Făclia, ianuarie-martie 1974 (Anul 28, nr. 8440-8514)
1974-03-28 / 8511. szám
á V Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXX Nr. 8512 Joi 28 martie 1974 4pagini 30 bani CUVÂNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA PLENARA C.C. aL P.C.R. Stimați tovarăși, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanță pentru activitatea partidului și statului, pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii și, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viață material și spiritual al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind modificarea Statutului partidului, avînd drept scop asigurarea unei funcționări mai bune a organelor de partid și de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifestau în activitatea noastră, simplificarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activității de conducere, atît pe linie de partid, cît și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adoptate se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor din Statut cu privire la rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conducerea întregii activități între plenare — înlăturîndu-se unele neajunsuri, paralelisme și suprapuneri care s-au manifestat în această direcție. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creșterea rolului și importanței Comitetului Executiv în conducerea întregii activități de partid, economice și de stat. Prin înființarea Biroului Permanent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid și de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă și o îndrumare unitară a lor, eliminîndu-se paralelisme și ședințe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătățire de fond a activității de conducere, la soluționarea rapidă a problemelor multiple și complexe ce se pun în fața noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creșterea răspunderii în muncă a cadrelor de partid și de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înțelegerea, de către fiecare activist de partid și de stat, a faptului că în funcția sau în funcțiile încredințate are datoria să acționeze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru realizarea sarcinilor încredințate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creșterea și mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum știți, noi am pornit întotdeauna de la faptul că formele organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor și etapelor în care desfășurăm activitatea de organizare și conducere a partidului și statului. De aceea, trebuie să înțelegem că îmbunătățirea formelor de organizare, a structurii organizatorice și a metodelor de muncă este o necesitate și o sarcină permanentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cît mai bune condițiuni a eforturilor partidului și statului nostru, ale maselor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a țării. în ce privește modificarea Constituției, așa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca urmare a experienței și practicilor de pînă acum. în acest fel, se da o formă legală unor realități impuse de viața, unor practici care și-au dovedit utilitatea și necesitatea, asigurînd mai buna funcționare, la nivel central, și la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forțelor partidului în diferite sectoare de activitate; în ce privește funcția de primministru, după cum s-a arătat astăzi dimineață, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarășului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătății sale și a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă determinate și din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc, în ce privește hotărîrea plenarei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Naționale alegerea mea ca președinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forțele pentru a servi cauza socialismului și comunismului în patria noastră, interesele bunăstării și fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid și popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziției sale internaționale, la sporirea aportului ei la cauza păcii și colaborării între națiuni. Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre, și anume aceea căreia îi revine rolul de a așeza pe o bază nouă retribuirea muncii. După cum se știe, sunt aproape 6 ani de cînd experimentăm noul sistem de retribuție. în toți acești ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătățiri; de aceea, față de proiectul inițial, propunerile actuale conțin îmbunătățiri principiale care au modificat in mod radical proiectul. în primul rînd, în proiect se propune să renunțăm la noțiunea de salarizare și să introducem o noțiune nouă, care să oglindească noile relații de producție. Am considerat că este necesar să introducem această modificare ținînd seama că noțiunea de salarizare oglindește de fapt vechile relații de producție, bazate pe exploatare, pe existența proprietății private asupra mijloacelor de producție, în țara noastră — ca în toate țările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpini pe mijloacele de producție, statornicind noi relații de producție. Este necesar să ținem seama de aceasta și să adoptăm noțiuni noi care, în măsura posibilului, să oglindească schimbările produse. Noua lege a retribuției trebuie să oglindească schimbările revoluționare petrecute în țara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari și, în același timp, de producători ai tuturor bunurilor materiale. Introducerea noțiunii de retribuire a muncii are o mare importanță principială și practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalități învechite privind poziția față de proprietatea obștească, față de mijloacele de producție, derivate din vechile relații de producție, din vechiul sistem de relații dintre patroni și oamenii muncii, dintre capitaliști și muncitori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea atitudinii noi față de proprietatea obștească, față de muncă. Fiind stăpini ai mijloacelor de producție, producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să țină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare și materiale necesare dezvoltării continue a forțelor de producție, a întregii societăți. Trebuie înțeles că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă și necesară societății socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea și calitatea muncii depuse, cu contribuția directă în dezvoltarea forțelor de producție, la înflorirea societății socialiste. Este de la sine înțeles că fondul de retribuire este nemijlocit legat de producția generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul național, de raportul dintre fondul de consum și fondul de dezvoltare. Mărimea retribuției fiecăruia nu poate fi decit legată nemijlocit de fondurile generale de care dispunem într-o anumită etapă de dezvoltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari și veniturile mici, realizarea unei retribuții mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici și cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de șase la unul... Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza in viață hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinței Naționale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari și cele mici. După cum ați putut reține, așa cum am discutat și la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o atenție deosebită creșterii mai puternice a veniturilor mici. în mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a veniturilor mici, realizîndu-se o sporire corespunzătoare a veniturilor mari, dar într-un raport mai echitabil. De măsurile privind creșterea veniturilor beneficiază, în primul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asigura tineretului, în primii ani de activitate, condițiuni materiale mai bune, care să-i permită să pășească în viață un raport cu posibilitățile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reținute măsurile privind simplificarea, față de primul proiect, a treptelor de retribuție, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru intre diferite categorii, măsuri luate în scopul de a cointeresa mai mult oamenii muncii în efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, in diferite ramuri, la o diferențiere destul de însemnată între salariile mici și cele mari. O diferențiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu producem o nouă discrepanță între veniturile mici și cele mari. Trebuie să pornim de la necesitatea de a păstra raportul echitabil ln condițiunile de astăzi, să nu-l depășim din nou prin creșterea mai intensă a veniturilor mari. Diferențierea nu se poate face prin menținerea la un nivel scăzut a veniturilor mici și creșterea mai rapidă a celor de sus — aceasta ar duce la dezechilibrul raportului pe care l-am stabilit. Trebuie avut însă în vedere că legea prevede posibilitatea acordului în toate sectoarele de activitate, inclusiv a acordului global. Aceasta permite ca, pe baza realizării producției fizice, veniturile să crească nelimitat, ca rezultat al creșterii producției. Sunt și astăzi muncitori care cîștigă de două ori mai mult decât alții din aceeași categorie. Posibilitatea cointeresării, pe baza obținerii unei producții suplimentare, există în toate ramurile de activitate, inclusiv în agricultură. Din toamnă a fost introdus și în sectorul minier un sistem simplu care leagă cîștigul de tona de cărbune livrată. Acesta este, realmente, un stimulent foarte puternic. Primind pentru fiecare tonă o anumită sumă, muncitorii pot obține venituri nelimitate în raport de producțiile suplimentare. Așa se și explică faptul că, dacă în 1973 nu s-a realizat planul, în primele luni ale acestui an s-a obținut, după cite știu, o producție suplimentară. Deci, sistemul de retribuire prevede o serie de stimulente materiale directe, legate de producție. în această categorie intră și sistemul de premiere și celelalte forme pe care le cunoașteți. De aceea, aș aprecia că în forma actuală, în ce privește principiile și nivelele, proiectul este corespunzător și putem să-l adoptăm ca atare, înțeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie superioară. Se pune, însă, întrebarea: ce să facem cu celelalte categorii? Le trecem în jos sau le ridicăm și pe ele mai sus? O nivelare între diferitele domenii de activitate nu se poate realiza! Trecerea categoriilor de jos la cele de sus ar duce practic la nivelare. Desigur, fiecare ramură este importantă. Există însă deosebiri între ramuri. Una e să lucrezi în subteran, alta să lucrezi în metalurgie, alta să lucrezi în pădure. Nu subapreciem de joc rolul lucrătorilor din pădure, dar altă calificare se cere la tăiatul și fasonatul lemnelor și alta in electronică, în producția de mașini-unelte sau de utilaj chimic. Trebuie să judecăm lucrurile de pe poziția intereselor generale ale țării, ale tuturor oamenilor muncii; de aceea, trebuie să așezăm raporturi juste intre diferitele ramuri de activitate la un anumit moment dat. Sigur, se poate întimpla ca peste zece ani să se schimbe raporturile. Nimic nu e veșnic. Clasificarea sau raportul de astăzi, se poate schimba după un număr de ani. Actualmente, însă, în raport cu dezvoltarea diferitelor ramuri, considerăm că această clasificare este cea corespunzătoare. Ea va trebui să fie, desigur, periodic adaptată la schimbările ce se produc in fiecare ramură, în tehnicitatea sa, in importanța ei socială. In acest spirit am procedat și în prezent la stabilirea clasificărilor și corelărilor din proiect. Am avut în vedere să aducem, de pildă, o anumită corectură în industria textilă, ținînd seama de importanța ei și de faptul că acolo lucrează în majoritate femei — peste 80 la sută. Am dorit să subliniem preocuparea de a acorda femeilor o mai mare atenție și din acest punct de vedere. In același timp, toate categoriile au primit aceeași majorare la limita de jos, în medie peste ceea ce era planificat de 180—200 lei. Deci, s-a obținut o ridicare generală a bazei, la toate categoriile. Este necesar să se renunțe la propunerea de trecere a unei ramuri sau alta la categorii superioare și să se adopte proiectul așa cum este prezentat. S-au făcut și alte propuneri și sugestii de care cred că va trebui să se țină seama. Mi se parte justă observația că s-a creat o prea mare fărâmițare a specialităților și meseriilor. De altfel, această problemă am discutat-o la plenara Comitetului Central din 1973, cînd am analizat problemele invățămîntului. S-a dat sarcină Ministerului Invățămîntului, ministerelor, de a trece la reducerea serioasă a fărămințării specialităților, de a realiza o mai mare concentrare a lor, astfel ca specializarea să ofere posibilități mai mari oamenilor muncii de a trece dintr-un domeniu de activitate în altul. Deci, observațiile sunt juste și va trebui să realizăm cu consecvență hotărîrile luate de Comitetul Central în această direcție. S-a făcut ceva, după cu știu. Dar dacă problema s-a ridicat și astăzi, se pare că nu s-a făcut suficient. Trebuie să acționăm în continuare, cu mai multă fermitate și consecvență, în acest sens. Trebuie, de asemenea, să avem în vedere că, prin proiectul discutat astăzi, se asigură o apropiere simțitoare între veniturile oamenilor muncii din industrie și din celelalte ramuri ale economiei, in special ale țărănimii cooperatiste. Am introdus venitul garantat in sectorul cooperatist. Practic, pe baza creșterii producției agricole, prin acordul global, cooperatorii pot realiza venituri mult mai mari decât venitul garantat. Anul trecut, unii cooperatori au realizat venituri care au depășit veniturile realizate în industrie, înseși veniturile garantate apropie și așează pe o bază nouă raporturile între veniturile din industrie și agricultură. Dar, pe baza activității concrete de producție, cooperatorii pot realiza venituri nelimitate. Ținînd seama și de condițiile specifice ale vieții din sate, în comparație cu cerințele oamenilor muncii din orașe, putem spune că, in fond, apropierea este mult mai mare. Această realitate oglindește, de asemenea, preocuparea consecventă a conducerii partidului și statului de a crea condiții pentru creșterea corespunzătoare, proporțională, a veniturilor tuturor oamenilor muncii, pentru asi(Continusra în pag. a li a) ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA în ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat și și-a însușit în unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25—26 martie a.c., și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, și-a însușit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naționale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca președinte al Republicii Socialiste România. PLENARA CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE . Sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. La ordinea de zi a plenarei: Modificările la Constituția Republicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974, supuse dezbaterii și în plenara Consiliului Național al F.R.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarășul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat la 26 martie a.c. propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituției Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în continuare a întregii vieți politice, economice și sociale din patria noastră. In legătură cu această istorică hotărîre, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naționale propunerea de a se institui înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieții noastre sociale și de stat atît pe plan intern, cît și pe planul relațiilor internaționale pune în mod firesc sarcini importante pe linia organizării centrale a activității de stat, care să răspundă cît mai deplin cerințelor înfăptuirii cu consecvență și la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societății socialiste românești. în vederea realizării acestor obiective fundamentale, Plenara Comitetului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară instituirea funcției de Președinte al Republicii Socialiste România, care va continua să păstreze în același timp și calitatea de președinte al Consiliului de Stat. Președintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuțiile ce revin Consiliului de Stat atît în relațiile interne, cît și în relațiile internaționale, în unanimitate, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România pe secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Rațiunea pentru care a fost făcută această propunere este aceea că tovarășul Nicolae Ceaușescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a națiunii noastre socialiste, omul care întruchipează calitățile cele mai înalte de conducător de partid și de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialismului și comunismului în patria noastră, pentru libertatea și neatîrnarea României, pentru solidaritatea internaționalistă cu toate țările socialiste, cu toate forțele revoluționare ale lumii. Acestea sunt și motivele pentru care propun susținerea de către Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste a candidaturii tovarășului Nicolae Ceaușescu, conducătorul partidului și statului nostru, cel mai iubit fiu al poporului român, în funcția de Președinte al Republicii Socialiste România. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarășii Traian Ștefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Ludovic Fazekaș, președintele Consiliului județean Harghita a F.U.S., Miron Nicolescu, președintele Academiei Republicii Socialiste România, Eleonora Mărculescu, președinta Comitetului județean al femeilor — Galați, Richard Winter, președintele Consiliului județean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, maistru la Uzinele „1 Mai“ din Ploiești, Tincu Anton, președintele Cooperativei agricole de producție din Palazu Mare — Constanța, Constantin Dăscălescu, președintele Consiliului județean Galați al F.U.S. Participanții la dezbateri — reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, ai clasei muncitoare, țărănimii și intelectualității, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani — au susținut cu înflăcărare , candidatura tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru înalta funcție de președinte al Republicii Socialiste România, și-au manifestat încă o dată, și cu acest prilej, simțămintele de dragoste, stimă, prețuire față de secretarul general al Partidului Comunist Român. în cuvîntul lor, ei au dat o înaltă apreciere activității laborioase, plină de pasiune și dăruire, a conducătorului partidului și statului nostru pusă în slujba edificării societății socialiste multilateral dezvoltate, a înfloririi patriei și fericirii poporului, cauzei socialismului și păcii în lume, subliniind că viața și munca celui care conduce cu înțelepciune destinele națiunii române întruchipează un strălucit exemplu pentru toți oamenii muncii din patria noastră. De numele tovarășului Nicolae Ceaușescu — au subliniat vorbitorii — sunt indisolubil legate marile realizări obținute de România socialistă în construcția vieții noi pe pământul patriei noastre, în ridicarea continuă a nivelului de civilizație și a bunăstării întregului popor, înaltul prestigiu de care se bucură țara noastră în lume. 1. — Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a hotărît în unanimitate să-și însușească propunerile adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. cu privire la unele modificări ale Constituției și, la rîndul său, a decis să recomande Marii Adunări Naționale legiferarea lor. 2. — Exprimînd adeziunea deplină a tuturor organizațiilor care alcătuiesc Frontul Unității Socialiste, a întregului nostru popor, plenara Consiliului Național al F.A.S. și-a însușit cu un sentiment de profundă satisfacție și mîndrie patriotică hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 25—26 martie a.c. de a propune Marii Adunări Naționale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, în funcția de președinte al Republicii Socialiste România. In unanimitate, plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a susținut candidatura tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru înalta funcție de șef al statului român și a hotărît să propună, la rîndul său, Marii Adunări Naționale alegerea secretarului general al partidului ca președinte al Republicii Socialiste România. 3. — Plenara Consiliului Național al F.U.S. și-a însușit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la eliberarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer din funcția de președinte al Consiliului de Miniștri, la cererea sa. Plenara Consiliului Național al P.U.S. și-a însușit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a propune pentru funcția de președinte al Consiliului de Miniștri pe tovarășul Manea Mănescu. Plenara Consiliului Național al F.U.S. a hotărît ca propunerile respective să fie prezentate Marii Adunări Naționale și în numele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. 4. — Plenara Consiliului Național al F.U.S. a hotărît convocarea pentru ziua de 23 mai a Congresului Frontului Unității Socialiste. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Mulțumind pentru încrederea manifestată de Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste, prin votul pe care l-a dat, susținînd hotărîrea și propunerea Plenarei C.C. al P.C.R., tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a declarat, în aplauzele entuziaste ale participanților, că va servi, ca și pînă acum, poporul, cauza socialismului și comunismului, dezvoltarea patriei noastre, creșterea bunăstării și fericirii poporului român, politica de colaborare și pace cu toate națiunile lumii. ASTĂZI IN JURUL OREI 11,15 POSTURILE NOAS TRE DE RADIO Șl TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE DI RECT DE LA PALATUL MARII ADUNĂRI NAȚIONALE ȘEDINȚA SOLEMNĂ CONSACRATA ALEGERII PREȘEDINTELUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. Șantierul nr. 4 Măguri al amenajării hidroenergetice Someș. La 26 martie, ora 13, artificierul principal Ioan Rogoz pregătește ultima detonare din aducțiunea secundară pe tronsonul Măguri—Negruța (401 m). Pe aici apele din bazinul lara vor duce mesaj de lumină în acumularea Fîntînele și, de acolo, în hidrocentrala de la Mărișelu Fotografia: Rudolf WAGNER în organizarea Academiei române IMPORTANTE MANIFESTĂRI ȘTIInȚIFICE CU CARACTER INTERNAȚIONAL Academia Republicii Socialiste România organizează, în acest an, o largă suită de manifestări științifice cu caracter internațional la care și-au anunțat participarea reputați oameni de știință din diferite țări. La Constanța, de pildă, va avea loc în luna august, cel de-al VIII- lea „Congres internațional de biometrie“, iar Brașovul va găzdui lucrările celei de-a V-a „Conferințe de teoria probabilităților“. Din agenda manifestărilor, mai consemnăm, de asemenea, mai multe colocvii pe probleme de geografie cum sunt: colocviul româno-englez, cel româno-american, precum și colocviul româno-italian cu tema „Genovezii în Marea Neagră în secolele XIII și XIV“. Tot în acest an urmează a avea loc și a XVII-a Consfătuire anuală a Colectivului internațional pentru studiul limnologic al Dunării. I