Făclia, octombrie-decembrie 1973 (Anul 27, nr. 8362-8439)

1973-10-02 / 8362. szám

Vagina 2 făclia Deschiderea „Decadei cărții românești” ,„Decada cărții românești“ a debutat, ieri­­ după-amiază, la Librăria „Universității“, cu o întâlnire a cititorilor cu autori ai unor cărți tipărite de Editura DACIA. Festivita­tea a fost deschisă de scriitorul Alexandru Căprariu, directorul Editurii DACIA, preșe­dintele Comitetului municipal Cluj de cultu­ră și educație socialistă, care a subliniat semnificațiile culturale ale tradiționalei de­cade a cărții românești. Prof. univ. Mircea Zaciu a prezentat, apoi, eleganta carte a lui Dimitrie Cantemir Melancholia neasemuitului Inorog, povestiri exemplare din Istoria ie­roglifică — selecția textelor, prefață, note și glosar de Doina Curticăpeanu, cu linogra­­vuri de Florin Creangă —, carte cu care editura clujeană omagiază împlinirea a 300 de ani de la nașterea ilustrului principe moldav. Constantin Cubleșan, redactor șef al Editurii DACIA, a prezentat volumul Ac­tori de ieri și de azi de N. Carandino cu desene de Silvan. In încheiere au vorbit, mulțumind tuturor celor care au colaborat­­ la apariția celor două cărți, maestrul Silvan și Doina Curticăpeanu, care au acordat apoi autografe. ARS NOVA la „Toamna varșoviană” Pentru prima oară cu un program in exclusivitate românesc CORNEL țăranu: „Trăinicia împletirii muzicii noi cu tradiția Săsptâmîna trecută s-a re­­întor­s din Polonia orchestra ARS NOVA a Filarmonicii din Cluj, condusă de com­pozitorul Cornel Țăranu, ca­re a participat la cea de-a­­ 17-a ediție a festivalului „­Toamna varșoviană“. Avîn­­d­u-i ca soliști pe Alexandru Pftdațiu — flaut, Ion Bu­­descu — bariton, Edita Si­mon — soprană, orchestra clu­jeană de muzică contempo­rană a interpretat, în 25 sep­tembrie, in sala Conservato­rului din Varșovia, un­ con­cert alcătuit în exclusivita­te din muzică românească. Concertul — despre care ziarul „Zycie Warszawy“ din 26 septembrie spunea: „Pro­gramul oficial al Festivalu­lui ne-a prilejuit marți o puternică impresie prin con­certul formației Ars Nova din Cluj. Au fost interpreta­te lucrări ale unora din cei mai cunoscuți compozitori români“ — a cuprins: Sim­fonia de cameră de Dan Constantinescu, Episoade pentru flaut, marimbafon, vibrofon și percuție de Va­sile Herman, Cîntece stră­bune de Mihai Moldovan, Odă pentru balcon și patru instrumentiști de Cornel Ță­ranu, Match pentru orches­tră de cameră și bandă de magnetofon, Monodie I și Polifonie IV de Nicolae Brînduș, Două epitafuri pen­tru voce și pian de Aurel Stroe, Perspective pentru 13 instrumente de Tiberiu Olah, în legătură cu turneul or­chestrei Ars Nova, am soli­citat compozitorului Cornel TARANU un interviu. — Tind să devină, pentru mine, o tradiție interviurile cu dv. prilejuite de parti­ciparea orchestrei Ars Nova la viața muzicală europea­nă. Al cîteiea turneu în străinătate a fost acesta? — Al patrulea. Am fost de două ori în Iugoslavia, o dată în Anglia.­­ — Și ci­i ani are Ars Nova? — Cinci. Ceea ce mă mi­ră foarte mult. Mi Se pare că abia ieri am înființat-o. — Faptul că, deși este a­­tu­t de tinără, se bucură de o primire favorabilă in străinătate, demonstrează că Ars Nova are ceva de spus în viața muzicală româneas­că și europeană. Ce anume? — Ars Nova dorește să spună că muzica româneas­că tînără este o forță foar­te puternică și care, pe mă­sura ce va fi cunoscută în Străinătate, va avea o pon­dere tot mai mare în viața­ muzicală europeană. Este convingerea mea și rațiunea de a fi a Ars Novei. — Ne sosesc mereu infor­mații despre interesul și suc­cesul de care se bucură pes­te hotare muzica româneas­că. Cum ați caracteriza crea­ția compozitorilor români ac­tuali? — Este, in primul rîn­d, foarte bogată din punctul de vedere al ritmicității apari­țiilor lucrărilor, compozitorii scriu­ mult pentru asemenea formații, chiar pentru Ars Nova. Pe de altă parte, e­­xistă personalități foarte dis­tincte și preocupări diverse pe un fond comun de sensi­bilitate care ne aparține— a­­cest lirism tipic românesc și care face ca lucrările cele mai noi să aibă un­ sîmbure de căldură interioară, indi­ferent de tehnicile folosite, în concertul de la Varșovia noi am folosit și lucrări mai vechi ale compozitorilor noș­tri, de prin 68 încoace, care sunt într-o fuziune cu ceea ce s-ar numi tradițiile fol­clorice. Dar am interpretat și lucrări foarte noi, cum e Match­a lui Brînduș, pen­tru bandă de magnetofon și improvizație colectivă conto­­lată, și care deși foarte nouă, folosea colaje folclo­rice.S-a și remarcat, la Varșovia, continuarea unor tradiții, neputința de a re­nunța la tradiție dintr-o structură interioară comună. — Credeți că aceasta dă o­­riginalitate, timbru specific creației muzicale românești actuale și trezește interesul străinilor pentru muzica ro­mânească in general? — Ceea ce scriem noi are un caracter viu, este o mu­zică plină de viață, în care clocotesc idei și sentimente, chiar atunci cînd compozito­rii folosesc elemente foarte noi de exprimare. Dar, re­pet, aceasta nu o facem din­tre obligație „oficială”, ci dintr-o convingere intimă și o nepuțină de a ne exprima altfel decit în limbajul nos­tru matern atît de bogat și încă atît de puțin exploa­tat. Sigur, originalitatea constă in exprimarea unei voci proprii necontrafăcute, netributare unor idei muzi­cale străine Sensibilității noastre. — Cum apreciați festiva­lul de la Varșovia? — A fost, ca întotdeauna, extrem de bogat în mani­festări din cele mai diverse. E un festival la care se reu­nesc tendințele Est-Vest. Școala poloneză o cunoaș­tem, este o școală foarte im­portantă, manifestă o matu­ritate deplină. Au fost con­certe ale unor compozitori sovietici — de astă dată din Riga; concerte de muzică e­­lectronică și realizată cu sintetizatoarele — foarte in­teresantă din punct de ve­dere auditiv; concertul or­chestrei simfonice bulgare; concerte cu caracter experi­mental — grupuri care im­provizau­ prezențe prestigi­oase — înțeleg că v-ați întors cu satisfacții de la Varșo­via — dar și cu grijile apa­riției in „Toamna muzicală clujeană“. — Cînd ne pregăteam pen­tru Varșovia, ne gîrldeam deja și la festivalul clujean. Bucuria noastră la Varșovia a fost că ni s-a acceptat — pentru prima oară în istoria marilor festivaluri — un program în întregime româ­nesc. Care a fost apreciat ca foarte interesant, foarte va­riat, iar despre execuție s-au spus cuvinte bune. Este un stimulent pentru a continua în același fel (avem în ve­dere un turneu lung în An­glia). în „Toamna muzicală clujeană“ vom prezenta cî­­teva din lucrările interpre­tate la Varșovia și încă ne­cunoscute publicului clu­jean, programul fiind alcă­tuit aproape în exclusivita­te din prime audiții. In con­tinuare, avem datoria de a prezenta în această stagiune lucrări scrise special pentru Ars Nova, de a le înregistra la Radio și „Electrecord“. — Lucrările interpretate de orchestra dv. au fost scri­se, în majoritate, special pentru Ars Nova. Cum co­laborați cu compozitorii? — Compozitorii se intere­sează în prealabil de resur­sele formației noastre, de instrumentele pe care le poate folosi, îmi arată schi­țele sau partiturile și, dacă pot, asistă la repetițiile pre­mergătoare. Uneori se în­­tîmplă să înregistrăm lucra­rea fără ca autorul s-o fi as­cultat — și să fie foarte mulțumit. Numărul celor ca­re scriu pentru noi crește mereu — acum au apărut compozitori foarte tineri (pe care o să aveți surpriza — sper, foarte plăcută — să-i ascultați) și care vor de­monstra că schimbul gene­rațiilor se produce la noi fă­ră pierderi calitative. Cola­borarea aceasta îmi place. Eu întotdeauna am avut mari satisfacții cînd am gîn­­dit lucrarea pentru anumiți interpreți. Și am un nucleu de colegi, de colaboratori — Ars Nova, cîntăreți, dirijori — cu care ne-am obișnuit, ne cunoaștem stilul — și se cîștigă mult timp, astfel. S-a investit multă muncă în „Școlarea" membrilor forma­ției noastre, care de acum sînt capabili să atace orice partitură contemporană, scri­să în orice fel de notație, ceea ce le folosește și în practica în orchestra mare. — V-aș ruga, în încheiere, să ne relatați concluziile con­ferinței de presă de la Var­șovia. — Conferința de presă de la Varșovia a subliniat al­cătuirea interesantă a pro­gramului, prezența unor per­sonalități distincte și a unor modalități stilistice diferite, precum și faptul că în a­­ceastă muzică există o îm­pletire armonioasă cu tradi­ția, ceea ce îi dă un plus de trăinicie. Tocmai poziția noastră a fost apreciată ca fiind mai viabilă. Ceea ce dă satisfacție nu numai com­pozitorilor, dar și formației Ars Nova, care își vede con­firmate strădaniile de pro­movare a creației românești actuale. Ilie CALIAN CONCERT TELEMANN - MARENZIU Formațiile muzicale clujene „Collegium Musicum Acade­­micum“ și „Cappella Transsyl­­vanica“ ocupă un loc cu totul deosebit în viața muzicală a țării. Aceasta pentru că re­pertoriul lor se apropie în mod expres de muzica Renaș­terii și Barocului. Recent, aceste două formații de pres­tigiu au prezentat, in presta­­giune, un concert cu un pro­­ gram semnificativ: Telemann și Marenzio. Dacă formația „Collegium Musicum Academicum“ a Conservatorului se află în situația afirmării depline, fapt ce-i solicită salturi noi în evoluția sa spre perfecțiune, corala „Cappela Transsylva­­nica“, dirijată de Dorin Hop, recondiționată prin aportul substanțial al membrilor co­rului Filarmonicii, se află, din acest motiv, pe un drum nou. Apropiindu-se de muzica lui Telemann, oricărei forma­ții trebuie să i se pretindă ne­cesitatea referirii la sistemul sonor care-i dezvoltă coordo­natele polifoniei. în acest sens, observarea dezvoltării specifice a discursului muzi­cal pare a fi o necesitate de prim ordin. Formația „Colle­gium Musicum Academicum“, fără a neglija această cerin­ță, face impresia, prin redă­rile sale, că abordează muzi­ca lui Telemann mai ales de pe poziția unei cit mai bune asamblări instrumentale în care acordajul, intonația și a­­decvarea dinamică dețin prio­ritatea. Din acest punct de vedere „Collegium Musicum Academicum" — Gavril Cos­­tea, flaut, Liviu Vîrcol­­oboi, Iise Herbert-László, baso-con­tinuo și Ecaterina Botár, cla­ vecin­ă a atins niveluri deo­sebite în nuanțele de forte și mai puțin în cele de piano, unde integrarea diferitelor partizi nu aduce finisările do­rite. Desigur că o evoluție superioară în planul muzical al acestui valoros ansamblu clujean trebuie să vizeze atît finisarea de grup, cît mai a­­les cea de conținut. „Cappela Transsylvanica“ a înscris în programul părții sale de concert madrigaluri la cinci voci de Luca Marenzio. Corul maestrului Dorin Pop s-a apropiat indiscutabil de tonul liric al muzicii, de acel ton de „dulce lebădă a Ita­liei“, cum l-au num­it contem­poranii pe Marenzio, fapt jus­tificat în parte și de caracte­rul textului literar. Pe lângă calitățile bine cunoscute ale ansamblului, au apărut „la drum nou“ și lucruri insufi­cient de bine conturate. Vocal, partidele corale sunt inegale; dacă compartimentul coral al­to ne-a apărut ca o revelație în materie de canto coral, ba­sul, și mai ales în registru grav, specific acestei voci, nu și-a arătat culoarea. Am men­ționat acest efect de „excep­ție“ fără a uita uimitoarea pa­letă de mijloace sonore a co­rului în nuanțele de piano, în registrul grav, legato-ul a­­proape perfect al liniilor me­lodice și altele. Prin repertoriul inclus în program, cît și prin multe ca­lități interpretative, concer­tul Telemann—Marenzio s-a distins printr-un ton muzical mult apreciat de cerințele u­­nui centru muzical de presti­giu. Em­ilia DRAGEA Spectacol tradițional la Huedin în organizarea Centrului județean al creației populare și a mișcării artistice de masă — Cluj și a Casei orășe­nești de cultură, duminică a avut loc la Huedin o mani­festare culturală tradițională închinată aniversării revolu­ției de la 1848 si lui Avram Iancu Despre semnificația evenimentului a vorbit Constantin Ciurtin, profesor de istorie la Liceul din Huedin. A avut loc o paradă a por­tului popular depuneri de flori la monumentul lui Avram Iancu după care formațiile artistice ale casei orășenești de cultură Huedin. Liceului pedagogic din Cluj, școlii din Bologa și căminelor culturale din Aghireș, Beliș, Călățele au prezentat un frumos și aplaudat spectacol complex. • Divizia A de fotbal VICTORII CHINUITE încă mai stăruie amărăciu­nea înfrîngerii de la Leipzig. Și va mai stărui pînâ la par­tida Albania — R.D. Germa­nă,, ultima speranță de califi­care. Pînă atunci să ne ve­dem de campionatul nostru, reluat sîmbătă și continuat du­minică prin disputarea parti­delor etapei a opta. Ca o primă constatare no­tăm victoriile chinuite, la li­mită, obținute de șase dintre echipele gazdă; în al doilea rînd eficacitatea scăzută: în nouă partide doar 18 goluri marcate (două goluri de par­tidă, cea mai scăzută efica­citate de la începutul cam­pionatului, de unde se vede că echipelor noastre nu le priesc întreruperile). Singu­ra echipă care încă n-a cu­noscut înfrîngerea este Uni­versitatea Craiova; ea s-a dis­tanțat la trei puncte de ur­mătoarele două clasate. Luptă mare și schimbării de poziții în clasament între locurile 6—18, unde 13 echipe se află despărțite doar de câte unul sau două puncte. Masiv este plutonul echipelor­ cu 7 puncte (8 formații), fapt ce va dă, în continuare, un plus de interes campionatului. în sfirșit, după etapa a opta, lan­terna roșie a fost preluată de S.C. Bacău. Cine va fi urmă­toarea „candidată“? Să aș­teptăm etapa de duminica vii­toare. Pînă atunci, pe scurt, despre jocurile etapei a opta. • Jiul — Rapid 3-0. După o repriză egală, în a doua, localnicii au reușit să „încar­ce” in „vagonul“ rapidiștilor 3 goluri, „evadind“ astfel de pe ultimul loc al clasamen­tului. Au marcat Libardi, Stoichiță și Mulțescu (care l-a surprins pe Râducanu, ie­șit mult din careu, cu un șut de la distanță) . C.F.R. Cluj — Steagul roșu 1-0 (meci dis­putat Sîmb­ătă). C F.C. Argeș — Sportul studențesc 2-1. Victorie grea, muncită, reali­zată prin golurile marcate de Olteanu și Vlad. Pentru stu­denți a marcat I. Constantin­ Tănăsescu a ratat un egal, e­­xecutînd prost o lovitură de la 11 metri, respinsă de por­tarul piteștean în corner­a A.S.A. Tg. Mureș — U.T.A. 0- 0. Meci disputat Sîmbătă. Singurul punct realizat de e­­chipele în deplasare , Uni­versitatea Craiova — F.C. Constanța 2-1. Derbiul etapei a prilejuit o luptă acerbă, în­cheiată cu victoria studenților olteni, greu obținută, abia în finalul partidei. Ambele go­luri ale craiovenilor poartă semnătura lui Oblemenco. Pentru constănțeni a marcat Caraman 0 Dinamo — Poli­tehnica Timișoara 2-1. Altă victorie chinuită. Dinamoviș­­tii au deschis scorul prin R­­ Nunweiller, a egalat Bungău, ca în finalul partidei (min. 86), Moldovan să transforme o lovitură de la 11 metri. Cam puțin pentru echipa noastră campioană $ C.S.M. Reșița — „U“ Cluj 1-0. O po­ziție de ofsaid semnalizată de­ 1 arbitrul de tușă, dar nesoco­tită de arbitrul principal C. Petrea, a dus la înscrierea de către Doru Popescu a go­lului victoriei formației gaz­dă. Decizie surprinzătoare la un arbitru de talia lui C. Pe­trea . Steaua — Petrolul 1- 0. Subțirel succes : Poli­tehnica Iași — S.C. Bacău 3-0. Derbiul moldovean s-a soldat cu victoria ieșenilor, prin go­lurile marcate de Lupulescu (2) și Dănilă, în prima jumă­tate de oră a partidei. CLASAMENT 17. Rapid 82 2 4 9-13 6 18. S.C. Bacău 83 0 5 9-15 6 Programul etapei a IX-a, de duminică, 7 octombrie: Stea­gul roșu — A.S. Armata 0 Politehnica Timișoara — Jiul • „U“ Cluj — C.F.R. Cluj • Petrolul — Politehnica Iași O Rapid — Dinamo 0 Spor­tul studențesc — Steaua 0 S.C. Bacău — C.S.M. Reșița U.T.A. — Universitatea Craiova — F.C. Constanța — F.C. Argeș. DE Pinny! In prima jumătate a lunii octombrie patinoarul artifi­cial din Cluj iși deschide por­țile pentru amatorii patina­jului. Asociația Sportivă O­­limpia începe, cu data de 3 octombrie, înscrierile pentru ciclul octombrie al școlii de patinaj. înscrierile se fac zil­nic între orele 10—12 și 16—18, pentru copii de la 4 ani în sus. 1. Univ. Cr. 8 6 2­0 13- 4 14 2. F.C. C-la 8 5 1­2 13- 7 11 3. Dinamo 8 5 12 15-1111 4. Steaua 8 4 13 14-9 9 5. C.S.M. 8332 16-11 9 6. F.C. Argeș 8 404 11-12 8 7. Poli. Iași 8404 8- 9 8 8. Sp. stud. 8 3 14 14-10 7 9. „U“ Cluj 8 3 1 4 7- 6 7 10. St. roșu 8 3 1 4 7- 8 7 11. Poli. Tmș. 8 3 1 4 6- 8 7 12. Petrolul 8 3 14 10-12 7 13. U.T.A. 83 1 4 6-11 7 14. C.F.R. 8 3 14 12-17 7 15. A.S.A. 8 3 14 12-18 7 16. Jiul 8 2 2 4 11-12 6 Ce cine e să joci acasă! C.S.M. Reșița—„U” Cluj 1:0 (0:0) Cochetul stadion din Reșița este arhiplin. Zi de toamnă senină și frumoasă, furată parcă de la vară! Ce ciudat, se fură și anotimpurile între ele. Atmosfera sărbătorească, ză­­mislită*1 de memorialul atletic „Zene Dragomir“, realizat cu participare internațională, competiție care a precedat me­ciul de fotbal. Și... jocul începe cu insistente atacuri ale gazdelor; ele se năruie in fața apărării studenților. Se încearcă mereu poarta, dar fără pericol de gol. Chiar si bara trasă de oaspeți în min. 30 nu a speriat pe nimeni. Poate mai pe­riculoasă a fost deschiderea lui Barbu din min. 20 de pe dreapta, și interceptată de mijlocașul Suciu, inteligent in­filtrat în atac, care trage bine, dar... Două minute mai tîrziu, Mureșan are ocazia să deschidă scorul, însă se com­portă ca o balerină fără auz muzical.. Totuși, să zicem că teritorial repriza I-a aparține gazdelor, dar și în această parte a jocului contraatacurile clujenilor sunt­ periculoase, craind panică, mai ales prin impetuosul Uifăleanu, aflat în zi bună. . După pauză, jocul se schimbă în favoarea oaspeților, deși gazdele încearcă la început să se dezlănțuie. Intr-adevăr, sînt două faze periculoase anihilate, după care studenții pun stâpînire, pe joc. Linia de mijloc funcționează mult mai bine ca altădată, iar cei din linia de fund sînt la datorie, ajutîndu-se reciproc, prin dublaje eficient făcute. Rasele au multă cursivitate, încurcînd vădit pe gazde. Re­­șițenii răspund cu dîrzenie și jocul este frumos, avind de toate: spectacol, luptă, dăruire, emoții. Atmosfera aceasta sportivă este tulburată de „fatalul“ minut 62, cînd din fază, clară de ofsaid, semnalizată de ar­bitrul Hristea, Doru Popescu, de la 6 m, introduce balo­nul în plasă. Cînd tușierul­ a văzut decizia luată, a lăsat cuminte steagul în jos ca să nu strice armonia. Ce bine e să joci acasă! Spre sfîrșitul meciului este o singură echipă pe teren — „U* — dar tușierul Cîțu semnalizează mereu ofsaiduri imaginare. Cu tot amarul înfrîngerii, îmbucurător este fap­tul că echipa pasează mult­ mai bine, joacă simplu,­ fără să se complice în procedee încurcate și artificii inutile. Sub raportul condiției fizice, de­ asemenea se prezintă foarte bine, ca rezultat al muncii depuse? Toți jucătorii s-au comportat meritoriu, cu excepția lui Fanea și Mureșan care, hotărît lucru, nu sunt în formă, înlocuirea lui Remus Cîmpeanu accidentat, nu s-a putut face nici cu Ciocan, lovit în jocul de joi, de la Caransebeș, iar Mihăilă indisponibil medical nici nu a făcut deplasa­rea ... O mențiune specială pentru mijlocașul Suciu, care a debutat în chip fericit, în divizia A. Mai este de remarcat că toți trei portarii sînt în formă bună. Ștefan și Negru au fost la înălțime la tineret (care a cîștigat cu 2—0). Iar despre Lăzăreanu , s-a auzit la­ radio! Arbitrajul lui­ C. Petrea: „inocent“ și „subtil“. Publicul din Reșița a avut o zi bună, iar noi, clujenii prezenți acolo, nostalgia plecării berzelor. Titus LUCACIU j Fază din partida de rugbi Agronomia Cluj — Știința Fetroșani Tenis de masă DUBLĂ VICTORIE CLUJEANĂ Duminică înainte de masă, sala Clujeana a găzduit un cu­plaj de teni­s de masă, în care echipele masculine și feminine C.S.M. Cluj au pri­mit vizita formațiilor craio­­vene Universitatea și respec­tiv Rovine, întilnirile contînd pentru etapa a II-a a divi­ziei A. Pornite favorite, garniturile clujene au repurtat victorii el­are cu scorurile de 13—4 la băieți și cu 6—3 la fete, în echipa de băieți, gazdele au prezentat doi jucători experi­mentați și mult mai valoroși decât adversarii lor (Doboși și Giurgiuca), care au cîștigat toate cele 4 partide susținute, plus meciul d­e dublu. Alături de,el s-a evidențiat tinărul A­­drian Cuc, care ,a­­ adus for­­m­ației­ sale 3 victorii (din 4 posibile). Al patrulea compo­nent al echipei C.S.M., Ernest Papp, l-a învins doar pe P. Firănescu. Dintre oaspeți cea mai bună impresie a lăsat-o M. Firănescu (autor a 2 vic­torii).­­ Intîlnirea feminină C.S.M. — Rovine a luat sfirșit cu scorul scontat: 6—3. Cea mai constantă jucătoare a gazde­lor s-a dovedit a fi Ligia Lu­­pu, care a dispus de toate cele trei adversare în­tîlnite (Că­priță, Tomescu și Fuiorea) cu acelaș scor: 2—0. R. PAUL Categoria B la fotbal Arieșul Turda — Olimpia Oradea 4:1 (3:1) Partida a debutat furtunos, în cinci minute de joc au fost marcate 2 goluri: Mun­­tean­u (min. 2) pentru turden­i și Mităchescu (m­in. 5) , pen­tru oaspeți. „Dușul“ 1­­e-a prins bine localnicilor care­ își „reaprind“ motoarele și atacă dezlănțuit. Al doilea gol cade în minutul 27. Szőcs ii pa­sează ideal lui Mîlnă, acesta strecoară balet­ul printre doi apărători adverși și înscrie: 2-1. După 7 minute Szőcs es­te cosit în careu și penaltiul acordat este transformat ele­gant de același Milna care, după o ședere de cîteva eta­pe pe tușă, și-a făcut o rein­trare frumoasă: în minutele 41 și 43 am mai notat două faze de gol dar Fedeleș și Szőcs au ratat din apropiere. La reluare, tot turdenii do­mină, atacă, dar insuficient de organizat. Acțiunile lor o­­fensive se opresc în margi­nea careului advers. Abia în minutul 63 Munteanu reia o minge scăpată din mîini de Poroslazi, lovită de mai multe picioare și înscrie al patrulea gol pentru turdeni. Nu-­i mai puțin adevărat că apoi, local­nicii, siguri de rezultat, au neglijat pe Mităchescu și Boc­șa, două vîrfuri de atac cu mare putere de penetrație, ca­re spre sfîrșitul partidei­­ au scăpat de două ori fiind ga­ta, gata să modifice scorul. Iată­­ formațiile aliniate: A­­rieșul, Cocan — Moldovan, Cadar, Ciocan, Sebeni, Fede­­ leș, Munteanu, Mîlnă, Szőcs, Rézműves, Coza; Olimpia: Poroszlazi — Döngölő, Serfö­­zö, pálfi, Ulici Bakoș. Stei­ ner, Mureșan, Mităchescu, Stan și Bocșa. A arbitrat fără pro­bleme. S­toiculescu (R. Vîlcea). Industria Sîrmei C. Turzii-Metalurgistul Cugir 3:1 (1:1) Metalurgiștii din Cîmpia Turzii au primit o replică neașteptată din partea colegi­lor lor din Cugir. Deși clasa­tă pe ultimul loc în seria III- a, formația oaspe i-a ținut în șah pe localnici 30 de minute. Atunci, la un fault în careu, acordat Cu ușurință de arbi­trul Cioc, tot cu atîta ușurință Lörinez îl ratează. 6 minute mai tîrziu, după o suită de a­­tacuri, localnicii reușesc să deschidă șeprul prin Hațeganu. Bucuria „su­­marilor“ a fost de scurtă durată. In minutul 40 atacantul Stanciu de la Cugir preia o pasă lungă și o tri­mite ușor pe lingă­­ Totoianu ieșit inoportun din poartă. Repriza a II-a este mai ani­mată Localnicii atacă în trombă dar ratează ocazii mari. Abia în minutele 79 și 83 Hațeganu și Chețan ma­jorează scorul la 3:1 in fa­voarea metalurgiștilor din Cîmpia Turzii. Apoi ratările iar se țin lanț. Arbitrul Cioc Viorel din Mediaș. în afară de faptul că a prelungit par­tida cu 9 minute (?!) în rest a condus bine. Iată formații­le utilizate: Ind. Sîrmei, To­toianu , Oltean, Gaci, Nea­­gu, Mureșan­ (Chetan din mi­nutul 70), Mircea, Coloji, Stii­gă, Lorinez, Munteanu (Mo­­canu din minutul 11), Hațega­­nu, Metalurgistul: Teodorescu — Kilin, Sîrbu, Pirvulescu, Rădulescu Dinea, Codec (Su­ciu, din minutul 79). Stanciu, Dorai, Rakși (Tareu. din mi­nutul 68). Stanciu. Ion CORDOȘ JUDEȚENELE LA CROS Parcul sportiv al Universi­ tății a găzduit etapa județea­nă a campionatului republi­can de cros. Un lucru ne-a supărat: numărul minim­­ de participanți. Au lipsit cu de­­săvîrșire studenții orașului Cluj, elevii de la liceele de specialitate (Liceul nr. 11 și­­ HANDBAL. In ultimul meci susținut la Cluj, echipa masculină Z.A.B. Dessau (R.D. Germană) a avut ca ad­versară formația A.S.A. Tg. Mureș. După un joc specta­culos victoria a revenit hand­­baliștilor români cu scorul de 15—13 (9—6), 0 în etapa de duminică a „Cupei de toamnă F.R.H.“, formația masculină „U“ Cluj a evoluat la Reșița, reușind să cîștige în fața echipei lo­cale C.S.M, cu scorul de 15—13 (5—6).­­ RUGBI. Prima evoluție pe teren propriu a rubyiști­­lor de la Agronomia Cluj în noua ediție a diviziei A a coincis cu o prețioasă și clară victorie înregistrată în fața formației Știința Petroșani cu scorul de 15—6 (9—3). • ATLETISM. Miercuri ur­mează să plece în R.P. Polo­nă echipa de atletism a C.S.M. Cluj, care la sfîrșitul acestei săptâmîni va concura la Poznan, întorcînd astfel vi­zita efectuată nu de mult de atleții polonezi la Cluj, în fruntea delegației atleților clujeni se află sportivi cunos­cuți ca Ileana Silai și Vasile Sărucan. Liceul ,,N. Bălcescu“!), concu­renți din cuprinsul județului (doar cîțiva elevi din, Turda au participat!) și, bineînțeles, profesorii, antrenorii acestor unități. Nu știm ce părere au catedrele studențești, direc­țiunile școlilor, alți, factori de răspu­ndere. O remarcă revine Clubului sportiv muncitoresc Cluj a cărui atleți au știut să se mobilizeze cîștigînd majo­ritatea probelor — atît la in­dividual, cît și pe echipe — ca­­lificîndu-se pentru etapa de zonă (Hunedoara). Bună a fost și evoluția celor de la Clu­jeana și Școala Sportivă, ca­re, de asemeni, vor participa la zonă cu alte trei formații. Iată campionii județului nostru: seniori 7000 m: Gh. Turcu (C.S.M.); echipe C.S.M. Senioare; 1500 m: Na­gy Ileana (Clujeana); echipe — Clujeana; Juniori I 3000 m: Andrei Gheorghe (C.S.M.) e­­chipe — C.S.M.; Junioare I 1000 m­: Leontina Lucacu­ (C.S.M.); echipe —­­ C.S.M.; Juniori II 2000 m: Ostasiu Cionca (C.S.M.); echipe — C.S.M.; Junioare II 800 m: Jolanda Rus (C.S.M.); echipe — Școala Sportivă; Juniori III 1200 m: Iosif Mathe (C.S.M.); echipe — C.S.M.; Junioare III 700 m: Izabela Tamaș (C.S.M.); echipe — C.S.M.; Copii I 1000 m: Petre Szoder (C.S.M.); Copii I 600 m (fete): Antje Roy (C.S.M.): Copii II 800 m (băieți): Tibe­riu Szoder (C.S.M.). N. PETRE Divizia A de judo Pentru ca istoria să nu se repete! Sîmbătă și duminică ne-am reintilnit cu judo-ul — spor­tul acesta nou adulat de către unii, total repudiat de că­tre alții. Sportul care, absent la opi­niile obstrucționiste iși croieș­te cale în țară — prin­tre sporturile cu­­ tradiții și blazoane — și acaparează­ din ce in ce mai,­­ multe­ inimi­. La Cluj, el a înfeudat, deo­camdată, cîteva­­ sute,---dar o­­fensiva lui:-continuă: x ~ După cum se știe, insă­,­ ju­­­do-ul clujean nu face doar ta­tonări și experimente: ""SI"--es­te angajat — pr­in reprezen­tanta ■ lui „U“ Cluj ^ t!în‘ cea­ mai dificilă 'Competiție: capi­' plb'năt'ul­ diviziei’­ .4 pe 'echipe. Divizie a cărei etapă inaugu­rală s-a desfășurat sîmbătă in sala sportivă a armatei reu­nind — in triunghiularul clu­jean — formațiile: Universi­tatea București, Școala Spor­tivă Unirea Iași și Universi­tatea Cluj. A cîștigat de două ori Universitatea București: 3-2 cu Școala Sportivă Unirea Iași și 4-1 cu ,­U“ Cluj și o dată „U“ Cluj, 4-1 cu forma­ția judokanilor din Dealul Co­­poului. „Victoriile bucureștenilor — după cum spun specialiștii — erau scontate“! De ce era însă scontată in­­fringerea Universității Cluj, in propriul ei fief, de către omonima din Capitală? — îi întrebăm și ne întrebăm, la rindul­ nostru,, noi? 1) Pentru că se știa, oare, că lotul Universității Cluj s-a subțiat simțitor prin plecarea a doi oameni de bază? 2) Pentru că se știa că pie­sa de rezistență: luptătorul ,-de la 70. kg , Ștefan Vodă -- to­todată antrenor al echipei „U“ Cluj. —­ e mai mult­ preo­cupat de trupă decit de sine însuși (lucru care s-a văzut in partida cu bucureșteanul Petrof, în care Vodă a cedat, deși Petrof nu era — pînă ieri — decit unul dintre spa­ring partenerii săi)? • ,■ 3) Pentru că „U"­ se acomo­dează greu la divizie, intrînd in apele sale de-abi­a din e­­tapa a IlI-a (cum s-a intim­­plat anul trecut)? 4) Pentru că „U“ a făcut — în săptămînile premergă­toare diviziei — antrenamen­te pe unde a putut? Desigur, fiecare dintre aces­te „argumente“ a avut greu­tatea lui, așezindu-se ca un lest pe talgerea pe care spe­cialiștii scriseseră dinainte: infringere. O infringere care trebuie să fie un semnal de alarmă,­ atît pentru luptători și antrenor, cit și pentru noi toți, cei ca­­ re ne-am angajat — sau.sîn-. tem angajați indirect — in lupta pentru promovarea ju­­dou­lui, și, implicit, , a. „Uni­versității“ Cluj,. . . “*ț.. 1 Așadar, atenție , pentru, du­minică cînd se programază, a doua­ etapă a diviziei! Isto­­­ria nu trebuie să se mai re­pete­ (După cum nu trebuie­ să se repete absența, asistenței medicale întimulată la:’ semifi­nalele și finala turneului in­ternațional desfășurat dumini­că/) Nușa DEMIAN Așa cum­ am anunțat, mai sus, duminică, , s-a desfășurat un turneu internațional­ de judo la care au­ participat­­— cu clte două garnituri — ce­le trei echipe participante la etapa inaugurală a diviziei și echipa Politehnica Karl­ Marx Stadt, invitată a clubului U­niversitatea Cluj. .............. Turneul a fost cîștigat de prima garnitură a Universită­ții București , care a întrecut în finală, cu 2-1, echipa l­a Politehnicii Karl Marx Stadt. NOUTĂȚI TURISTICE . Pentru prima parte a lunii octombrie, O. J T. Cluj organizează interesante excur­sii, cu autocarul, pe traseele Cluj — Baia Mare — Firiza (6-7 octombrie), Cluj — Si­biu — Dumbrava (6-7 octombrie) și Cluj — Sovata — Lacul Roșu — Bicaz — Borsec — Toplița — Reghin — Tg. Mureș — Cluj (5-7 octombrie) • O . T. efectuează o atractivă excur­sie — Turul, Litoralului — cu autocarul, în perioada 10-14 octombrie • Dintre excursiile organizate la sfîrșit de săptâmină, vă recomandăm cele de la Stana Cheile Turzii, Muntele Filii, și traseul Cluj — Gilău — Tarnița — Someșul Rece. 0 Peste hotare, O. J. T. Cluj vă invită să participați la excursiile organizate pe ur­mătoarele trasee: în BULGARIA: Plevna — Sofia — Tîrnovo, 5-7 noiembrie, cu autoca­rul. Sofia, 7-10 noiembrie, cu trenul, res­pectiv Plevna — Tîrnovo — Russe, 17-18 noiembrie cu autocarul. CEHOSLOVACIA: Budapesta — Fraga, 15-21 noiembrie; Buda­pesta — Fraga — Bratislava, 16-22 noiem­brie — ambele cu trenul; Budapesta — Bra­tislava, 2-7 decembrie, cu autocarul R­D. Germană Berlin — Potsdam — Leipzig — Dresda, 19/20-30 noiembrie, cu trenul. PO­LONIA, Varșovia — Cernăuți. 6-12 noiem­brie; Cernăuți — Lwow — Varșovia. 18-27 noiembrie — ambele cu trenul: respectiv: Kosice — T. Lomnica — Zakopane — Cra­covia — Zvolen — Budapesta. 25 noiembrie d.m. — 1 decembrie, cu autocarul U­R­SS.­ Kiev — Leningrad — Moscova. 14-26 no­iembrie, cu trenul și avionul: Chișinău —­­Odessa, 3-10 decembrie; Chișinău — Kiev — Moscova, 9-19 decembrie — ambele cu trenul. UNGARIA: Budapesta 6 d.m — 9 noiembrie, cu autocarul, 14-17 noiembrie, cu trenul și Budapesta — Esztergom. 13/14-18 noiembrie, cu trenul.

Next