Făclia, iulie-septembrie 1973 (Anul 27, nr. 8284-8361)

1973-07-01 / 8284. szám

I PAGINA 2 FĂCLIA A NGAJAT PLENAR PE CALEA MUNCII „In uriașa operă de transformare revoluționară a societății a crescut un tineret vigu­ros, harnic și talentat, devotat patriei, poporului și partidului, cu o concepție înaintată despre lume și viață, hotărît să-și consacre Întreaga putere de muncă progresului țării. Viitorului ei luminos"", NICOLAE CEAUȘESCU Tinerii, uteciștii formează o mare parte, uneori mai mult de jumătate, din membrii colectivelor de muncă ale unită­­ților social-economice clujene. Sub conducerea și îndruma­rea organizațiilor de partid, organizația U.T.C. mobilizează tinerii în activitatea lor profesională și obștească, în des­fășurarea entuziastei întreceri uteciste, a muncii: „TINERE­TUL — FACTOR ACTIV IN ÎNDEPLINIREA CINCINALU­LUI IN PATRU ANI ȘI JUMATATE“. Despre rezultatele obținute pînă în prezent de tineretul clujean în cadrul aces­tei întreceri, am purtat o discuție cu tovarășul Gheorghe Rusu, prim-secretar al Comitetului municipal Cluj al U.T.C. REPORTER: Vă rog să vă referiți la citeva sarcini din re­­gulamentul-cadru elaborat de Biroul C.C. al U.T.C. cu pri­vire la desfășurarea întrecerii uteciste „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalului în patru ani și jumătate". GH. RUSU. Inițiată în vede­rea creșterii contribuției tine- mă­rețului la realizarea planului cincinal înainte de termen, pentru stimularea spiritului de întrecere, de autodepășire în muncă, a interesului fiecărui tînăr față de îndeplinirea și depășirea sarcinilor de pro­ducție, întrecerea utecistă se desfășoară în două domenii de activitate: în domeniul pro­ducției și cel al muncii pa­triotice. In domeniul producției, este ” necesară în primul rînd rea­lizarea de către fiecare tînăr a tuturor obligațiilor profesionale, tea celor care se preocupă în mod deosebit de economisirea de materii prime, materiale, carburanți, lubrefianți etc., să-și întrețină și să exploateze rațional utilajele și mașinile în vederea prelungirii duratei lor de funcționare. In cen­trul activității tuturor organizațiilor U.T.C. din unitățile economice trebuie să stea promovarea noului, executarea tuturor lucrărilor la parametrii calitativ superiori, acorda­rea unei atenții deosebite calității produselor destinate ex­portului, diminuării rebuturilor și remedierilor. O condiție esențială a realizării și depășirii sarcinilor de producție este folosirea integrală a fondului de timp afec­tat producției. In acest sens, organizațiile U.T.C. trebuie să se preocupe de reducerea la minimum a numărului de ore/om pierdute datorită întîrzierilor, absențelor nemotiva­te și chiar a unor concedii medicale, acordate cu prea multă ușurință. REPORTER: Cum se concretizează realizarea acestor sar­cini în cadrul organizațiilor U.T.C. din municipiul Cluj. GH. RUSU. Fiecare organizație U.T.C., pe baza prevede­rilor din regulamentul-cadru, prelucrate cu toți tinerii, au stabilit, în mod concret, ce au de făcut, corespunzător spe­cificului lor de activitate. Aplicînd și înfăptuind măsurile preconizate de organizațiile U.T.C. din municipiu, în cadrul acestei întreceri uteciste, realizările lor pot fi evaluate la peste 20 milioane lei pînă la finele acestui an. In primele cinci luni ale acestui an au realizat peste jumătate din an­gajamentul valoric, o serie de organizații U.T.C., cum sunt cele de la uzina „Unirea“, U.M.M.R. „16 Februarie“, „Meta­lul Roșu“, „România muncitoare“, cooperativa „Mobilă și tapițerie“, „Drumul nou“ ș.a. Majoritatea acestor realizări provin din munca patriotică în sprijinul producției, econo­misirea de materii prime, materiale, carburanți, energie electrică, utilizarea judicioasă a fondului de timp destinat producției, scăderea coeficientului de rebut, reducerea pre­țului de cost la unele repere ș.a. REPORTER: Ce inițiative ale uteciștilor in cadrul acestei întreceri pot fi amintite? GH. RUSU: Toate inițiativele au drept scop realizarea an­gajamentelor luate de fiecare organizație U.T.C. Astfel, pu­tem consemna: inițiativa organizației U.T.C. de la „Unirea și U.R.A.: „Fiecare tânăr strungar să lucreze o lună din an cu cuțite economisite“, „Să lucrăm 24 ore pe an muncă pa­triotică în sprijinul producției“ și „Să lucrăm o zi pe lună cu materii prime, materiale și scule economisite“, la U.M.M.R. „16 FEBRUARIE“, „Eu produc, eu controlez, eu răspund“ la „CLUJEANA". Pe lingă acestea, consemnăm alte acțiuni de redare produc­ ......­­.............. . ..... trei a unor mașini-unelte pro­puse pentru casare, efectuîn­­du-li-se reparații capitale de către tineri în afara orelor de program, precum și înzestra­rea cu ele a unor ateliere de producție ale școlilor profe­sionale, liceelor, școlilor ge­nerale. Realizarea cu succes a tutu­­­­ror angajamentelor luate de organizațiile U.T.C. necesită continua ridicare a calificării ..................—Lij---------------- profesionale a tinerilor care trebuie să constituie una din preocupările majore ale tuturor organelor și organizațiilor de tineret. Pe lângă activitățile obișnuite, desfășurate de că­tre întreprinderi în acest sens, organizațiile U.T.C. au între­prins o serie de acțiuni specifice, ca: olimpiadele pe mese­rii, concursuri „Cartea tehnică și producția“, simpozioane, schimburi de experiență, întilniri cu specialiștii și munci­tori fruntași, prezentări de mașini unelte și agregate de o înaltă tehnicitate, sprijinirea celor mai noi angajați pentru o cit mai rapidă acomodare, și integrare de către „Priete­nii noului angajat“ etc. REPORTER: Ce ne puteți spune despre stadiul realizării angajamentului organizației municipale U.T.C. Cluj în do­meniul muncii patriotice? GH. RUSU: In primele cinci luni ale anului, în cadrul municipiului Cluj angajamentele în acest domeniu au fost realizate în proporție de peste 50 la sută, ceea ce constituie o garanție că tineretul clujean va putea raporta îndeplini­rea sarcinilor și în acest domeniu înainte de finele anului. Am putea spune, de fapt, cu toată certitudinea, că re­zultatele obținute de tinerii muncitori, tehnicieni și ingi­neri din cadrul unităților economice clujene in primele cinci luni ale acestui an în cadrul întrecerii uteciste: „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalului în patru ani și jumătate" în realizarea tuturor sarcinilor prevăzute în­ re­­­gulamentul-cadru sunt o garanție a realizării angajamente­lor luate, a depășirii acestor angajamente, a creșterii con­tribuției tuturor tinerilor — români, maghiari, germani și de alte naționalități —­ din municipiul și județul Cluj în efortul colectiv al tuturor oamenilor muncii de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate în țara noastră. TINERI! CLUJENI IN COMPETIȚIA MUNCII sarcinilor de producție, a Ei trebuie să fie în frun­ Unul din zecile de tineri muncitori de la „Electroceramica" — Turda, fruntaș în întrecerea socialistă ANGAJAMENTE, INITIATIVE, REALIZĂRI . In cinstea zilei de 23 August, tinerii din organizația județeană Cluj a U.T.C. s-au angajat să realizeze 80 la sută din angajamentul anual privind acțiunile de muncă patrio­tică. 9 In săptămâna trecută, pe șantierele de muncă patrio­tică din municipiul Cluj au fost prezenți 2.200 tineri mun­citori, elevi și studenți. • In Orașul Huedin, zilnic participă cite 30 de tineri la colectarea fierului vechi și a plantelor medicinale. • Aproape 300 tineri din Dej au efectuat in ultima pe­rioadă, săptămînal, muncă vol­untar-patriotică la I.A.S. și C.L.F., iar la Gherla cite 150 elevi și 60 tineri muncitori au participat zilnic la muncă patriotică în cadrul I.A.S. Gherla. • In primul trimestru al acestui an, în rîndul fruntași­lor din unitățile social-economice ale județului se numără 2.516 tineri. • In toate municipiile și orașele județului nostru, recent au luat ființă brigăzi ale tinerilor care vor efectua în afara orelor de program montarea utilajelor în noile capacități de producție. • Intr-un număr însemnat de întreprinderi din județ s-a extins ciclul de activități „Să muncim, să trăim în chip­ co­munist“, tinerii formind marea majoritate a participanților. NU în vederea reducerii prețului de cost cu 1 la sută, în­­tr o serie de întreprinderi din județ tinerii vor efectua re­­proiectarea principalelor repere ale produselor fabricate în întreprinderea respectivă, Un tinăr plantează un pom.. Il văd cum fixează drept tulpina puietului. A așezat peste rădăcinile sale firave ulti­mul pumn de pămint și mingile cu palma pămîntul reavăn din care pomul își va trage seva maturității. Se îndepăr­tează, privește pomulețul și-l vede crescînd în timp, falnic, peste ani ...In jurul lui, alți tineri — muncitori, elevi, stu­denți — plantează și ei pomi. Zeci, sute, mii de pomi au fost plantați în acest an in județul nostru. Dar acesta este doar un crimpei din eforturile și activi­tatea lor de muncă patriotică desfășurată în acest an. Lu­ »,«______i_i _­crările executate pînă acum, in valoare de 16 milioane lei, față de angajamentul anual lk­ 11 le N­ FBI Bm de aproape 24 milioane lei, t$lL3ItJIv I KUl cuprind și alte activități social­mente deosebit dei utile prin finalitatea lor. Putem aminti în acest sens colectarea meta­lelor vechi (realizat peste 3 500 tone) sau a deșeurilor de hîrtie (realizat 100 de tone) prin care sunt valorificate și re­date circuitului producției importante cantități de materie primă. In afara plantărilor de pomi, tinerii din județ au efectuat în cadrul muncii patriotice împăduriri pe 100 ha, întreținerea de parcuri și spații verzi pe o suprafață de peste 400 mp, curățirea și întreținerea a 16 000 ha pășune; au participat, de asemenea, la construcția unor obiective social-culturale. Nu o dată i-am intilnit pe tinerii din Turcia plantind pe D. N. E-15 și drumurile municipale cei peste 6 200 de arbori ornamentali sau pomi fructiferi, i-am văzut lucrînd la în­treținerea drumului turistic Turda — Cheile Turzii, între­­ținind parcuri și spații verzi. Mă obișnuisem să-i văd în fiecare săptămînă pe elevii Liceului „G. Coșbuc" din Cluj lucrînd în Parcul Est din cartierul Gheorgheni, sau pe elevi, tineri de la alte școli și întreprinderi clujene ieșind la muncă patriotică pe șantie­rele pe care le luaseră în „antrepriză“ și le vor păstra, ma­joritatea, in tot timpul anului. Știu, astfel, că la pepiniera Bobîlna lucrează de obicei elevii Grupului școlar Tehnofrag, la Făget cei de la Liceul nr. 4, la serele orașului elevii de la Liceul nr. 9, la baza de agrement Sfatul loan uteciștii de la Școala de șoferi și de la Liceul „Brassai“ ș.a.m.d. Trebuie consemnate, de asemenea, inițiative locale ca: ,,Săptămina stringerii fierului vechi“ la Gherla, „Săptămina muncii patriotice“ la Dej sau acțiunea dei stringere a celor peste 400 tone de metal de că­tre uteciștii din Câm­pia Turzii, acțiuni în cadrul cărora acti­vitatea de muncă patriotică a cunoscut o intensitate deo­sebită. Nici tinerii din satele și co­munele județului nu s-au lă­sat mai prejos, aducindu-și din plin contribuția, prin munca lor, la­ realizarea celor 16 milioane lei din activitate de muncă patriotică. Ei au desfășurat lucrări specifice ca împăduriri, curățirea și întreținerea pășunilor, fertilizarea solului cu îngrășăminte chimice și naturale. ... Un tânăr plantează un pom. E un gest frumos, uman, firesc. Am putea consemna multe asemenea gesturi frumoa­se de participare a tinerilor la efortul colectiv de creare a bunurilor­ materiale­ ale­ țării. E un gest frumos și totodată simbolic, amplificat la scara zecilor de mii. Sunt gesturi prin care tinerii din județul nostru își manifestă, cu inimile și faptele lor, recunoștința față de grija părintească a parti­dului nostru, pentru condițiile optime de viață și muncă de care se bucură. Sunt gesturi frumoase, obișnuite, care au­ devenit simbolice in viața noastră socialistă. LA SCARA ZECILOR DE MII • Intrînd în atelierele școlii M.I.U. din strada Moților nr. 23, ai impresia că ai pătruns într-o mare întreprindere. In hale mari, luminoase, dotate cu utilaje din ce­le mai mo­derne, se parcurg toate fazele procesului de producție pînă la obținerea produsului finit de textile, confecții, încălță­minte, lăcătușerie etc. Pe lingă acestea, există ateliere, la întreprinderi, ca Fabrica de porțelan „Iris“, unde copiii se pregătesc pentru meseria de ceramiști. Uniformele și vîrsta celor care le poartă, precum și grija cu care sunt îndrumați, supravegheați în executarea fiecărei operații, se edifică asupra faptului că aici e vorba de o școală în care se pregă­tesc viitorii muncitori califi­cați în meserii ca: tricotori, confecționări de încălțăminte sau de tricoturi și țesături, lăcătuși mecanici, montatori și de întreținere, strungari, fre­zori, rabotori, ceramiști,­ țipă­­­ritori tipar plan, meserii care se învață în școala profesiona­lă. Pe lângă acestea, în cadrul școlii M.I.U. funcționează un liceu de specialitate (meserii ca: prelucrări prin așchiere, construcții de mașini pentru industria ușoară ș.a.), o școală de maiștri (confecționeri încălțăminte, construcții de ma­șini) precum și o școală tehnică postliceală unde se pregă­tesc creatori de modele încălțăminte, proiectanți în con­strucții de mașini, tehnologi în construcții de mașini etc. însăși aceste meserii pentru care se pregătesc elevii dar și modul în care se efectuează această pregătire demonstrează cu prisosință că școala M.I.U. este o școală a muncii pro­ductive în sensul cel mai deplin. Despre desfășurarea pro­cesului de învățămînt ne relata tovarășul ing. Ioan Rotaru, directorul Școlii M.I.U.: „Elevii sosiți în școală iau contact încă din primele zile ale anului școlar cu realitățile de muncă și de învățare a meseriei. După familiarizarea cu școala, cu utilajele și materialele cu care trebuie să lucre­ze, după demonstrațiile colective și individuale pe care le fac maiștrii-instructori, elevilor le sunt încredințate mate­riale și operații mai simple. Complexitatea operațiilor nece­sare în realizarea produselor finite se corelează de la în­ceput cu gradul de formare a priceperilor și deprinderilor elevilor, această corelare făcînd parte integrantă din plani­ficarea calendaristică săptămânală, lunară, trimestrială și anuală pe care o are fiecare maistru-instructor. Durata șco­larizării pentru fiecare meserie este corelată cu numărul de operații și utilaje pe care trebuie să și le însușească fiecare elev, astfel încît la terminarea școlii să-și însușească bine meseria în toată complexitatea ei. In scopul realizării cerințelor menționate se stabilesc grafice de montaje, stabilindu-se timpul necesar pentru cunoașterea fiecărei operații sau utilaj. Aceste grafice de notație nu reprezintă niște notări rigide, ele pot fi puse de acord cu înclinațiile și aptitudinile pe care le are fiecare elev și cu stadiul de pregătire în care se află conform pro­gramei școlare. Elevii care dovedesc receptivitate mai mare în însușirea unor deprinderi, îndemînare mai mare, sunt promovați mai rapid de la o operație la alta, de la o mași­nă la alta, cei care sunt mai lenți și au receptivitatea mai scăzută se bucură de o atenție mai mare din partea maiștri­­­lor­ instructori pentru a fi ajutați să-și intensifice ritmul de pregătire, să nu se creeze decalaje prea mari între gradul de pregătire al elevilor. In cadrul pregătirii practice se are deci în vedere însușirea atît din punct de vedere cantita­tiv dar și calitativ al deprinderilor de muncă, a meseriei respective“. Ceea ce ne-a atras în mod deosebit atenția și, evident, nici nu putea lipsi de la o școală a muncii productive, e nu numai faptul că utilajele și materiile prime cu care lucrea­ză elevii sunt majoritatea identice, iar altele similare cu ce­le din întreprinderile industriale în care vor fi repartizați elevii, că aceste utilaje sînt schimbate, modernizate cores­punzător cu cele din întreprinderile respective, ci și aceea că elevii învață și lucrează în condiții în care vor trebui să o facă atunci cînd vor fi încadrați ca muncitori calificați. Ne referim la respectarea regulilor de protecție și disci­plinei muncii, desfășurarea activității în sensul formării unei înalte responsabilități în ceea ce privește calitatea mun­cii pe care o fac. La unele meserii se lucrează cu plan de producție de peste 10 ani. Ate­lierele școlii sunt organizate pe principiul autofinanțării. In cadrul lor se realizează produse de încălțăminte, tex­tile, ceramică fină, piese de schimb și utilaje destinate pie­­ții, folosite pentru dotarea și completarea continuă a bazei materiale școlare și pentru întreprinderile din localitate pe baza unui plan de coope­rare stabilit între școală și acestea. Planul valoric anual al produselor realizate aici se ri­dică la 2 971 000 lei. Fiecare elev, orice operație ar învăța și la orice fază de producție ar participa, are sarcini con­crete, precise; cu toții știu că școala, atelierul au un plan de îndeplinirea căruia sunt responsabili prin modul și în măsura în care își realizează, sarcinile de producție. Ei știu astfel că sunt învestiți nu numai cu încredere, ci și cu res­ponsabilitate pentru operația, munca și produsele pe care le execută, așa cum se va întîmpla de fapt în întreprinde­rea în care vor fi repartizați la terminarea școlii. La școala muncii productive se descoperă și însușesc nu numai tai­nele unei meserii sau ale unui complex de meserii, ci se formează și înalta responsabilitate profesională și civică a muncitorului de mîine. LA ȘCOALA MUNCII PRODUCTIVE Aurelia Pălneian învață să lucreze la mașina de tricotat rectilinie semiautomată Studenții Institutului politehnic din Cluj antrenați in tot cursul anului universitar in stagiul de practică produc­tivă au participat nemijlocit­­ la rezolvarea unor probleme ale producției, la concretizarea unor soluții necesare opti­mizării muncii. Un singur exemplu ales din mai multe este elocvent. In timpul practicii efectuate de studenții anului III, Facultatea de electrotehnică, la Uzina Unirea a fost so­licitat un amplu studiu privind analiza gazelor de ardere. Realizat pe baza unui contract, sub îndrumarea cadrelor di­dactice de la catedra de termotehnică — conf. dr. ing. Aurel Chirilă, asistent ing. Ion Biriș, asistent ing. Benia­min Apahideanu și asistent ing. Virgil Coandă — studiul este finalizat in aceste zile urmind a fi aplicat de către beneficiar in viitorul apropiat. Am solicitat tovarășului a­­sistent ing. Ion Biriș, unul din coordonatorii acestui studiu, citeva amănunte despre reali­zarea care demonstrează încă o dată virtualitățile formative ale integrării invățămintului superior cu cercetarea și pro­ducția. „Împreună cu un larg colectiv de studenți — 20 la nu­măr — am realizat la solicitarea uzinei bilanțurile termice la trei obiective: cubiloul pentru elaborarea fontei, unicul existent în țară, alimentat concomitent cu cocs și gaz me­tan, cuptorul pentru uscat miezuri și forme de turnare și cuptorul de tratament termic primar. Scopul măsurăto­rilor termice a determinărilor de gaze pentru întocmirea și analiza bilanțului termic al obiectivelor este raționalizarea consumului de energie, obiectiv deosebit de important la nivelul întregii noastre economii. Am remarcat pentru cali­tatea muncii depuse, pentru dăruirea cu care au realizat o serie de măsurători complexe in condiții deosebit de grele uneori in schimburi prelungite pînă la 20 de ore, pe stu­denții Tiberiu Letea, Gheorghe Stan, Peter Bela, Liviu Mun­­teanu. Valoarea contractului se ridică la 74 000 lei. In per­spectivă, adică in cadrul practicii de vară care va dura o lună de zile, vom aborda o altă temă de cercetare și anu­me elaborarea unei complexe documentații asupra arză­toarelor. Fiind o practică continuă vom avea posibilități lărgite de studiu, vom antrena un număr mai mare de studenți in realizarea unor soluții necesare optimizării proceselor de producție“. Activitatea studenților anu­lui III de la Facultatea de termotehnică se înscrie în campania amplă care a mobi­lizat întreaga studențime a țării, după Conferința a IX-a a U.A.S.C.R.-ului în procesul de integrare a invățămintului cu cercetarea și producția. Răspunzind activ unor solici­tări concrete ale producției, studenții politehnicii clujene au dovedit că cercetarea uni­versitară poate contribui cu succes cînd este bine îndrumată și coordonată, la rezolva­rea unor nevoi actuale ale economiei, in același timp se accelerează procesul de cunoaștere al profesiunii, element care va contribui de bună seamă pen­tru viitorii absolvenți la o integrare rapidă a lor la locu­rile de muncă care vor fi luate în primire după terminarea studiilor. Cunoașterea deplină a universului productiv, a solicitărilor și disciplinei specifice contribuie de asemenea ca acum, pe­ băncile facultății pregătirea profesională să fie cit mai temeinic aprofundată. Colaborarea între uzina Unirea și Institutul politehnic se înscrie in angajamentul responsabil al studențimii cluje­ne de a realiza pînă la sfirșitul anului contracte economice in valoare de 1,5 milioane lei. Studenți participanți la obiectivele cincinalului Pagină realizată de: Emil POP Călin STANCULESCU Emilia POPESCU Elisabeta Sepșa, maistra instructoare, dă îndrumări elevelor anului I pentru folosirea mașinii de încheiat a articolelor tricotate

Next