Făclia, aprilie-iunie 1973 (Anul 27, nr. 8206-8283)

1973-06-08 / 8264. szám

Proletari din toate țârile,uniți­ va­ Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean JUDEȚUL CLUJ Anul XXIX — Nr. 8264 Vineri 8 iunie 1973 4 pagini 30 bani PUNUL MUM HUMIC, IA HUI IMUCHIWI ȘI DUPĂ 5 LUNI UNELE ÎNTREPRINDERI SE MAI SFIĂ ȘI RESTANTĂ. PE LINII REDRESAREA ? La scadența primelor cinci luni din acest an consemnam unele rezultate bune obținute de industria județului în în­deplinirea sarcinilor de plan. Prevederile la producția glo­bală — de exemplu — au fost depășite, nivelul realizărilor fiind cu 14,5 la sută mai ma­re decît cel obținut în peri­oada corespunzătoare a anului trecut, ritm superior mediei planificate pe întregul an. De asemenea, la producția marfă și prestările de servicii sarci­nile au fost depășite, realizări­le suplimentare cifrîndu-se la 60,4 milioane lei. Depășirile planului valoric s-au mate­rializat în importante cantități de produse date peste plan la oțel, laminate finite pline, i­­zolatori electroceramici, ci­ment, produse prefabricate din beton, cărămizi și blocuri ce­ramice, plăci din faianță, mo­bilier din lemn etc. Îndeplinirea planului de producție la parametri cali­tativi superiori a facilitat ono­rarea la termen, de către ma­joritatea producătorilor, a o­­b­ligațiilor asumate față de beneficiarii­­ externi, sarcinile de export pe­ ansamblul jude­țului fiind astfel depășite cu 5,1 milioane lei valută la to­tal și cu 7,1 milioane lei va­lută la relația de vize libere. Acordînd o atenție sporită măsurilor menite să asigure u­­tilizarea mai bună a capacită­ților de producție și forței de muncă, multe unități au ob­ținut la productivitatea mun­cii realizări superioare pre­vederilor de plan, sporurile de producție sprijinindu-se în principal pe acest factor. Sunt și întreprinderi care au obți­nut întregul spor de producție pe seama creșterii productivi­tății muncii. Datorită contri­buției acestor unități, produc­tivitatea muncii marchează o creștere de 9 la sută față de realizările perioadei ianuarie— mai 1972 și o contribuție de 64 la sută la sporul de producție obținut. La succintul tablou al rea­lizărilor pe cinci luni prezen­tat mai sus au contribuit în mod deosebit colectivele de la Industria sîrmei Cîmpia Turzii, Carbochim, Electroce­ramica, U.M.M.R., „9 Mai“, Terapia, întreprinderea de porțelan, I.F.E.T. și altele. Analiza atentă a modului în care a decurs activitatea pro­ductivă în­ perioada încheiată ne îngăduie să afirmăm că re­zultatele obținute nu sînt pe măsura posibilităților și a an­gajamentelor pe care ni le-am asumat. Factorii care au îm­piedicat obținerea unor rezul­tate mai bune sînt diverși, ei ținînd de punerea în funcțiu­ne cu întîrziere a unor noi ca­pacități de producție, neatin­­gerea la termen a parametri­lor proiectați, funcționarea de­fectuoasă a unor mașini, utilaje și instalații, neajunsuri în a­­provizionarea cu materii pri­me și materiale, în recrutarea, pregătirea și utilizarea forței de muncă, carențe în organi­zarea și conducerea producției etc. Un aspect care trebuie reți­nut și analizat cu toată răs­punderea îl constituie înregis­trarea unor restanțe aprecia­bile în realizarea planului de producție în unități fizice, chiar și la întreprinderi care și-au îndeplinit sarcinile la indicatorii valorici. Din preve­derile perioadei încheiate nu au fost finisate și deci nu au fost livrate beneficiarilor la termen 260 tone utilaj pentru industria alimentară, 178 tone mașini și utilaje tehnologice pentru industria ușoară, 6 000 tone sodă caustică, 118 000 tri­coturi, 1 081 000 mp pînză bi­­tumată, precum și importan­te cantități de armături din fontă pentru instalații interi­oare, bujii auto, piese sinteri­­zate, caolin spălat, ipsos etc. Un alt aspect care trebuie să dea de gîndit multor uni­tăți este acela al productivită­ții muncii. „Indicele sintetic al eficien­ței — sublinia în cuvîntul său la Plenara C.C. al P.C.R. din februarie—martie a.c. secreta­rul general al partidului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu — es­te productivitatea muncii“. Conducerea partidului a sub­liniat în repetate rînduri că realizarea cincinalului înainte de termen nu trebuie să se bazeze pe intensificarea efor­tului fizic, ci în primul rînd pe promovarea mai rapidă a pro­gresului tehnic în producție, extinderea mecanizării și au­tomatizării, organizarea pe ba­ze științifice a producției și a muncii în fiecare întreprin­dere. In lumina acestor sarcini s-au făcut multe analize și s-au întocmit numeroase pro­grame de creștere a producti­vității muncii. Cu toate aces­tea, în unele unități ritmuri­le de creștere sunt lente: între­prinderea de produse din ce­ramică fină, Armătura, Tehno­­frig, Unirea din Cluj, între­prinderea de materiale de construcții Turda, Fabrica de produse refractare Dej ș.a. nu au atins nivelul planificat pe cinci luni din acest an. A­­ceasta demonstrează că pro­gramele de măsuri fie că nu au fost adecvate, fie că nu au fost aplicate. Așa stînd lu­crurile este necesar să se a­­nalizeze cu mult simț de răs­pundere cauzele care au dus la neîndeplinirea planului pro­ductivității muncii, iar pro­gramele să fie reconsiderate și completate cu măsuri de certă eficiență și să se asigure aplicarea lor neabătută. Semnalăm și existența unor unități datoare la mai mulți indicatori de plan. Colectivele acestora trebuie să facă totul pentru a-și redresa situația intrînd neîntîrziat în rindul întreprinderilor cu o desfășu­rare normală a activității pro­ductive pentru a-și aduce o așteptată contribuție la înde­plinirea și depășirea angaja­mentelor pe care ni le-am luat pe acest an. Ca urmare a solicitărilor din partea beneficiarilor externi a unor tricoturi cu greutate mai mică, manoperă complexă și totodată cu preț unitar micșo­rat, la întreprinderea de tri­cotaje „Someșul“ s-a creat o necorelare între indicatorii de plan. Necorelări între indicatorii de plan se constată și la alte unități ale M.I.U. La Combi­natul de pielărie și încălță­minte din Cluj neconcordanța se manifestă între producția în unități naturale și produc­ția de marfă, în condițiile în care planul fizic pe 1973 se îndeplinește la toate pozițiile, la producția marfă apare o nerealizare de 37 milioane lei. La întreprinderea Metalul ro­șu planul indicatorilor valo­rici ai producției prevede o creștere de 31 la sută față de nivelul realizărilor anului trecut. La producția fizică, în schimb, exprimată în tone, creșterea este de 82 la sută. Să-i revină oare unității obli­gația de a consuma mai mult metal pe fiecare unitate va­lorică de producție industria­lă? Evident, Au. Ambele as­pecte de necorelare trebuiesc grabnic înlăturate. La întreprinderea de confec­ții „Flacăra“ se întîlnește alt aspect. Datorită insuficienței sprijinului acordat de centrală și minister, capacitatea de producție rezervată exportului nu­ a fost acoperită cu 109.000 bucăți confecții pentru adulți, în locul acestora au fost con­fecționate uniforme școlare pentru intern. Unitatea a ră­mas din această cauză cu mult sub sarcinile de plan valoric și nici nu a asigurat un aport valutar pe măsura posibilită­ților sale. Soluționarea corespunzătoa­re a problemelor prezentate, prin efortul comun al unită­ților interesate și al forurilor lor tutelare, este de natură să influențeze pozitiv nu numai rezultatele activității , între­prinderilor respective, ci și ale întregii industrii din ju­­deț. Mihai ZAHARESCU DISPEIE BULGAR IL CLUJ Ieri, înainte de masa a sosit într-o vizită la Cluj, tovarășul Ivan Va­lov, lector al C.C. al P.C. Bulgar, prorector al Academiei de științe poli­tice pentru cadre de par­tid și de stat. La ora prînzului, oaspe­tele bulgar a fost primit de către tovarășul Ștefan Mocuța, prim-secretar al Comitetului județean de partid; în continuare, tovarășul Ivan Vălov a ținut la Școa­la interjudețeană de par­tid expunerea: „Experiența P.C. Bulgar în perfecționa­rea cadrelor de partid și de stat“. Aceeași expunere va fi prezentată azi la Dej, în fața activiștilor de par­tid și a cadrelor didactice care predau științele socia­le în școli. în cursul vizitei la Cluj, oaspetele bulgar va avea întîlniri cu cadre didactice de la Universitatea „Babeș- Bolyai“, la Comitetul de partid al Centrului univer­sitar, va vizita instituții de cultură și artă ale orașului. PESTE PILII - 700.000 IEI EA PRODUCȚIA GLOBALĂ 1973 va fi anul în care Clujul va avea cantități mult mai mari de bere. Su­portul acestei afirmații ni-1 oferă rezultatele înregistrate de colectivul fabricii „Ursus“ din Cluj pe primele 5 luni. Deși numai peste cîteva zile va începe livrarea produse­lor noilor instalații, pînă la 1 iunie depășirile se cifrea­ză la peste 700.000 lei la producția globală și mai mult de 0,5 milioane lei la producția marfă. în această perioadă au fost expediate beneficiarilor din Cluj și alte județe 1.800 hi­bere peste prevederile planului. Luna iunie va marca apa­riția pe piața Clujului a pri­melor sortimente realizate în noua fabrică. Producția su­plimentară ce se va obține pînă la 30 iunie, în afara de­pășirilor preconizate la ve­chile instalații, este de cir­ca 10.000 hl bere. Fabrica de porțelan IRIS. Termotehnicianul Grigore Budu­­șan, alături de maistrul principal de la secția de ardere, Emanoil Man, în timpul verificării unor parametri la ta­bloul de comandă in sprijinul lucrătorilor de pe ogoare Uzina de mașini agricole Semănătoarea a inclus în fa­bricație o serie de noi produ­se cu parametrii tehnici și funcționali mult îmbunătățiți față de cele precedente. Ast­fel, semănătoarea SERO, o noutate în materie, fabricată cu 8, 10 și 12 rînduri, are o viteză de lucru cu 50 la sută mai mare decît modelul ante­rior, cîntărește cu 100 kg mai puțin și asigură în exploatare, o creștere substanțială a pro­ductivității muncii, ca urmare a vitezei și lățimii de lucru sporite, precum și a intro­ducerii acționării hidraulice a marcatorului și a universali­zării sistemului de prindere la tractor. Noua mașină dis­pune de dispozitive pentru încorporat îngrășăminte gra­nulate odată cu însămințatul, element care elimină o opera­ție în plus. Se află în curs de execuție lotul seriei zero de 100 de combine C 12 dotate pentru recoltarea porumbului. A fost realizat, de asemenea, un nou tip de combină, Cora, care prin soluțiile constructi­ve asigură creșterea producti­vității muncii de la 14 la 17 hectare recoltate pe zi, con­comitent cu reducerea greu­tății cu 200 kg la fiecare ma­șină. Frontul de lucru al noului tip de combină a cres­cut cu 38 cm, iar capacitatea buncărului cu 500 litri. ■ (Agerpres) Succese noi în unitățile din Dej Lună de lună, decadă după de­cadă, ne-am obișnuit să aflăm că unitățile economice din ra­za municipiului Dej își depă­șesc prevederile planului de producție, la majoritatea in­dicatorilor. După a cincea lu­nă a anului, realizările sunt, de­­ asemenea, dintre cele mai semnificative. Astfel, numai în luna mai valoarea produc­ției globale pe ansamblul in­dustriei municipiului a fost depășită cu 6 769 300 lei, iar valoarea producției globale suplimentare cumulate pe pri­mele­­ cinci luni ale lui 1973 se ridică la 29 797 900 lei. Realizări de același nivel s-au obținut și în ceea ce privește producția marfă, pro­ducția marfă vîndută și înca­sată și exportul. Mare parte din succesele obținute se datoresc mai bu­nei organizări și utilizări a forțelor și mijloacelor de pro­ducție, reușindu-se ca pre­vederile privind productivita­tea muncii pe cele 5 luni să fie depășite cu 3­346 lei, pe sa­lariat, din care 1029 lei au fost obținuți în ultima lună. Așadar, încă nu s-a încheiat un semestru, iar angajamen­tele privind depășirea acestui indicator de producție pentru întregul an au fost realizate și depășite cu 1 646 lei pe sa­lariat. E. L. i jirgu-Mu­reș j IERI AU ÎNCEPUT IN CAPITALĂ Lucrările Conferinței naționale a Uniunii Artiștilor Plastici Printre evenimentele de seamă ale acestui an, bogat în semnificații, se înscrie și Con­ferința națională a Uniunii Artiștilor Plas­tici, ale cărei lucrări s-au deschis, joi dimi­neață, în sala mică a Palatului Republicii So­cialiste România. Moment de relief în evoluția culturii noas­tre socialiste, conferința va prilejui, în cele trei zile cit vor dura lucrările, o exigen­tă trecere în revistă a realizărilor creației plastice, dezbaterea unor aspecte fundamen­tale ale fenomenului artistic actual, a rolului artei în opera de educare comunistă și în­nobilare spirituală a oamenilor, în întîmpi­­narea acestui forum al artei noastre plastice, au fost elaborate și supuse discuțiilor publice tezele conferinței, teze avînd la bază progra­mul privind îmbunătățirea activității ideolo­gice și de ridicare a nivelului general al cu­noașterii și educației socialiste, alte impor­tante hotărîri ale partidului nostru, indi­cațiile și recomandările secretarului său ge­neral, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Publica­rea acestor teze, care au scos în evidență problemele principale ale mișcării artelor plastice românești, în lumina cerințelor cres­­cînde ale societății socialiste multilateral dez­voltate, sarcinile care revin Uniunii artiști­lor plastici ca organizație obștească, a fost urmată de un schimb fertil de păreri și su­gestii destinate să contribuie la lărgirea sfe­rei de dezbateri a conferinței. Lucrările conferinței au fost deschise de pictorul Brăduț Covaliu, președintele Uniu­nii Artiștilor Plastici. Lucrările primei ședințe au fost conduse de artistul poporului Vida Geza. Asistența a păstrat un moment de recule­gere în memoria artiștilor plastici decedați în ultimii ani. După alegerea organelor de lucru ale con­ferinței a fost adoptată următoarea ordine de zi: Raportul comitetului de conducere al Uniunii artiștilor plastici pe perioada 1968— 1973; Raportul economic financiar și al co­misiei de cenzori: modificarea statutului U.A.P.; alegerea noului comitet de conducere și al comisiei de cenzori ale U.A.P.; adopta­rea Rezoluției conferinței naționale a Uniunii Artiștilor Plastici. La primul punct al ordinii de zi, sculpto­rul Ovidiu Maitec, vicepreședinte al Uniunii artiștilor plastici, a prezentat raportul co­mitetului de conducere al U.A.P. (Agerpres). 11 IUNIE 1948 —11 IUNIE 1973 Impresionanta dezvoltare a industriei materialelor de construcții în decursul celor 25 de ani care au trecut de la naționa­lizare, producția globală in­dustrială pe întreaga econo­mie a prezentat o creștere de 15 ori față de nivelul anului 1948, în timp ce volumul pro­ducției materialelor de con­strucție s-a mărit de peste 40 de ori. Potrivit prevederilor Con­gresului al X-lea și Conferin­ței naționale ale Partidului Comunist Român, în actualul cincinal se va asigura o dez­voltare armonioasă și echili­brată a acestei ramuri, în an­samblul general economic. Astfel, producția globală va fi în anul 1975 de 2 ori mai mare decît în anul 1970. Tre­buie subliniat, ca o caracte­ristică­­ a acestei ramuri, că circa 40 la sută din­ producția anului 1975 se va realiza în noile fabrici și secții princi­pale de producție care vor fi puse în funcțiune în actualul cincinal. Vor intra, astfel, în circuitul economiei naționale 175 de capacități de produc­ție, ceea ce echivalează cu realizarea unui volum de in­vestiții de 12,9 miliarde lei, adică de 2,2 ori mai mult de­cît în cincinalul trecut. Prin­tre altele, vor fi puse în func­țiune 19 linii tehnologice de ciment în cadrul noilor com­binate de la Aleșd, Cîmpu­­lung Muscel, Hoghiz și Min­tia, precum și o fabrică de ipsos la Călan. Industria de lianți va produce la finele cincinalului de două ori mai mult decît în 1970, iar cea de fabricate din beton se va îm­bogăți cu încă 7 mari fabrici, în ceea ce privește subramu­­ra ceramicii brute și fine, pînă în 1975 va fi terminată construcția unui combinat de produse din ceramică fină la Cluj, a unei fabrici de mate­riale ceramice de finisaj la Medgidia, a două întreprin­deri pentru prelucrarea mar­murei și pietrei la Tulcea și Vașcău. Exigențele tot mai ridicate în privința calității construc­țiilor, cerințele, imperioase ale creșterii eficienței economice a investițiilor se vor face sim­țite și în privința diversifică­rii producției de materiale de construcție. Astfel, întreprin­derile din acest sector vor in­troduce in fabricație curentă peste 400 noi sortimente a că­ror pondere va reprezenta, în totalul producției, circa 27 la sută. Totodată, un accent deo­sebit se va pune pe fabrica­rea unor materiale cu carac­teristici tehnice superioare, mult mai ușoare, cu un grad înalt de prelucrare și finisa­re, cu calități estetice deose­bite, menite să contribuie la înfrumusețarea noilor con­strucții, la ridicarea gradului de confort. (Agerpres) Cluj. Vedere din cartierul Grigorescu In pagina a lll-a: Sa adunam in timp, cu toata grija „PÎINEA” ANIMALELOR • Fînuri de bună calitate, nutrețuri de siloz și semisiloz, în cantități cît mai mari • i :T­d -J­i unul ■ N­m. JEUHSEES La cabana „Arieșu”-Buru, aparținătoare B.T.T. Cluj, n-am mai pus întrebarea tra­dițională. Nici nu era nevoie. Responsabilul acesteia, Ioan Moldovan, se afla în toiul pregătirilor. — Așteptăm un grup de ex­cursioniști și dorim să-i pri­mim în așa fel încît să se simtă ca acasă ... Am vizitat locurile de caza­re (37 paturi), peste tot cură­țenie, lenjerie proaspătă, or­dine, în sala de mese și afa­ră — la fel. Barul curat, în­cărcat, cu tot ceea ce și-ar dori un excursionist. Bucătă­ria, în schimb, cel puțin nouă, ni s-a părut prea mică. Bă­nuielile ne-au fost confirma­te de responsabil. — Așa este. Prezentăm do­ritorilor grătare, miei, la ce­rere, ciorbă țărănească și alte preparate culinare. Atîta doar că bucătăria e prea mică. A­­vem în construcție însă o ca­bană modernă. Am vizitat-o și pe aceasta. Era ridicată pînă la primul nivel, în afară de paznic, n-am mai dat peste nimeni a­­colo. — Astăzi nu se lucrează? — l-am întrebat pe responsa­bil. Nu de alta, dar și la data cînd am vizitat cabana mai sus a­­mintită, din cauza spațiului neîndestulător de cazare, un grup de excursioniști din Tur­cia a trebuit să fie refuzat. Așa că... După un­ urcuș în plină ca­niculă, am fi dorit să ne­­ ră­corim cu o bere la gheață, prejurimi și mai de departe, își anunțau prezența. De alt­fel, responsabilul mai avea un necaz: își muta bufetul în­tr-o altă încăpere, cu mult mai mică și din acest motiv era îngrijorat că nu va avea spațiu suficient pentru o de­servire corespunzătoare: îl în­curcă și vitrina frigorifică, care îi ocupă mult spațiu, observat lipsa cănilor de apă, a lighenelor. Am dat și peste niște dulapuri improprii. — Excursioniștii se spală în pîrîu (dar cînd seacă?), de dulapuri ce să mai zic? Sînt de pe vremea patronului — ne-a răspuns dezolat respon­sabilul. Nici cu bucătăria situația nu era mai bună. Responsa­bilul a improvizat o ventila­ție. Dar cînd se prepară gră­tare și mici, fumul te înăbu­șă nu numai în sala de mese, el răzbate pînă sus, în came­re. Și cînd te gîndești că ex­cursioniștii vin aici, după ,o săptămînă de muncă, de zgo­mot, aer poluat, și dau aici de altă ... poluare ! Ne-am aruncat privirea și peste lista de sortimente o­­bligatorii. Băuturi și răcori­toare sînt, dar lipseau prepa­­r­atele. Lipsea și sortimentul considerat specialitatea unită­ții: șnițel pane cu garnitură de cartofi franțuzești. Explica­ția pe care ne-a oferit-o res­ponsabilul, după noi, nu a­­vea postament. Neplăcut impresionați de neajunsurile pe care le-am în­­tîlnit aici, am încercat o vi­zită prin împrejurimi. Deoa­rece nu stăteam prea bine cu inima, am evitat să ne aven­turăm peste podețele de pe Valea Hășdății ce străbat Cheile. Acestea nu prezintă nici măcar­­ un minimum de siguranță. — Noi avem nevoie de spa­țiu, nu de confort și împre­jurimi amenajate — s-a ex­primat tov. Ferenczi la ple­care. Nu știm dacă O.J.T. Cluj este de acord, noi, în orice caz, nu! Și sîntem siguri că nici excursioniștii. Ion CORDOȘ — Ce o să vă faceți cu un bufet așa mic? — Nu știu. Pe sezon de vară trebuie să am un stoc de apă . . . .. . .. - minerală de 3.000 de st­cle. ... Du­pa este am văzut eu - Cu plăcere, dar mea nu Unde Q să le depozitez? și nu se lucreaza de 0--6 zile! mi,a sosit — ne-a informat gîndiți-vă că vara pîrîul sea- N-am mai reușit să mai gmersc perenezi, responsabilul că și trebuie să aducem apa legătură cu constructorul potabilă de la circa 500 metri. (I.L.L. Turda), dar daca se ca Danei S­ nene i urzii, aparvi­d aduceți? lucrează in acest ritm, nu ve­­nătoare O.J.T. Cluj. „ '­dem cum se va termina aceas­­a că era sîmbăta în Cu -Ce ?vem dotarea cu tă cabană pînă la 23 August. . Notam ca era, simbata’ in sacaua și magarul!? Și nevoia ei se face tot mai jurul orei lo, și grupuri . Vizitînd și camerele de ca­­mult simțită de la o zi la alta. grupuri de vizitatori, din îm­­zare (capacitate 37 locuri) am CABARELE­­ LA ORA MARILOR SOLICITĂRI. CUM LE SATISFAC? iptoce municipali SCRISOARE TATĂLUI MEU Scrisul, această mare in­venție a minții omenești, a fost, încă de la începuturi, un principal mijloc de co­municare între oameni aflați la distanțe, o cale sigură de păstrare și rememorare a culturii și artei vechi, a is­toriei societății umane. Nu ne propunem însă un studiu despre binefacerile sau ne­plăcerile provocate de scris. Mobilul ce ne-a îndemnat a pune și noi pe hîrtie aces­te rînduri a fost provocat de o adresă a colegilor de la ziarul județean „Ecoul“ din Bistrița, prin care ne ru­gau să dăm curs, în ziarul de Cluj, unei scrisori a u­­nui copil, absolvent de școa­lă generală (de anul acesta) din Ilva Mică, către tatăl său, plecat din familie și a­­șezat în Turda, împlinim do­rința colegilor noștri bistri­­țeni și dam curs scrisorii copilului părăsit, așa cum a fost compusă de el. „Subsemnatul Olaru Ioan din localitatea Ilva Mică (județul Bistrița-Năsăud), bi­nevoiți a căuta în Turda, strada Republicii nr. 36, pe tovarășul Ion Olaru, care-mi este tată și să-l întrebați în numele fiului său de ce de un timp nu-mi mai trimite banii cuveniți pentru pensie alimentară, mai ales că pînă în prezent restanțele se ri­dică la suma de 2000 lei. Bine ar fi să-i aduceți a­­minte că eu termin acum școala generală și aș vrea să încerc undeva la o școa­lă profesională, lucru pentru care îmi sunt necesari niște bani de cheltuială, nu de alta dar mama este bolnavă și nu are posibilități să mă ajute suficient. Rămîn în așteptarea gestului patern pe care tatăl meu să-l facă re­pede și să-și continue la timp îndatoririle ce-i revin din­­tr-o hotărîre judecătorească“. Iată un mesaj atît de cu­minte și îndreptățit al unui copil de nici paisprezece ani către tatăl său, om matur, care și-a uitat de răspunde­rea ce-i revine față de pro­priul său urmaș. Ar fi multe comentarii de făcut pe mar­ginea acestui fenomen. Con­siderăm însă că nu-i încă tîrziu ca omul să-și aducă aminte și să-și facă datoria față de copilul ce-a rămas departe, cu o mamă bolnavă, neputincioasă a-i da ajutorul material spre a-și împlini bunele sale intenții de­ a fa­ce școală mai departe, în fo­losul țării. ‘Oameni buni din Turda, care-i cunoașteți, care-i sîn­­teți colegi de muncă lui Ion Olaru, dați-i un sfat bun, lă­­muriți-i că-i o mare abera­ție de la normele de etică și echitate ceea ce face, ne­­vrînd să știe de copilul său, care, nu se știe în ce împre­jurări, și nu peste mult timp, îi va putea fi de mare ajutor". Nu cunoaștem împrejură­rile­ în care copilul a rămas fără tată, dar bănuim că din moment ce trebuia să-i plă­tească pensie alimentară, a fost la mijloc o hotărîre a justiției noastre. De aceea te sfătuim, cetățene ,Ion Olaru, t’a­ ți datoria aceasta, mică, de părinte, și nu-ți chinui copilul, mai ales acum la a­­nii de cumpănă ai vieții lui! Sau îți convine o urmărire și nouă obligare pe calea legii? Un dram de conștiin­ță trebuie să fie în orice om. Credem că nici dumnea­ta n-ai rămas pe dinafară. Am fi bucuroși ca în scurt timp, tot coloanele noastre, să găzduiască, de la dum­neata, o „Scrisoare fiului meu Ioan din Ilva Mică“. Toți s-ar bucura. N. LUPȘANU

Next