Făclia, ianuarie-martie 1974 (Anul 28, nr. 8440-8514)

1974-03-28 / 8511. szám

á V Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXX­­ Nr. 8512 Joi 28 martie 1974 4pagini 30 bani CUVÂNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA PLENARA C.C. aL P.C.R. Stimați tovarăși, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanță pentru activitatea partidului și statului, pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii și, mai cu seamă, pentru ridi­carea nivelului de viață ma­terial și spiritual al întregu­lui nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin orga­nizatoric. S-a adoptat hotărî­­rea privind modificarea Sta­tutului partidului, avînd drept scop asigurarea unei funcțio­nări mai bune a organelor de partid și de stat, eliminarea unor paralelisme care se ma­nifestau în activitatea noas­tră, simplificarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea re­percusiuni pozitive asupra ac­tivității de conducere, atît pe linie de partid, cît și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile a­­doptate se pune mai multă ordine în respectarea preve­derilor din Statut cu privire la rolul Comitetului Executiv — organul care asigură condu­cerea întregii activități între plenare — înlăturîndu-se u­­nele neajunsuri, paralelisme și suprapuneri care s-au ma­nifestat în această direcție. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creșterea rolului și importanței Comitetului E­­xecutiv în conducerea întregii activități de partid, economice și de stat. Prin înființarea Biroului Permanent, compus de data aceasta din cadrele de con­ducere din sectoarele de ba­ză de partid și de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de acti­vitate, o coordonare operativă și o îndrumare unitară a lor, eliminîndu-se paralelisme și ședințe inutile. Crearea aces­tui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătă­țire de fond a activității de conducere, la soluționarea ra­pidă a problemelor multiple și complexe ce se pun în fața noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creș­terea răspunderii în muncă a cadrelor de partid și de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înțelegerea, de către fiecare activist de partid și de stat, a faptului că în funcția sau în funcțiile încredințate are datoria să acționeze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăp­tuirea neabătută a liniei gene­rale a partidului, pentru rea­lizarea sarcinilor încredințate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creșterea și mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum știți, noi am por­nit întotdeauna de la faptul că formele organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor și eta­pelor în care desfășurăm ac­tivitatea de organizare și con­ducere a partidului și statu­lui. De aceea, trebuie să înțe­legem că îmbunătățirea for­melor de organizare, a struc­turii organizatorice și a me­todelor de muncă este o nece­sitate și o sarcină permanen­tă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cît mai bune condi­­țiuni a eforturilor partidului și statului nostru, ale maselor populare, ale întregului po­por în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare mul­tilaterală a țării. în ce privește modificarea Constituției, așa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca urmare a expe­rienței și practicilor de pînă acum. în acest fel, se da o formă legală unor realități impuse de viața, unor prac­tici care și-au dovedit utilita­tea și necesitatea, asigurînd mai buna funcționare, la ni­vel central, și la toate nivelu­rile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de ase­menea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forțelor partidului în dife­rite sectoare de activitate; în ce privește funcția de prim­­ministru, după cum s-a arătat astăzi dimineață, schimbarea a fost determinată de aproba­rea cererii tovarășului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătății sale și a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă determinate și din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc, în ce privește hotărîrea plenarei Comitetului Central de a recomanda Marii Adu­nări Naționale alegerea mea ca președinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, întregul popor că îmi voi în­china toate forțele pentru a servi cauza socialismului și comunismului în patria noas­tră, interesele bunăstării și fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid și popor la realizarea politicii de dezvol­tare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziției sale internaționale, la spori­rea aportului ei la cauza pă­cii și colaborării între na­țiuni. Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre,­­ și anume aceea căreia îi revine rolul de a așeza pe o bază nouă retribuirea muncii. Du­pă cum se știe, sunt aproape 6 ani de cînd experimentăm noul sistem de retribuție. în toți acești ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătățiri; de aceea, față de proiectul inițial, pro­punerile actuale conțin îm­bunătățiri principiale care au modificat in mod radical pro­iectul. în primul rînd, în pro­iect se propune să renunțăm la noțiunea de salarizare și să introducem o noțiune nouă, care să oglindească noi­le relații de producție. Am considerat că este necesar să introducem această modifica­re ținînd seama că noțiunea de salarizare oglindește de fapt vechile relații de pro­ducție, bazate pe exploatare, pe existența proprietății pri­vate asupra mijloacelor­ de producție, în țara noastră — ca în toate țările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpini pe mijloacele de producție, statornicind noi relații de producție. Este necesar să ți­nem seama de aceasta și să adoptăm noțiuni noi care, în măsura posibilului, să oglin­dească schimbările produse. Noua lege a retribuției trebu­ie să oglindească schimbările revoluționare petrecute în țara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari și, în același timp, de producători ai tuturor bu­nurilor materiale. Introduce­rea noțiunii de retribuire a muncii are o mare importan­ță principială și practică. Ea va trebui să ajute la elimina­rea unor mentalități învechite privind poziția față de pro­prietatea obștească, față de mijloacele de producție,­­ deri­vate din vechile relații de producție, din vechiul sistem de relații dintre patroni și oamenii muncii, dintre capi­taliști și muncitori. Ea va tre­bui să contribuie la dezvol­tarea atitudinii noi față­­ de proprietatea obștească, față de muncă. Fiind stăpini ai mij­loacelor de producție, produ­cătorii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să ți­nă seama de faptul că asigu­rarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloa­celor financiare și materiale necesare dezvoltării continue a forțelor de producție, a în­tregii societăți. Trebuie înțe­les că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprin­deri, a fiecărui om al mun­cii, a fiecărui cetățean al pa­triei noastre. O altă caracteristică prin­cipală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socia­liste de retribuire după cali­tatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă și necesară so­cietății socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea și calita­tea muncii depuse, cu contri­buția directă în dezvoltarea forțelor de producție, la în­florirea societății socialiste. Este de la sine înțeles că fon­dul de retribuire este nemij­locit legat de producția gene­rală, de bunurile materiale pe care le producem, de produ­sul social, de venitul națio­nal, de raportul dintre fon­dul de consum și fondul de dezvoltare. Mărimea retribu­ției fiecăruia nu poate fi de­cit legată nemijlocit de fon­durile generale de care dis­punem într-o anumită etapă de dezvoltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se realizează în proiectul de lege prezentat, a­­sigurarea unei mai bune core­lări între veniturile mari și veniturile mici, realizarea unei retribuții mai echitabile. In ur­mă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici și cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de dois­prezece la unul. Prin propu­nerile prezentate plenarei, a­­cest raport va fi mai mic de șase la unul... Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza in viață hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinței Naționale cu pri­vire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari și cele mici. După cum ați putut reține, așa cum am discutat și la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o atenție deosebi­tă creșterii mai puternice a veniturilor mici. în mod spe­cial, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigura­rea unui raport mai echita­bil între venituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a veniturilor mici, realizîn­­du-se o sporire corespunză­toare a veniturilor mari, dar într-un raport mai echitabil. De măsurile privind creșterea veniturilor beneficiază, în pri­mul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sis­­­temul de retribuire. Ele con­stituie deci o expresie a preo­cupării de a asigura tineretu­lui, în primii ani de activi­tate, condițiuni materiale mai bune, care să-i permită să pă­șească în viață un raport cu posibilitățile de care dispune astăzi­­ societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reținute măsurile privind simplificarea, față de primul proiect, a treptelor de retri­buție, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echili­bru intre diferite categorii, măsuri luate în scopul de a cointeresa mai mult oamenii muncii în efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, in diferite ra­muri, la o diferențiere destul de însemnată între salariile mici și cele mari. O diferen­țiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu producem o nouă discrepanță între veni­turile mici și cele mari. Tre­buie să pornim de la necesi­tatea de a păstra raportul e­­chitabil ln condițiunile de as­tăzi, să nu-l depășim din nou prin creșterea mai intensă a veniturilor mari. Diferențierea nu se poate face prin menți­nerea la un nivel scăzut a veniturilor mici și creșterea mai rapidă a celor de sus — aceasta ar duce la dezechili­brul raportului pe care l-am stabilit. Trebuie avut însă în vedere că legea prevede po­sibilitatea acordului în toate sectoarele de activitate, inclu­siv a acordului global. Aceas­ta permite ca, pe baza reali­zării producției fizice, venitu­rile să crească nelimitat, ca rezultat al creșterii produc­ției. Sunt și astăzi muncitori care cîștigă de două ori mai mult decât alții din aceeași categorie. Posibilitatea cointe­resării, pe baza obținerii unei producții suplimentare, există în toate ramurile de activi­tate, inclusiv în agricultură. Din toamnă a fost introdus și în sectorul minier un sistem simplu care leagă cîștigul de tona de cărbune livrată. A­­cesta este, realmente, un sti­mulent foarte puternic. Pri­mind pentru fiecare tonă o a­­numită sumă, muncitorii pot obține venituri nelimitate în raport de producțiile supli­mentare. Așa se și explică faptul că, dacă în 1973 nu s-a realizat planul, în primele luni ale acestui an s-a obți­nut, după cite știu, o produc­ție suplimentară. Deci, sistemul de retribuire prevede o serie de stimulente materiale directe, legate de producție. în această catego­rie intră și sistemul de pre­miere și celelalte forme pe care le cunoașteți. De aceea, aș aprecia că în forma actua­lă, în ce privește principiile și nivelele, proiectul este co­respunzător și putem să-l a­­doptăm ca atare, înțeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie superioară. Se pune, însă, în­trebarea: ce să facem cu ce­lelalte categorii? Le trecem în jos sau le ridicăm și pe ele mai sus? O nivelare între di­feritele domenii de activitate nu se poate realiza! Trecerea categoriilor de jos la cele de sus ar duce practic la nivela­re. Desigur, fiecare ramură este importantă. Există însă deosebiri între ramuri. Una e să lucrezi în subteran, alta să lucrezi în metalurgie, alta să lucrezi în pădure. Nu suba­preciem de joc rolul lucrăto­rilor din pădure, dar altă ca­lificare se cere la tăiatul și fasonatul lemnelor și alta in electronică, în producția de mașini-unelte sau de utilaj chimic. Trebuie să judecăm lucru­rile de pe poziția intereselor generale ale țării, ale tuturor oamenilor muncii; de aceea, trebuie să așezăm raporturi juste intre diferitele ramuri de activitate la un anumit moment dat. Sigur, se poate întimpla ca peste zece ani să se schimbe raporturile. Nimic nu e veșnic. Clasificarea sau raportul de astăzi, se poate schimba după un număr de ani. Actualmente, însă, în ra­port cu dezvoltarea diferitelor ramuri, considerăm că aceas­tă clasificare este cea cores­punzătoare. Ea va trebui să fie, desigur, periodic adaptată la schimbările ce se produc in fiecare ramură, în tehnicita­tea sa, in importanța ei so­cială. In acest spirit am pro­cedat și în prezent la stabili­rea clasificărilor și corelărilor din proiect. Am avut în vede­re să aducem, de pildă, o a­­numită corectură în industria textilă, ținînd seama de im­portanța ei și de­ faptul că a­­colo lucrează în majoritate fe­mei — peste 80 la sută. Am dorit să subliniem preocupa­rea de a acorda femeilor o mai mare atenție și din acest punct de vedere. In același timp, toate cate­goriile au primit aceeași ma­jorare la limita de jos, în me­die peste ceea ce era planifi­cat de 180—200 lei. Deci, s-a obținut o ridicare generală a bazei, la toate categoriile. Este necesar să se renunțe la propunerea de trecere a unei ramuri sau alta la categorii superioare și să se adopte proiectul așa cum este pre­zentat. S-au făcut și alte propuneri și sugestii de care cred că va trebui să se țină seama. Mi se parte justă observația că s-a creat o prea mare fărâ­mițare a specialităților și me­seriilor. De altfel, această pro­blemă am discutat-o la plena­ra Comitetului Central din 1973, cînd am analizat pro­blemele invățămîntului. S-a dat sarcină Ministerului Invă­­țămîntului, ministerelor, de a trece la reducerea serioasă a fărămințării specialităților, de a realiza o mai mare concen­trare a lor, astfel ca speciali­zarea să ofere posibilități mai mari oamenilor muncii de a trece dintr-un domeniu de ac­tivitate în altul. Deci, obser­vațiile sunt juste și va trebui să realizăm cu consecvență hotărîrile luate de Comitetul Central în această direcție. S-a făcut ceva, după cu­ știu. Dar dacă­ problema s-a ridi­cat și astăzi, se pare că nu s-a făcut suficient. Trebuie să acționăm în continuare, cu mai multă fermitate și con­secvență, în acest sens. Trebuie, de asemenea, să avem în vedere că, prin pro­iectul discutat astăzi, se asigu­ră o apropiere simțitoare între veniturile oamenilor muncii din industrie și din celelalte ramuri ale economiei, in spe­cial ale țărănimii cooperatiste. Am introdus venitul garantat in sectorul cooperatist. Prac­tic, pe baza creșterii produc­ției agricole, prin acordul global, cooperatorii pot realiza venituri mult mai mari decât venitul garantat. Anul trecut, unii cooperatori au realizat venituri care au depășit ve­niturile realizate în industrie, înseși veniturile garantate apropie și așează pe o bază nouă raporturile între venitu­rile din industrie și agricultu­ră. Dar, pe baza activității concrete de producție, coope­ratorii pot realiza venituri ne­limitate. Ținînd seama și de condițiile specifice ale vieții din sate, în comparație cu cerințele oamenilor muncii din orașe, putem spune că, in fond, apropierea este mult mai mare. Această realitate o­­glindește, de asemenea, preo­cuparea consecventă a condu­cerii partidului și statului de a crea condiții pentru crește­rea corespunzătoare, propor­țională, a veniturilor tuturor oamenilor muncii, pentru asi­(Continusra în pag. a li­ a) ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA în ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Repu­blicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președinte­le Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a exami­nat și și-a însușit în unanimi­tate proiectul de lege privind modificarea Constituției Re­publicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­­mân din 25—26 martie a.c., și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Ma­rii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, și-a însușit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naționale alegerea to­varășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, ca pre­ședinte al Republicii Socialis­te România. PLENARA CONSILIULUI NAȚIONAL­­ AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE . Sub­ președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a a­­vut loc, miercuri după-amia­­ză, plenara Consiliului Na­țional al Frontului Unității Socialiste. La ordinea de zi a plena­rei: Modificările la Constitu­ția Republicii Socialiste Ro­mânia, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—­26 mar­tie 1974, supuse dezbaterii și în plenara Consiliului Națio­nal al F.R.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Gheor­­ghe Pană, membru al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Național al Fron­tului Unității Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarășul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român a aprobat la 26 martie a.c. propunerile re­feritoare la modificările unor prevederi ale Constituției Re­publicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în continuare a întregii vieți politice, economice și sociale din patria noastră. In legătu­ră cu această istorică hotărî­­re, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Na­ționale propunerea de a se institui înalta funcție de Pre­ședinte al Republicii Socialis­te România. Complexitatea vieții noastre sociale și de stat atît pe plan intern, cît și pe planul rela­țiilor internaționale pune în mod firesc sarcini importante pe linia organizării centrale a activității de stat, care să răspundă cît mai deplin ce­rințelor înfăptuirii cu consec­vență și la un nivel calitativ superior a obiectivelor edifi­cării societății socialiste ro­mânești. în vederea realizării aces­tor obiective fundamentale, Plenara Comitetului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară instituirea funcției de Președinte al Republicii Socialiste România, care va continua să păstreze în ace­lași timp și calitatea de pre­ședinte al Consiliului de Stat. Președintele Republicii So­cialiste România va exercita o parte din atribuțiile ce re­vin Consiliului de Stat atît în relațiile interne, cît și în re­lațiile internaționale, în unanimitate, Plenara Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român a pre­zentat drept candidat pentru înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România pe secretarul general al par­tidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Rațiunea pentru care a fost făcută această propunere este aceea că tovarășul Nicolae Ceaușescu reprezintă cea mai proeminentă persona­litate a națiunii noastre so­cialiste, omul care întruchi­pează calitățile cele mai înal­te de conducător de partid și de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialismului și comu­nismului în patria noastră, pentru libertatea și neatîrna­­rea României, pentru solidari­tatea internaționalistă cu toa­te țările socialiste, cu toate forțele revoluționare ale lu­mii. Acestea sunt și motivele pentru care propun susține­rea de către Consiliul Națio­nal al Frontului Unității So­cialiste a candidaturii tovară­șului Nicolae Ceaușescu, con­ducătorul partidului și statu­lui nostru, cel mai iubit fiu al poporului român, în func­ția de Președinte al Republi­cii Socialiste România. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarășii Traian Ștefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pen­tru problemele tineretului, Ludovic Fazekaș, președintele Consiliului județean Harghita a­ F.U.S., Miron Nicolescu, președintele Academiei Repu­blicii Socialiste România, Eleo­nora Mărculescu, președinta Comitetului județean al fe­meilor — Galați, Richard Winter, președintele Consiliu­lui județean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, maistru la Uzinele „1 Mai“ din Ploiești, Tincu Anton, președintele Cooperativei agricole de pro­ducție din Palazu Mare — Constanța, Constantin Dăscă­­lescu, președintele Consiliului județean Galați al F.U.S. Participanții la dezbateri — reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, ai clasei muncitoare, țărănimii și inte­lectualității, ai oamenilor muncii români, maghiari, ger­mani — au susținut cu înflă­cărare , candidatura tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu pentru înalta funcție de președinte al Republicii Socialiste Româ­nia, și-au manifestat încă o dată, și cu acest prilej, sim­țămintele de dragoste, stimă, prețuire față de secretarul ge­neral al Partidului Comunist Român. în cuvîntul lor, ei au dat o înaltă apreciere ac­tivității laborioase, plină de pasiune și dăruire, a condu­cătorului partidului și statu­lui nostru pusă în slujba edi­ficării societății­­ socialiste multilateral dezvoltate, a în­floririi patriei și fericirii po­porului, cauzei socialismului și păcii în lume, subliniind că viața și munca celui care conduce cu înțelepciune des­tinele națiunii române întru­chipează un strălucit exem­plu pentru toți oamenii mun­cii din patria noastră. De numele tovarășului Nicolae Ceaușescu — au subliniat vorbitorii — sunt indisolubil legate marile realizări obți­nute de România socialistă în construcția vieții noi pe pă­mântul patriei noastre, în ri­dicarea continuă a nivelului de civilizație și a bunăstării întregului popor, înaltul pres­tigiu de care se bucură țara noastră în lume. 1. — Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a hotărît în unani­mitate să-și însușească pro­punerile adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. cu privire la unele modificări ale Constitu­ției și, la rîndul său, a decis să recomande Marii Adunări Naționale legiferarea lor. 2. — Exprimînd adeziunea deplină a tuturor organizații­lor care alcătuiesc Frontul U­­ni­tății Socialiste, a întregului nostru popor, plenara Consi­liului Național al F.A.S. și-a însușit cu un sentiment de profundă satisfacție și mîn­­drie patriotică hotărîrea Ple­narei C.C. al P.C.R. din 25—26 martie a.c. de a propune Ma­rii Adunări Naționale alege­rea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, în funcția de președinte al Republicii Socialiste România. In unanimitate, plenara Consiliului Național al Fron­tului Unității Socialiste a sus­ținut candidatura tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru înalta funcție de șef al sta­tului român și a hotărît să propună, la rîndul său, Marii Adunări Naționale alegerea secretarului general al parti­dului ca președinte al Repu­blicii Socialiste România. 3. — Plenara Consiliului Național al F.U.S. și-a însușit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la elibera­rea tovarășului Ion Gheorghe Maurer din funcția de preșe­dinte al Consiliului de Miniș­tri, la cererea sa. Plenara Consiliului Na­țional al P.U.S. și-a însu­șit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a propune pentru funcția de președinte al Con­siliului de Miniștri pe tovară­șul Manea Mănescu. Plenara Consiliului Na­țional al F.U.S. a hotărît ca propunerile respective să fie prezentate Marii Adunări Naționale și în numele Consi­liului Național al Frontului Unității Socialiste. 4. — Plenara Consiliului Național al F.U.S. a hotărît convocarea pentru ziua de 23 mai a Congresului Frontului Unității Socialiste. In încheierea lucrărilor ple­narei, a luat cuvîntul tovară­șul NICOLAE CEAUȘESCU. Mulțumind pentru încrede­rea manifestată de Consiliul Național al Frontului Unită­ții Socialiste, prin votul pe care l-a dat, susținînd hotă­rîrea și propunerea Plenarei C.C. al P.C.R., tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a de­clarat, în aplauzele entuziaste ale participanților, că va servi, ca și pînă acum, po­porul, cauza socialismului și comunismului, dezvoltarea pa­triei noastre, creșterea bunăs­tării și fericirii poporului ro­mân, politica de colaborare și pace cu toate națiunile lumii. ASTĂZI IN JURUL OREI 11,15 POSTURILE NOAS­­ TRE DE RADIO Șl TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE DI­ RECT DE LA PALATUL MARII ADUNĂRI NAȚIONALE ȘEDINȚA SOLEMNĂ CONSACRATA ALEGERII PRE­ȘEDINTELUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. Șantierul nr. 4 Măguri al amenajării hidroenergetice Someș. La 26 martie, ora 13, artifi­cierul principal Ioan Rogoz pregătește ultima detonare din aducțiunea secundară pe tron­sonul Măguri—Negruța (401­­ m). Pe aici apele din bazinul lara vor duce mesaj de lumină în acumularea Fîntînele și, de acolo, în hidrocentrala de la Mărișelu Fotografia: Rudolf WAGNER în organizarea Academiei române IMPORTANTE MANIFESTĂRI ȘTIInȚIFICE CU CARACTER INTERNAȚIONAL Academia Republicii So­cialiste România organi­zează, în acest an, o largă suită de manifestări știin­țifice cu caracter interna­țional la care și-au anun­țat participarea reputați oameni de știință din di­ferite țări. La Constanța, de pildă, va avea loc în luna august, cel de-al VIII- lea „Congres internațional de biometrie“, iar Brașo­vul va găzdui lucrările ce­lei de-a V-a „Conferințe de teoria probabilităților“. Din agenda manifestărilor, mai consemnăm, de asemenea, mai multe colocvii pe pro­bleme de geografie cum sunt: colocviul româno-en­­glez, cel româno-american, precum și colocviul româ­­no-italian cu tema „Geno­­vezii în Marea Neagră în secolele XIII și XIV“. Tot în acest an urmează a avea loc și a XVII-a Consfătui­re anuală a Colectivului internațional pentru stu­diul limnologic al Dunării. I

Next