Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)

1974-04-02 / 8516. szám

Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean IN CINSTEA CELEI DE A A ELIBERĂRII SI A CONG REZULTATE SUPERIOARE IN PRIMUL TRNISTRU la „Terapia" creșterea productivității cu 1.500 lei pe salariat Unele greutăți la lucrări­le de investiții continuate și în acest an provocaseră sem­ne de întrebare în legătură cu realizarea sarcinilor de plan pe primele luni ale lui 1974 la întreprinderea de medicamente „Terapia“. Con­lucrarea cu constructorul, pregătirea personalului pen­tru noile instalații, măsurile tehnico-organizatorice luate de conducerea întreprinderii pentru ca în cît mai scurt timp să se atingă parame­trii proiectați la secția nouă de pantotenat de calciu au condus la îndeplinirea și de­pășirea prevederilor planului la principalii indicatori pe fiecare lună a trimestrului 1. Eforturile întregului colec­tiv al fabricii sînt oglindite de realizări prin care nu­mele „Terapiei“ va rămîne în rîndul întreprinderilor fruntașe din municipiul nos­tru. Calculele încheiate ieri le-au dat prilejul unei sa­tisfacții materializate în de­pășirea prevederilor planu­lui pe primul trimestru cu 1.089 000 lei la producția glo­bală și cu 900 000 lei la mar­fă. Pe o linie ascendentă se prezintă îndeplinirea produc­tivității muncii. Față de ci­frele planificate, acest indi­cator a crescut în cele trei luni cu 1.500 lei pe salariat. începutul bun se reflectă și în depășirea planului la export cu 700.000 lei valută, fiind livrate prompt canti­tăți majorate la unele me­dicamente condiționate, ca romparkin, napoton, faringo­­sept ș.a. încă un fapt meritoriu: hotărîrea de a-și respecta angajamentele luate în cins­tea celei de-a XXX-a ani­versări a Eliberării patriei, Congresului al XX-lea al par­tidului și împlinirea a 1850 de ani de atestare documen­tară a municipiului prin scurtarea termenului de a­­tingere a parametrilor pro­iectați la noua secție de pan­totenat de calciu devine rea­litate cu fiecare decadă; fa­ță de etapa din proiect, sarcina de plan a fost de­pășită, realizîndu-se în plus 3,5 tone de pantotenat de calciu. Succese au înregistrat și colectivele de la instalațiile de glutonat de sodiu și ra­­cemit, care au obținut în plus în cele 3 luni 1700 kg glutonat și 3.500 kg racemit. Depășirea planului la export cu 4,3 milioane lei valută în întreprinderea de por­țelan „Iris“ îndeplinirea pla­nului lunar s-a făcut într-o proporție medie de peste 102 la sută la producția globală și marfă, cu depășiri mai substanțiale la export. în luna februarie colectivul de aici s-a angajat ca planul pe primii 4 ani ai cincinalului să-l îndeplinească pînă la 31 octombrie a.c. Rezultate­le pe primul trimestru sunt superioare estimărilor făcute în 20 februarie. Acum, în bilanțul activității acestei întreprinderi sunt cuprinse următoarele depășiri: la pro­ducția globală 322 000 lei și la marfă 257 mii lei, reali­zări obținute pe seama creș­terii productivității muncii pe cele 3 luni cu 134 lei pe salariat față de valoarea prevăzută în plan. Unul din cele mai fru­moase succese ale acestui colectiv îl constituie livră­rile la export a unor can­tități mult superioare esti­mărilor făcute la început de an. Valoarea produselor din porțelan expediate unor be­neficiari externi pînă la 31 martie 1974 reprezintă o de­pășire a planului la export aferent perioadei cu 4,3 mi­lioane lei valută. Este un succes facilitat de încheie­rea în timp util a unor con­tracte cu parteneri de peste hotare și de antrenarea la export a unor produse noi a căror fabricație a început la finele anului trecut. Din­tre acestea (în curînd o par­te vor fi livrate și magazi­nelor clujene de specialitate) se remarcă grupa serviciilor de cafea „Fantezia“ și „Ivy" și frumoasele cești și com­ploturi de ceai „Monica“. Pentru rezultatele bune obținute în acest trimestru, pentru hotărîrea de a-și de­păși decadă de decadă sar­cinile de plan, pentru mo­dul în care își respectă cu­­vîntul și înfăptuiesc anga­jamentele luate, adresăm sincere felicitări colectivelor de la Terapia și Iris, care, sîntem siguri, vor adăuga cu fiecare zi noi fapte prin care vor cinsti așa cum ne-au obișnuit marile eve­nimente ale anului 1974, a­­sigurînd îndeplinirea înainte de termen a planului pe pri­mii 4 ani ai cincinalului. C. ȘTEFANESCU AMPLĂ PARTICIPARE LA LUCRĂRILE DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE • 32.000 metri liniari de canale și șanțuri de de­secare executate duminică, 31 martie. • Pămînturi care renasc pe valea Hășduții. Răspunzînd Chemării Con­sfătuirii pe țară a cadrelor de conducere din agricultu­ră de a se gospodări ci­ mai chibzuit fondul funciar, ca fiecare palmă de pămînt să producă din plin, peste 15.000 locuitori ai satelor ju­dețului nostru, mobilizați de comitetele comunale de par­tid și consiliile populare co­munale, au participat dumi­nică, 31 martie, la executa­rea de canale și șanțuri pentru desecarea suprafețe­lor de teren supuse influen­ței excesului de umiditate, la terasări de maluri, curățiri și defrișări de tufișuri și ar­­borete de pe pajiștile natu­rale Au fost executați 32.000 metri liniari de cana­le și șanțuri pentru deseca­rea unor terenuri, care tota­lizează 755 hectare. Mecani­zatorii au executat lucrări de pregătire a patului ger­minativ­ pe 900 ha teren și au însămînțat cu sfeclă de zahăr și alte culturi 438 ha. La chemarea comitetului comunal de partid și consi­liului popular comunal Pe­­treștii de Jos, peste 700 de locuitori ai satelor acestei comune au participat dumi­nică la lucrările de reprofi­lare a Văii Hășdății. — Prin munca patriotică însuflețită a locuitorilor — ne-a spus tovarășul Con­stantin Lup, primarul comu­nei Petrești — în cursul a­­cestei duminici a fost exe­cutat un volum de săpături de 1­200 metri cubi de pă­mînt pentru amenajarea al­biei noi a Văii Hășdății și umplerea cu pămînt a albiei vechi. Sute de locuitori din satele acestei comune au participat la curățirea tine­relor naturale de buruieni și tufișuri. Consiliul popular comunal și-a majorat anga­jamentul la lucrările ce ur­mează a se realiza prin muncă patriotică a cetățeni­lor de la 1 milion lei la 2,3 milioane lei, din care s-au realizat pînă în prezent munci patriotice în valoare de 686.000 lei. Am fost mar­torii muncii însuflețite ce s-a desfășurat duminică la reprofilarea văii. Sute de oameni tineri și vîrstnici, bărbați și femei, săpau pă­­mîntul reavăn care era în­cărcat în remorci și autoca­mioane și transportat. Tova­rășul Maxim Matei, ingine­rul șef al cooperativei agri­cole, ne-a prezentat cîteva detalii: — Pămîntul săpat din noua albie este transportat pentru umplerea albiei vechi. Prin reprofilarea Văii Hășdății nu numai că vor fi scoase de sub influența excesului de umiditate circa 100 ha în hotarul­­ coopera­tivei noastre, ci și readu­cemi în circuitul agricol prin umplerea cu pămînt a albiei vechi și defrișarea tufișuri­lor 15 ha teren. Din această suprafață, au fost desțelenite pînă în prezent 4 ha care sînt pregătite pentru a se planta cu cartofi. Pe acest șantier a sosit de asemenea o draglină cu care se vor executa mecanizat să­păturile de bază. Din volu­mul de lucrări prevăzut, au fost executate pînă în prezent cu forțe manuale săpături de 2.880 m cubi de pămînt pe o lungime de 700 metri. Sute de locuitori, au par­ticipat la săparea de șanțuri și canale de desecări, defri­șarea arboretelor de pe pă­șuni și curățirea fînațelor naturale și în raza comunei Ciurila. In cursul zilei de duminică au fost executați 450 metri liniari de canale secundare pentru dirijarea apei de pe versanți, au fost defrișate de arborete 40 de ha pășuni și curățate 30 ha finețe naturale. — în cursul zilei de du­minică, 31 martie — ne-a relatat tovarășul Irimie Fră­­teanu, vicepreședinte al Con­siliului popular comunal A­­pahida, au participat la lu­crările de desecări pe Valea Broaștei, în raza satului A­­pahida și Valea Peții în raza satului Pata peste 600 de cetățeni, cooperatori, sa­lariați, elevi. Au fost execu­tați 300 metri liniari de ca­nale pentru desecarea a 45 ha finețe naturale. In raza comunei Chinteni au fost executate lucrări de terasare a malurilor văii Chintăului pe 1.650 metri li­niari. De asemenea au fost plantate de C.A.P. Chinteni 14 ha cu pomi fructiferi și 3 ha cu coacăz negru. Au fost curățate 166 ha de fine­țe naturale și desecate 20 ha de teren prin executarea a 235 m liniari de canale. Victor CALUGARU Marți 2 aprilie 1974 Q 4 păg. 30 bani Anul XXX - Nr. 8516 • ANIVERSĂRI­­I PARTIDULUI ZILE HOTĂRÎTOARE PENTRU REUȘITA CAMPANIEI DE PRIMĂVARĂ . Cooperatorii din Suatu au participat din primele zi­le ale campaniei, cu toate for­țele, la lucrările din cîmp Munca însuflețită pe care au desfășurat-o a condus, cum e­­ra și firesc, la obținerea unor rezultate meritorii. Suprafețe­le afectate mazării, trifoiului, cînepii sînt de mult însămîn­­țate, iar însămînțatul sfeclei de zahăr — brigăzile I, V și VI, au terminat această lu­crare — se află intr-un sta­diu avansat. Cu cîteva zile în urmă, membrii unității au în­ceput plantatul cartofilor. Se impune, de asemenea, mențiu­nea că la cooperativa din Suatu întreaga suprafață des­tinată culturilor de primăvară este gata pregătită. • Campania de primăvară a concentrat și la Căpuș toa­te forțele. Au fost pregătite terenurile destinate plantării cartofilor și însămînțării cu porumb. S-a lucrat intens la redarea unor terenuri în cir­cuitul agricol. Pînă în urma cu cîteva zile, cooperatorii au încorporat pe suprafețele ce se vor însămînța cu porumb 2330 tone îngrășăminte natu­rale și îngrășăminte chimice în cantitățile prevăzute și au redat agriculturii o suprafa­ță de 6’ ha ce urmează a fi semănată cu culturi furajere. • Executarea însămînțări­­lor în cele mai bune condiți­uni și în perioda optimă au fost principalele obiective ur­mărite și de cooperatorii din Turda Nouă Sînt de consem­nat: terminarea însămînțării sfeclei de zahăr, plantarea cartofilor pe 22 ha, fertiliza­rea a 150 ha —­ din terenul destinat porumbului — cu în­grășăminte chimice. Concomitent cu lucrările a­­rătate, o parte a membrilor unității au executat comple­tarea golurilor în livadă, au plantat intercalat pe 4 ha coacăz negru, iar în prezent se lucrează la completarea golu­rilor în vie.­­ Semănatul culturilor de primăvară este și la Recea Cristur obiectivul primordial. Lucrările s-au coroborat cu cele de pregătire a terenului pentru însămințarea porum­bului. Conducerea cooperati­vei va trebui însă să acțione­ze cu mai multă hotărîre în direcția impulsionării ritmu­lui în care se face semănatul sfeclei de zahăr, pentru că, date fiind condițiile oarecum­­ specifice din această primăva­ră, orice amînare poate fi pă­gubitoare. I Brigadiera Ana Moldovan de la „Clujeana“ urmărind fluxul producției de la ta­bloul de comandă al benzii I de cusut fețe de încălțăminte f*1 Am trăit in ultima dumi­nică a lunii martie pe Valea Crișului Repede sentimentul plenar că particip la un prezent măreț in dimensiu­nea incomensurabilă a vii­torului, printre cei care schimbă cursul apelor și făuresc noua natură a Ro­mâniei. Se schimbă albia Crișului de la izvor pînă la confluen­ța cu Valea Călatei, defri­­șîndu-se opt hectare de te­ren pentru agricultură, sute de locuitori din Izvorul Cri­șului, Huedin, Brăișoru, Morlaca, Bologa și Poieni au venit să pună piaț­ . de te­melie a noului Criș. Privesc proiectul de regu­larizare a albiei Crișului și-n față mi se prefigurea­ză viziunea Crișului de mii­­ne, drept un giuvaier de mare preț. Se îndreaptă albia Jiului, se curăță de sălcii și păpu­­riș, se taie un nou vad apei, desființînd nenumăratele brațe și întortochieri. Din veci Crișul Repede își poartă furtunos apele pînă la Oradea, și tot de atunci sălciile pletoase sorb din a­­dincul Jiului aroma neschim­bată a mlaștinilor, mătu­­rînd, rupind fînațele, podu­rile și drumurile de pe lun­cile Huedinului și Morlăcii. Acest viteaz Făt-Frumos se va domoli intr-o albie a­­dîncită și lărgită, nu va mai distruge poduri, nu va mai inunda case și șosele și nici nu va mai întrerupe circu­lația trenurilor și mașinilor intre Cluj și Huedin. Am văzut duminică cum sălcii cu rădăcini de smoa­am văzut pe 2 kilometri din lunca Brăișorului peste 365 de muncitori din Ca­riera Morlaca, Fabrica de cherestea din Poieni și, coo­peratori din Morlaca­lmul­ PE CRIȘUL REPEDE gînd­aiului păpurișul și săl­ciile străbune. I Stau de vorbă cu ingine­­rul-șef Anton Alexa de la Oficiul de gospodărie a ape­lor, care-mi vorbește cu en­tuziasm de mărirea debitu­lui de apă și de creșterea capacității de transport a albiei Crișului de peste 4 ori, prin defrișare, și-l simt îndrăgostit de limpezimea de cristal a apelor. „Îmbunătățind scurgerea a­­pelor este posibilă o canti­tate mai mare de oxigen, care asigură capacitatea de autoepurare­ a apei, tocmai frumusețea ei de cristal“ — declară inginerul Marton Ioan. Inginerii îmi spun că lărgirea albiei Crișului per­mite canalizarea orașului Huedin și redă zeci de hec­tare agriculturii. Mai mult decit orice mă impresionează oamenii, a­­cești oameni frumoși, care prin munca lor patriotică realizează economii in valoa­re de 700 de mii de lei, re­­dînd naturii frumusețea și echilibrul ei firesc, l-am vă­zut in timpul lor liber cu topoare, „drujbe“, buldoze­re, escavatoare și tractoare, săvîrșind un fapt măreț cu simplitatea căutătorilor de comori. E firesc să-i auzi vorbind cu cuvinte respec­tuoase de primarul comunei Poieni, Ioan Todoruț și de vicepreședintele consiliului popular Poieni, Varadi Vic­tor, despre buldozeriștii din Cariera Morlaca și muncito­rii din Fabrica de cherestea Poieni, care au muncit cu elan in ultimele duminici a­­le lunii martie să schimbe Valea Crișului. — Știm că ceea ce facem noi este­ o contribuție mo­destă la avuția națională a României, dar avem senti­mentul mîndriei de a con­tribui prin munca noastră la o acțiune grandioasă ca­re reprezintă zeci de mi­lioane — declară primarul comunei Poieni. Și nu pot să nu înalț un elogiu celor care schimbă destinele naturii celor ca­­re-și găsesc certitudinea vi­sărilor în istoricele hotărîri ale recentului Forum al na­țiunii privind noua înfățișa­re a patriei. Prof. Doina MARGHITAȘ­ ­ă, adevărate baraje îndărăt­nice in calea Crișului, au fost trase din adîncuri de buldozere și tractoare. Alegeri parțiale de deputați In ziua de 31 martie 1974, s-au desfășurat alegeri păr­ți­l­e de deputați în Consi­liul popular al județului Cluj, pentru circumscripțiile electorale devenite vacante. Comisia electorală județea­nă, verificînd lucrările co­misiilor electorale de cir­cumscripție și ale comisiilor secțiilor de votare, a consta­tat că alegerile s-au desfășu­rat în conformitate cu pre­vederile Legii nr. 28/1966, referitoare la alegerea depu­taților în Marea Adunare Națională și în consiliile populare. Au fost aleși Mu­reșan I. Zizina, pentru cir­cumscripția electorală nr. 77 și Tirianu Gh. Marian­ Gheorgh­e, pentru Circum­scripția electorală nr. 104 — candidați propuși de Fron­tul Unității Socialiste. In aceeași zi, în cinci cir­cumscripții vacante, au a­­vut loc alegeri parțiale de deputați în Consiliul popu­lar al municipiului Cluj. Candidații Frontului Unității Socialiste, întrunind 99,5 la sută din voturile exprimate, au fost declarați aleși după cum urmează: Mircea Pelan în circumscripția electorală nr. C; Cornel Crihăln­aanu în circumscripția electorală nr. 60; Carolina Brie în cir­cumscripția electorală nr. 65; Valentin Cimpoiul în cir­cumscripția electorală nr. 165; Viorica Boncea în cir­cumscripția electorală nr. 168. Validarea mandatelor noi­lor deputați va fi efectuată în proxima sesiune a Con­siliului popular al munici­piului Cluj. Duminică a avut loc con­cursul cultural-artistic al elevilor, intitulat „Țara mea de glorii“ — In cadrul căruia s-a bucurat de un binemeritat succes corul Liceului pedagogic din Cluj. In pagina a II-a: Re­latări pe marginea acestui concurs CU PI.SICI TINEREASCĂ In cursul săptămînii tre­cute, tinerii din județul Cluj au plantat 19.520 de pomi. In același timp, ei au curățat 690 ha de pășune. Tot în săptămîna trecu­tă, tinerii din județ au co­lectat 62 tone de fier ve­chi de la populație. De a­­semenea, au colectat 3.500 bucăți de sticle și borcane. ★ Uteciștii din municipiul Cluj, în perioada 23—31 martie, au efectuat 21.000 ore de muncă patriotică pe șantierele consiliului popu­lar municipal și de con­strucții în valoare de 300.000 lei. ★ La Combinatul de pielă­rie și încălțăminte „Clu­jeana“, în cursul săptămî­nii trecute s-a declanșat faza de masă a concursu­lui profesional „Cine cu­noaște mai multe operații din procesul tehnologic“ și „Cel mai bun croitor și ștanțator“. Concursul, care e o inițiativă proprie ute­­ciștilor de la „Clujeana“ a­­re drept scop să descopere pe cei mai buni tineri croi­tori și ștanțatori, care cu­nosc cele mai multe ope­rații. Pînă acum sînt în­scriși la concurs peste 1.000 de tineri. ★ In 30 martie, la Liceul de arte plastice din Cluj a a­­vut loc o interesantă seară de poezie contemporană care a precedat deschide­rea unei expoziții de por­trete executate de elevii claselor a XI-a și a XlI-a a Liceului. Cluj 1850 în efervescența muncii patriotice DĂRUIREA ȘI HARNICIA TINERETULUI După cum ne informează , Comitetul municipal al U.T.C., în perioada 24—31 martie 1974, pe șantierele muncii pa­triotice din Cluj, organizate de consiliul popular, s-au a­­firmat din nou, cu tărie, dă­ruirea și hărnicia tineretului. In total, pe aceste șantiere, au participat în perioada ci­tată peste 7.000 de tineri f e­levi, studenți, muncitori­, ca­re au lucrat la amenajări de zone verzi, întrețineri de par­curi, taluzări de maluri, plan­tări de arbori, săpături etc. In opt zile au fost efectuate circa 21.000 de ore de muncă patriotică, evidențiindu-se în mod deosebit contribuția tine­rilor de la Grupul școlar de transporturi, Grupul școlar „Tehnofrig“, Universitatea „Ba­­beș-Bolyai“, Institutul politeh­nic, Școala profesională de mecanici agricoli, Liceul nr. 12, Liceul de informatică, Li­ceul industriei alimentare, Grupul școlar comercial. Ca acțiuni mai importante men­ționăm participarea a peste 600 de studenți de la Institu­tul politehnic la săparea tra­iectului conductei de canali­zare Mânăștur — Cetățuie și prezența a 250 de elevi de la Grupul școlar Tehnofrig la săparea fundațiilor pentru ca­se pe strada Alverna, ambe­le lucrări fiind executate de șantierul pentru construcții și prestări în construcții din ca­drul Grupului județean al în­treprinderilor de gospodărie comunală și locativă. De ase­menea, în cursul săptămînii trecute, peste 300 de studenți, constituiți în brigăzi de mun­că patriotică, au executat lu­crări auxiliare în diverse pro­cese de producție la Armă­tura, I.M.M.R., Metalul roșu, Fabrica de bere și spirt etc. OAMENII ȘI MILIOANELE Din datele centralizate la Consiliul popular al munici­piului Cluj, reiese că în pe­rioada 25—31 martie 1974 au fost realizate în oraș, prin muncă patriotică, lucrări de bună gospodărire și înfrumu­sețare in valoare de 2.131.300 lei, la care au participat 24.400 de oameni. E vorba de con­strucții de străzi în valoare de 678.000 lei, construcții de trotuare pe 5000 mp, repara­ții de străzi și trotuare pe 35.000 mp, construcții de dru­muri în valoare de 725.000 lei, extinderi și amenajări de zo­ne verzi în valoare de 100.000 lei, plantări de arbori (7.100), precum și de alte lucrări ca întrețineri de parcuri, taluzări, pozări de garduri vii, construc­ții de baze sportive etc. BUNII GOSPODARI SE AFIRMA Duminică, în toate cartiere­le Clujului, asociațiile locata­rilor din blocuri și proprie­tarii de locuințe particulare au continuat acțiunile de sa­lubrizare și amenajare a zo­nelor verzi, punctelor gospo­dărești, curților, grădinilor, străzilor, rigolelor, trotuare­lor. Accentul a fost pus pe buna gospodărire și înfrumu­sețare a zonelor verzi inter­­bloculare, mai ales în noile cartiere Mânăștur, Grigorescu și Gheorgheni. O activitate deosebit de meritorie au des­fășurat asociațiile locatarilor din blocul-turn XII și blocul XV de pe strada Donath, pre­cum și asociația locatarilor (e­­vidențiată și în săptămîna precedentă) de pe strada Uni­­rii nr­ 3­ (L. S.) Două „tulpini“ tinere își promit reciproc viață lungă, frumoasă, roditoare. Ar fi bi­ne ca în preajma fiecărui bloc și fiecărei case copiii noștri să-și aibă sădit pomul lor, pe care să-l îngrijească și împreună să ajungă la ma­turitate. Buldozeriștii Adam Mureșan și Incze Carol amenajînd platforma drumului de legătură în­tre Calea Turzii și strada Gheorgheni LUCRĂRI GĂĂIEȘTI LA HUEDIN ȘI GHERLA • Duminică, 31 martie, ce­tățenii din Huedin, inclusiv școlarii, au ieșit pe șantiere­le muncii patriotice, pentru a-și îndeplini angajamentele asumate în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberă­rii patriei de sub dominația fascistă și în întîmpinarea Congresului al XI-lea al Par­tidului Comunist Român. De data aceasta circa 800 de oa­meni, tineri și vîrstnici, au plantat 10000 de puieți de salcîm pe o suprafață de 2,5 hectare, aparținînd fondului silvic local Membrii coopera­tivei agricole de producție au continuat lucrările de regali­­zare a văii Crișului Repede pe ultima parte a celor 5000 metri liniari planificați. (Ca­­rol FEKETE). O Și cetățenii din orașul Gherla au realizat între 25 și 31 martie, prin muncă patrio­tică, ample lucrări de interes obștesc, de bună gospodărire și înfrumusețare, amenajări de zone verzi pe 0,10 hectare, întrețineri de parcuri pe 5,4 hectare, plantări de arbori (75) și altele. Semnalăm și înce­perea lucrărilor la amenajarea bazei sportive a Liceului „Ana Ipătescu“. Totalul participan­ților la munca patriotică din săptămîna trecută s-a ridicat la 2639 oameni, iar al valorii lucrărilor efectuate la 195.300 lei De la 1 septembrie 1973, gherlenii au executat munci patriotice în valoare de 2.661.100 lei. (Gheorghe MICLEA, tehnician la Consi­liul popular al orașului Gherla).

Next