Făclia, ianuarie-martie 1974 (Anul 28, nr. 8440-8514)

1974-01-03 / 8440. szám

PAGINA 2 FĂCLIA Adu-ne imn steag și vis In ziua care vine­ albastră un cerc de foc solar și stea e toată bucuria noastră de-a exista, patria mea. Prin spații cu peceți de soare aripile deschise zării vor stărui nemuritoare în lunga veșnicie­ a Țării. Cel ce se naște ție îți veghează și îți veghează cel care te-nalță din laurii și miezul lor de roade, patria mea de grîne și metale ce cresc în seva sfîntă­ a gliei tale, adu-ne imn de steag și vis — podoabe. Ion ARCAȘ s,____________________________ ­_________________________________­ Ce poate fi mai firesc Atunci, la ora „0" a anului, m-am întrebat singu­ră: Ce-ți dorești pentru următoarele 365 de zile? Aș vrea o iarnă cu nămeți de basm și nostalgii de nord. Aș vrea o primăvară plină de lumină, cu „muguri mari și calzi, fecundă și neliniștită deasupra rîurilor și cîmpiilor și bărăganelor; Aș vrea o vară cu ierburi oltenești, cu sevă aro­mită în belșug, cu spice cu­ graurul. Aș vrea o toamnă lungă, suficientă tuturor roade­lor acestui pămînt. Aș vrea iarna și primăvara, și vara, și toamna în­volburate de pasiunea tuturor gîndurilor frumoase, viselor îndrăznețe, cutezanțelor lucide. Aș vrea tot ce poate fi mai firesc, mai etern, mai omenesc: pîine bună de griu, apă limpede de rîu, aer sățios de Carpat și Dunăre, pace și liniște de poia­nă sau de luncă sau de ostrov, unelte pe măsura aces­tor mîini și acestor minți ale noastre. Ileana-Michaela ALMAȘAN Orașul studențesc sub mantia iernii Am vizit pentru dumneavoastră. 1. „MAFIA ALBĂ” 2. „BĂRBAȚII” 3. „V-17 ACȚIO­NEAZĂ” „Am văzut pentru dum­neavoastră“ este o formulă care vrea să vă spună că am văzut filmul și putem da citeva repere orientative, atît pentru spectatorul obișnuit, cît și pentru cinefilul pasio­nat. Spațiul nu ne-ar permi­te cronici cinematografice extinse, însă, iubitorii de film le vor găsi în presa de specialitate și în ziarele cen­trale de multe ori înainte de premierele clujene. Din acest motiv nu putem scrie cu o­­perativitate despre celelalte filme proiectate în cinemato­grafele județului, așa cum ne-au solicitat mai mulți ci­titori, dar majoritatea aces­tor filme sunt proiectate din­ții la Cluj. 1. Sistemul politicii sanita­re italiene și condiția mora­lă a unor medici practicieni a provocat mai multe scan­daluri în presa italiană. Pe de o parte, este pus sub a­­cuzare sistemul spitalelor particulare, ca sursă a arbi­­trariului în abordarea pro­blemelor de sănătate publi­că, iar pe de altă parte, se dezvăluie cazuri grave de în­călcare a deontologiei medi­cale și de incompetență pro­fesională, provocate de goa­na după cîștig și popularita­te. Din acest punct de ve­dere, „Mafia albă“ este un caz tipic, bazat pe fapte rea­le. Confruntînd două concep­ții ale urmașilor lui Aereul a­­pus — a chirurgului Cior­tani, talent medical remar­cabil,, atașat omului aflat în suferință, responsabil de fie­care viață ce i i se încredin­țează, și a profesorului Val­­lotti: filistin avid de bani, demagog — filmul se vrea și­ este o dezbatere socială și e­­tică. Clinica ultradotată a lui Vallotti tratează mai a­­les oameni de afaceri și po­liticieni de anvergură dar pentru celebritate profesorul ia în îngrijire și cetățeni de condiție modestă. Populari­tatea și averea profesorului nu pot ascunde superficiali­tatea unor operații, incom­petența multor colaboratori, preocupați mai­ mult de o­­norarii „grase“; moartea u­­nor pacienți chiar pe masa de operație provoacă norul unui scandal public. Giovta­­ni se ridică împotriva „ma­fiei albe“, înfruntîndu-l pe destul maculatul profesor. Un argument în favoarea re­ceptării acestui film este ți­nuta lui artistică: sobrieta­te, adîncime a observației, lo­gică dramatică, obiectivism­, delimitare precisă a carac­terelor. interpretare econo­micoasă.­­„Bisturi, la Mafia bianca" — producție italia­na 1973 — film de Uniri Za­pa, Dino Maniul și Massimo de Rita; interpretează Ga­briele Ferretti, Enrico Ma­ria Salerno, Senta Berger, Claudio Gora, Gino Pernice, Luciano Salce, Tina Latran­­zi, Enzo Garinei.]. 2. N-am putea afirma că există temă incompatibilă comediei, dar stări și situa­ții care nu aderă la comic, din cauza atmosferei unui film, construcției deficitare atitudinii față de personaje, întîlnim deseori. Această im­presie ne-a lăsat-o și ..Băr­bații“ Comedia este prea „făcută“ prea „căutată“; in­trigile țesute provoacă m­ai repede zîmbete ironice Cu toate aceste observații fil­mul pare interesant, atrăgă­tor, curant. Un șofer — tan­dru, onest și timizi — se în­drăgostește de o studentă la conservator — frumoasă, e­­­­xuberantă și poetică Trei prieteni ai șoferului hotă­răsc să-l ajute în cucerirea dragostei dar Karine va a­­lege un ghid filfizon Morala este limpede însă nu și su­ficientă. . [„Mufeiii" — pro­ducție „Armenfilm“ 1072 — în regia lui­­ Edmond Keosa­­ian, cu Avetik Ghevorkian, Alia Tumanian, Arem Alva­­zian, Armen Djigarhanian, Mghar Mkrtcian, Azat Șe­­renț ș.a.]. 3. Un nume, derutant și păgubitor, mimetism bîntuie filmul de spionaj. Variațiuni pe aceeași temă sau pe a­­celeași teme au creat un a­­devărat cod al manierelor și tehnicii spionajului: militar, politic, economic, psihologic, maniac etc. Stimulați de gravitația publicului, cineaș­tii de pretutindeni abordează fără risc genul. Că x vrea să intre în posesia secretului elvețian de atragere a turiș­tilor, că y caută documenta­ția muștii spion, descoperită de savanții din Monaco, că n vrea să vîndă puterii z patentul energiei solare, bre­vetat în Samos, nu mai are importanță; contează găsel­nițele, fantezia tehni­cistă etc., mai puțin fenomenul ca atare și implicațiile sale. Am văzut „Singur printre duș­mani", „Domnișoara doctor“, „Coplan își asumă riscul“, „A 317-a secțiune“, „105 la sută alibi“ etc. și eram mul­țumiți. Dar sînt filme care apelează la naivitatea, cre­dulitatea și neinițierea noas­tră. Printre acestea l-aș nu­mi și pe „U-17 acționează“, lucrat în stilul „Simpaticu­lui domn R“ sau „Aventuri la Marea Neagră“ — deci, cunoașteți stilul. Cît despre subiect regula de aur a fil­mului de Spionaj ne impu­ne­ nici un cuvînt. Altfel, distribuția, culoarea, atmos­fera și multe scene sunt des­tul de bune. Păcat că legile aceste simple ale gerului se însușesc destul de greu {„U-17“ — producție bulgară 1972 — regizată de Vasili Tankov și interpretată de I­­van Kondov, Iosef Vlaha, Doroteia Tonceva, Gheorghi Gheorghiev-Gheț, Gheorghi Kaloiancev, Ivan Nesterov, Joana Stoianovici etc.]. Adrian ARION Practica chirurgicală pentru medicul de circumscripție și întreprindere Ia editura „Dacia“ a apă­rut, în aceste zile, o carte d­e chirurgie, a cărei importanță este subliniată chiar de titlu: „Practica chirurgicală pentru medicul de circumscripție și întreprindere“. Realizată de un colectiv al clinicii Chirurgicale II Cluj, sub conducerea prof. E. Cos­­ma, din care mai fac parte conf. T. Chirileanu, Dr A. Kaufmann, Dr. Al. Pop, toți cu practică nu numai de cli­nică, dar și didactică, chirurgi de recunoscută experiență, a­­ceastă­­ carte a izvorît dintr-o necesitate pe care autorii o justifică foarte bine în pre­față: „Cu oca­zia unei recente consfătuiri cu foștii­ absolvenți ai Institutului de Medicină și Farmacie din Cluj a reieșit necesitatea imperioasă pentru medicul practician, din cir­cumscripția sanitară sau dis­­pensarul de întreprindere, de a cunoaște mai bine unele probleme ale practicii chirur­gicale, ce pot fi aplicate în deplină securitate. Primul a­­jutor, atitudine și tactică in urgențe, anestezii curente, in­tervenții medico-chirurgicale și multe altele, sunt acele pro­bleme care îl solicită zilnic pe medicul din"teren“. Dorind să vină în intimpi­­narea cerinței medicilor de circumscripție și întreprinde­re, autorii au realizat, o lu­crare care depășind dezide­ratul „documentării“ pune la îndemînă medicilor un adevă­rat instrument de lucru. In carte se află tot ceea ce interesează din punct de ve­dere chirurgical pe un medic: de la organizarea practicii chirurgicale, trecînd prin practici medico-chirurgicale e­­lementare, din care nu lip­sesc cîteva noțiuni de chi­rurgie în legătură cu pregăti­rea medicului, a cîmpului o­­perator, sterilizarea, transfu­zia, anestezia, puncțiile, inci­zia, tratamentul plăgilor etc., primul ajutor chirurgical, de la primul ajutor în : trauma­tisme și politraumatisme, până la primul ajutor în ar­suri, accidente de circulație, electrocutare, etc., primul a­­jutor în abdomen acut, tra­tamentul în infecțiile chirur­gicale, transportul bolnavilor și răniților chirurgicali, urmă­rirea și tratamentul bolnavi­lor recent externați. Autorii subliniază viziunea integrală pe care o au despre chirurgie, care, departe de a se rezuma la actul chirurgical mai mu­lt sau mai puțin com­plicat, trebuie privită ca un act complex. Această viziune integrală este o altă calitate a lucrării, prin care medicul de medicină generală va putea și mai ușor­­ să intre în activita­tea chirurgicală, pe care poa­te să o facă în cadrul mun­cii sale de fie­care­ zi. Astfel autorii aduc un oma­giu binemeritat profesorului Alexandru Pop, maestrul nos­tru, a cărui preocupare pen­tru introducerea și extinderea chirurgiei; în­­ teren este recu­­noscută, dovadă cartea sa „E­­lemente de chirurgie“, a cărei reeditare ar fi­ bine­venită, a­­cum cînd se pune un așa de mare accent pe aspectul prac­tic de efectuare și aplicare în teren a cunoștințelor învățate. Personal am apreciat în mod deosebit, atenția pe care o acordă autorii ajutorului în Chirurgie, în cazul nostru: „Instruirea personalului teh­nic“, și ar­ trebui ca fiecare medic să cunoască pe de rost formula adoptată de prof. E Cosma: „Nici un efort din partea medicului pentru in­struirea cadrelor medii nu este timp irosit“. „Practica chirurgicală pen­tru medicul de circumscripție și întreprindere“ este o carte de valoare, realizată în spiri­tul școlii clujene de medici­nă, pentru care pe primul plan a fost totdeauna grija pentru omul bolnav și trata­mentul lui corespunzător. Prof. dr. Crișan MIRCIOIU .TOI 3 IANUARIE: Teleșcoală IR 00 —­­line­rar istoric (II). Curtea de Argeș Mogoșoaia Tîrgoviș­te 16­ 30 -17 00 — Ev tempo­ral de vacanță la limba ro­mână 17 30 — Telex 17 35 — Curs de limbă germană Secția 711 (reluare) 18­05 — Teleglob URSS — itinerar gruzin 18 25 — Muzică populară 18­45 —• Tntrpicări și raspunsuri 19­15 - Pu­blicitate 19­20 - 1001 de seri Călătorie în uurul lu­nii’ 19­20 — Telejurnal La rotese anului XXX 20­00 —­­"interni săpt­ămîni’ ne 20 de ori la multi ani" 20­05 — Seară pentru tineret 22.15 — 64 Ho oro­o­m ES3 Joi, 3 ianuarie: 7,00 — Bună dimineața, — program matinal cuprinzînd informa­ții utile, Jurnal agrar, Pseu­doagenda zilei, Sfatul medi­cului, muzică , 20,00 — Deschiderea emisiunii de seară .O oră pentru toată lumea“" Calendar aniversar. Actualitatea sonoră. Soliștii serii — Marcela Saftiuc și Traian Cosma Rîul ra­mul . ‘ versuri de B. Fun­­doianu și A Andrițoiu, In­terludiu melodic cu orches­tra Paul Mauriat, încotro, omule? — urări la început de an Sfaturi tehnice, răs­punsuri la scrieri, muzică © 21­00 — Unda preferințe­lor — muzică ușoară la ce­rerea ascultătorilor @ 21,30 — Br­viar cultural —stagiu­nea teatrală a Studioului RTV Cluj m 22.50 - Noi înregistrări de muzică popu­lară cu­­ Fărcaș­­ Ș 22.00 — Universul sonor și lumea contemporană Vineri, 4 ianuarie, 7.00 — Bună dimineața — program matinal cuprinzînd informa­ții utile, Semafor, Album cultural, Copiii povestind copiilor, muzică, Teatrul Național Cluj (19.20)­ UNCHIUL VANEA. OPERA Opera Maghiară de Stat (19.30): CONTESA MARIȚA. IME31 @ MAFIA ALBA, orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21 — Republica; @ ¥ 17 AC­ȚIONEAZĂ: cinem­­ascop, o­­rele 9, 11,30; 14; 16,30, 19; 21 — Victoria;­­ DEPAR­TE DE TIPPERARY, orele 8,30; 10.30; 13; 15,30; 18; 20.30; — Arta; © MAREA EVADARE, seriile I și II, o­­rele 9; 12,30; 16; 19,30 — 23 August; © TRĂIND ÎN LI­BERTATE, orele 11; 13; 15; 17; 19; 21; Filme de desene animate, ora 9,30 — Tim­puri noi; © MONTE CAR­LO, cinemascop, orele 8; 10,30; 13; 15,30, 18; 20.30 — Muncitoresc;­­ BĂRBA­ȚII, orele 11, 15, 17, 19;­ 21 — Steaua roșie , Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, deschis miercuri, joi, vineri și sîm­­bătă, orele 11—18, duminică orele 11—19 luni și marți închis . Muzeul de istorie al Transilvaniei strada E­­mil Isac nr. 2, deschis zil­nic între orele 9—13, marți și vineri și intre orele 17— 19,30, duminică, între­­­ orele 9—14, luni închis Același orar și pentru Colecția de­ istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28 . Muzeul memorial Emil Isac, stra­da 1 Mai nr 23 este des­chis zilnic de la orele 11­— 18. Luni închis @ Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr 5—7, deschis între orele 9—13 , Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, deschis zilnic, între orele 11—19, luni închis © Muzeul bo­tanic, strada Republicii nr. 42, deschis zilnic vizitatori­lor de la orele 9—13, iar Grădina și Complexul de sere, de la orele 10—17 zil­nic * tip Azi 3 ianuarie 1974, ora 18, în sala mică a Casei U­­niversitarilor, cursul: „Micro și microcosmosul“. Prelege­rea: DETERMINISMUL ȘI FIZICA. Vorbește prof. univ. dr. Călina Mare «FARMACII Farmacia nr. 5 Piața Li­bertății nr 10, telefon 1-13-63 și Farmacia nr. 27, cartierul Gheorgheni, com­plexul comercial „Mercur“, telefon 1-41-52. BUZĂU-974 In aceste zile municipiul Buzău a fost conectat la rețeaua telefonică interur­bană automată. Așadar, a­­tit abonații din Buzău, cît și­ cei din celelalte 26 de orașe unde­ funcționează deja telefon­­ interurban au­tomat, pot efectua convor­biri fără intervenția opera­toarelor de la centralele telefonice. Prefixul Buzău­lui este 974. EU I € O publicitate . Profund îndurerați a­­nunțăm încetarea din viață, după o scurtă și grea suferin­ță, a scumpului nostru tată frate și cumnat Dr. MILU CORNEL în vîrstă de 53 ani medic primar . Înmormîntarea va avea loc la 4 ianuarie 1974, orele 12,30, de la capela cimitirului cen­tral Cluj. Sportivi fruntași in anul 173 XVAN PATZAICHIN CUPA „30 DECEMBRIE" LA POLO PE APĂ... In cinstea aniversării Re­publicii, Comisia județeană de natație a organizat o du­blă competiție de polo dota­tă cu „Cupa 30 Decembrie“. Au luat parte echipele de juniori (mari și mici) ale secțiilor clujene. La juniori mari primul loc a fost ocu­pat de formația C.S.M. Cluj (antrenor Z. Bogdan), care a întrecut toate echipele întîl­­­nite (4—2 cu Școala sporti­vă, 7—5 cu Politehnica, 7—3 cu C.F.R. și 6—3 cu Voința). La juniori mici au cîștigat tinerii de la Voința, insă nu fără emoții și numai dato­rită golaverajului superior, întrucît echipa Școlii sporti­ve a acumulat același nu­măr de puncte (6). Această luptă strînsă a fost posibilă datorită faptului că poloiștii de la Voința au pierdut in mod surprinzător jocul sus­ținut cu formația C.S.M. (4—6). Clasamentul final al celor două întreceri: Juniori mari: 1. C.S.M. 4400 24-13 8 2. Șc. sportivă 4 3 0 1 28-21 6 3. Politehnica 4­2 0­2­­ 35-25 4 4. C.F.R. 4 1 0­3 19-26 2 5. Voința 4 0 0 4 iy-40 0 Juniori mici: 1. Voința 430 1 27-14 6 2. Șc. sportivă 4­3 0 1 27-17 6 3. Politehnica 4­2 0­2 32-29 4 4. C.S.M. 4­2 02 21-23 4 5. Record 4­0 0­4 14-38 0 ...SI LA TENIS DE MASĂ * Cele mai bune echipe de copii din țară la tenis de masă (de la A.S.M. Cugir, Școala sportivă Buzău și C.S.M. Cluj) s-au reunit in sala Clujeana pentru a-și disputa întîietatea în cadrul unei competiții dotate cu „Cupa 30 Decembrie“. Con­cursul a început cu probele pe echipe la cele două cate­gorii de vîrstă: pînă la 12 ani, respectiv 13—14 ani. La categoria pînă la 12 ani vic­toria a revenit — atît la băieți, cît și la fete — for­mațiilor C.S.M. Cluj (S. Cri­șan — M. Sălăjan la băieți, respectiv Marina Ghe­taura Ruja la fete), care in partidele decisive au dispus de echipele similare ale A.S.M. Cugir cu scorul de 3—2, respectiv 3—0. Mai a­­les succesul fetelor apare ca o performanță bună, intru­­cît învinsele sunt campioane­le țării pe lo>73. La categoria 13—14 ani locurile întîi au fost împăr­țite de echipele C.S.M. Cluj la băieți (M. Macavei — I. Cadar) și A.S.M. Cugir la fete. Dacă la băieți chiar și locul secund a fost ocupat tot de jucători clujeni, la fete componentele formației C.S.M. s-au clasat numai pe locul 3. ZILele sportive ti­roiene Acțiunile sportive închinate zilei de 30 Decembrie, ani­versarea­­ Republicii, au continuat la Turda cu disputarea întrecerilor la popice, handbal, atletism și lupte. Disputele au fost dîrze, victoria revenind celor mai buni. Iată cîști­­gătorii întrecerilor pe echipe și individual: popice: Aso­ciația sportivă ,9 Mai“; Handbal: Școala generală nr. 8 (a­­­­tît la fete cît și la băieți); cros: Felicia Pop (Școala gene­rală nr. 7), Árpád Nagy (Școala generală nr. 5) la catego­ria I, respectiv Vasile Deac (Școala generală 10) la catego­ria a IX-a, Școala generală nr. 5 (pe echipe); lupte: au ocu­pat locul I, în ordinea categoriilor de greutate: C Tofan, S. Corbu, N. Preotu, C. Pavel, I. Aioanei, P. Marian — la juniori­­ mici, I. Preotu, C. Goguță, I. Tămaș, I. Vana și A. Vasilovici — la juniori mari. ILIE NASTASE Desene de Virgil TOMULEȚ „CUPA PIONIERULUI” LA ATLETISM Sala de atletism a Parcu­lui sportiv Babeș din­ Cluj a găzduit competiția de masă „Cupa Pionierului“ organiza­tă de Consiliul municipal al organizației pionierilor. In­spectoratul școlar județean —­ sub îndrumarea tehnică a catedrei de atletism a Școlii sportive. Scopul acestui con­curs a fost angrenarea unui număr cît mai mare de e­­levi­ pionieri în practicarea atletismului. Cele 27 de școli generale și licee au aliniat la start 132 de fetițe și 134 de băieți la cele două categorii de vîrstă, respectiv clasele V—VI (născuți 1961—62) și clasele VII—VIII (născut 1959—6­0) întrecîndu-se la un biatlon format din 50 m­ plat și săritura in lungime. Trofeul „Cupa Pionieru­­lui“, decernat celei mai bu­ne școli care la cele două categorii obține cele mai multe puncte, a fost decer­nat Școlii generale nr. 1 din Cluj (prof. Kovács Josif), ca­re a acumulat 1.895 puncte, urmată de Școala generală nr. 16 cu 1.777 puncte și Li­ceul nr. 12 cu 1.723 puncte. Fetre NAGY Vîrban Dan, cel mai bun dintre băieți , © SAO PAULO — Desfășurat pe ploaie, tradiționalul cros internațional, care are loc în noaptea Anului Nou pe străzile orașului brazilian Sao Paulo a fost cîștigat pen­tru a doua oară consecutiv de atletul columbian Victor Mora. El a parcurs 8,900 km în 23’ 25” 02/10, dominînd clar această probă care a reunit la start cîteva vedete ale fondului european în frunte cu dublul campion olimpic finlandezul Lasse Wiren. Atletul român Nicolae Mustață a ocupat locul 21 înaintea cunoscuților campioni Brown (S.U.A.), Mayer (R. F. Germania), Thys (Belgia), Batista (Brazilia) și alții.­­ SYDNEY — Competiția sportivă „Cursa în jurul lu­mii“,­­în care se întrec ambarcațiuni cu pînze din 9 țări, se află în plină desfășurare. Participanții parcurg acum cea de-a treia etapă a cursei­ Sydney — Rio de Janeiro, care măsoară aproximativ 15 000 km și este fără îndoială, cea mai dură din cele patru. A fost înregistrat abandonul yachtului­­ francez „Pen Duk­k­in“, la bordul căruia navi­ghează celebrul sportiv Eric Tabarry.­­ PARIS — Revista săptămînală „France-Football“ a alcătuit clasamentul celor mai bune echipe europene pe anul 1973. Primul loc a fost atribuit echipei Italiei care în 8 meciuri internaționale n-a­ primit nici un gol (15-0 golaveraj). Reprezentativa României a fost clasată pe lo­cul 15-16 la egalitate cu selecționata Cehoslovaciei, iată cum se prezintă acest clasament: 1. Italia; 2. Suedia; 3. Iugoslavia;­­4-5. R. D. Germană, Polonia; 6-7 Belgia, O­­landa; 8-9. Anglia, R. F. Germania; 10. Bulgaria; 11-12. Spania, Turcia; 13-14. Irlanda, Portugalia; 15-16 România, Cehoslovacia; 17-18. Scoția, U.R.S.S.; 19-20-21. Irlanda de Nord, Franța, Elveția; 22-23. Austria, Ungaria etc. — MELBOURNE — La Melbourne au luat sfîrșit cam­pionatele internaționale de tenis al Australiei. în finala probei de simplu masculin americanul Jimmy Connors l-a învins cu scorul de 7-6, 6-4, 4-6, 6-3 pe australianul Phil Dent. Meciul a durat 2 ore și 2A de minute. Proba feminină s-a încheiat cu succesul jucătoarei Evonne Goo­­lagong, în formă excelentă. Goolagong a dispus cu 7-6, 4-6, 6-0 de americana Chris Evert Jucătorii australieni Masters și Case au terminat învingători în proba de du­blu, întrecînd cu 6-7, 6-3, 6-4 pe compatrioții lor Gilmm­an și Ball,­­ COLORADO SPRINGS. — începută la Bloomfield competiția internațională de hochei pe gheață pentru „Cupa Mondială“ s-a încheiat la Colorado Springs cu victoria se­lecționatei U.R.S.S. în ultimul joc hocheiștii sovietici au învins cu 9—1 o selecționată a S.U.A. alcătuită din jucă­tori ai Universității din Denver. Pe locul doi s-a clasat echipa Canadei urmată de cea a S.U.A. NOUTĂȚI TURISTICE . Pentru trimestrul I 1974, O.J.T. a pus în vînzare locuri de odihnă și trata­ment în stațiunile montane.­­ Peste hotare, O.J.T. vă invită să participați la ex­cursiile organizate pe trasee în: BULGARIA, Sofia — 20—23 februarie, cu trenul: Plevna — Sofia — Tîrnovo, 6—8 martie cu­­ autocarul; CEHOSLOVACIA: Budapes­ta — Praga — Bratislava, 23/24 februarie — 2 martie; Budapesta — Praga —­ Brno — Bratislava, 22/23 — 31 martie; Praga — Budapesta, 23/24 — 30 martie — toa­te cu trenul; Budapesta — Bratislava 25 dm — 30 mar­tie, cu autocarul; R. D. GER­MANA: Berlin — Potsdam — Leipzig — Dresda, 17/18 — 28 februarie; Praga — Leipzig (tîrg) — Berlin — Dre­sda 13/14 — 24 martie — ambele cu trenul; POLO­NIA: Varșovia — Cernăuți. 15—21 februarie; Cernăuți — Lwow — Varșovia, 18—27 februarie; Cracovia — Varșo­via 1—9 martie — toate cu trenul; Kosice — Tatra Lemnica — Zakopane — Cracovia — Zvolen — Bu­dapesta 24 d.m. — 30 mar­tie, cu autocarul; U.R.S.S. Chișinău — Kiev, — Mosco­va, 10—20 februarie; Chiși­nău — Odesa, 10—17 februa­rie; Chișinău — Kiev, 16— 24 februarie — toate cu tre­nul; Moscova — Leningrad, 18—25 februarie cu avionul; UNGARIA; Budapesta, 3/4 —7 februarie, cu trenul, 10 d.m. — 13 februarie, cu au­tocarul; Debrecen, 10 d.m. — 12 februarie, cu autoca­rul; Szeged, 17 d.m. — 19 februarie, cu microbuzul

Next