportive din școală, sau, sub presiunile din afară, le oferă o atenție de moment. După cum am auzit — Și constatat — mai sînt triste cazuri cînd profesori de alte specialități „pîndesc“ sportivii școlii, ascultîndu-i în ziua următoare unei competiții sau deplasări cu nedisimulata bucurie — dar cît de trist pedagogică! — de-ai arde cit mai tare. Realități a căror gravitate am realizat-o și mai bine cînd am avut în față replica: o școală — Liceul „Andrei Mureșianu" din Dej — unde sportul e considerat o materie similară cu matematica și limbile străine, unde profesorul de educație fizică are, în cancelarie, rang egal cu pedagogul de oricare altă specialitate, unde directorul se preocupă personal de activitatea sportivă din școală și se zbate continuu pentru lărgirea perimetrului necesar bunei desfășurări a acesteia, unde organizația U.T.G. constituie un element mobilizant al tineretului către activitățile de sport și educație fizică. Factori care, conjugîndu-și influența, determină „atmosfera sportivă“ din Liceul Andrei Mureșianu, atmosferă tradusă, la rîndul ei, în ore de educație fizică atent pregătite și corect desfășurate, în activități sportive riguros planificate și de largă cuprindere, într-o bază sportivă bine consolidată (sală de gimnastică și vastă platformă pentru jocuri, prevăzută cu gradene și instalații pentru nocturnă), în numeroase acțiuni turistice desfășurate după programe întocmite în colaborare cu părinții. Revenind la „argumentele“ care au determinat atmosfera pro sport din amintitul liceu, simțim necesar a expune două puncte de vedere comunicate nouă de doi dintre factorii dinamizanți din școală. Mai iutii, cel exprimat de către directorul școlii, tovarășul Ioan Mureșan, profesor de ... științe sociale: „Pentru că experiența mi-a dovedit că sportul poate fi un excelent susținător și complementar al procesului de învățămint și totodată un instrument care determină o disciplină a individului, îl privesc ca pe un aliat și îl cultiv în consecință. Iată, de altfel, rațiunea pentru care mi-am făcut din colegii de specialitate niște colaboratori apropiați, pentru care sprijin acțiunile sportive ca și pe cele menite să dezvolte baza sportivă a școlii. iată explicația pentru ce am luptat să înființăm Școală sportivă pe lîngă liceul nostru și motivul pentru care pot fi deseori văzut în mijlocul elevilor, nu numai ca simplu spectator, ci ca un component al vreunuia din cvintetele de baschet ale școlii". O viziune la fel de favorabilă aveam să întîlnim și la îndrumătorul U.T.C. al școlii, profesorul de... franceză Dan Mîrza: „Dincolo de rezistența organismului și aspect fizic, elemente favorizate de către sport, el contribuie și la conturarea personalității tinerilor, adăugîndu-le fermitate în comportament, prezență de spirit, temeritate în fața unor acțiuni, tărie vizavi de piedici și greutăți, calități ce se cer celor aflați in pragul vieții. Acesta este argumentul pentru care organizația noastră de tineret nu numai că sprijină dar chiar dinamizează activitățile sportive din școală, inițiind o serie de competiții dotate cu Nușa DEMIAN (Continuare in pag. a iiI-a) „Perspectivă“.Fotografia: R. WAGNER I ’in In curînd o nouă unitate turistică pe harta județului Au rămas puține zile pînă cînd baza materială a Oficiului județean de turism Cluj se va îmbogăți cu o modernă și frumoasă unitate. Este vorba de motelul Gilău situat într-un ambiant cadru natural, la marginea lacului de acumulare, avînd în față splendida panoramă a Munților Gilăului. Cei ce doresc să poposească aici pot ajunge la motel pe șoseaua internațională E-15 pînă în comuna Gilău (18 km), de aici se merge pe drumul asfaltat ce duce spre satul Someșul Rece (aproximativ 2 km). O dată ajunși la motel, celor dornici de odihnă și recreere le stau la dispoziție 60 de camere a 2 paturi, cu tot confortul (inclusiv baie și grup social propriu). Camerele sunt spațioase și confortabile. Restaurantul este unitate de categoria I, ca de altfel și motelul propriu-zis. In incinta restaurantului funcționează un modern bar, fiind dotat cu exprese pentru prepararea cafelei. Bucătăria este utilată cu instalații de înaltă tehnicitate, ceea ce va permite pregătirea unor meniuri gustoase și variate. Prin confortul de care dispune, motelul Gilău poate face față oricînd cerințelor turismului internațional. Așadar, în curînd vom avea la dispoziție încă un loc unde ne vom putea destinde după o zi de muncă plină de satisfacții. REPORTER Noul motel de la Gilău. Privire de ansamblu (fotografia de sus); aspect de interior (fotografia de jos)