Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)
1974-04-20 / 8532. szám
Argan al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean im ÎNTÎMPINAT CU NOI ÎNFĂPTUIRI ÎN MUNCĂ 72 tone metal economisit Pentru acest an, colectivul de muncă al întreprinderii „Metalul roșu“ din Cluj și-a propus, între alte angajamente, economisirea a 70 tone metal. Ca urmare a măsurilor luate în ultimele luni și care vizează introducerea unor noi procedee tehnologice, reproiectarea de utilaje, utilizarea înlocuitorilor metalului reducerea adaosurilor de prelucrare ș.a. consumul specific de metal a fost substanțial redus, economisindu-se în primul trimestru 72 tone, din care 61 tone laminate. Prin acest rezultat, colectivul întreprinderii și-a îndeplinit integral angajamentul anual la capitolul economii de metal. Avans de peste 4 luni Cooperativa meșteșugărească „Munca“ din Huedin a încheiat anul 1973 cu un avans, în întrecerea pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, de 3 luni. Cum și în primul trimestru din acest an rezultatele obținute sunt bune — notăm doar depășirea planului de export cu 7 la sută — s-a ajuns la un avans de peste 4 luni. Cooperatorii meșteșugari din Huedin apreciază că vor îndeplini cincinalul cu un avans mai mare de șase luni. Noi capacități de producție In primul trimestru din acest an au fost puse în funcțiune noi capacități de producție în unitățile Industriale ale județului. Notăm dintre acestea instalația de albire la C.C.H Dej, secția de termese la întreprinderea de sticlărie Turda, alte capacități la fabrica „Napochim" Cluj, Industria Sîrmei Cîmpia Turzii, întreprinderea de produse din ceramică fină pentru construcții Cluj ș.a. Desfacerea mărfurilor la sate în anul 1973, rețeaua comercială a cooperației de consum a desfăcut în satele județului nostru mărfuri a căror valoare a fost cu 60 de milioane de lei mai mare decât în 1972. Totuși, anul trecut, au lipsit din magazinele sătești, în unele perioade, multe produse, în special neindustriale. Ca urmare a măsurilor luate de conducerea U.J.C.C. pentru asigurarea unui fond de mărfuri mai corespunzător cerințelor populației din punct de vedere sortimental și calitativ și pentru ridicarea la un nivel mai înalt a procesului de desfacere și de servire a cumpărătorilor, în primul trimestru din acest an volumul vînzărilor a depășit valoric cu 10 milioane de lei pe cel din perioada similară din 1973 Ponderea cea mai mare în aceste vînzări o dețin produsele alimentare. De asemenea, cooperația de consum și-a îndeplinit în primul trimestru planul de achiziții, însă rezultatele în acest domeniu sunt considerate minimale fată de posibilitățile economice ale producătorilor agricoli. In cursul acestui an, rețeaua de desfacere din mediul rural se va îmbogăți cu 60 de unități noi, în timp ce peste 80 de unități vechi vor fi modernizate. Sâmbătă 20 aprilie 1974 0 Anul XXX Nr. 85320 4 pagini 30 bani Printre frezorii destoinici ai Secției compresoare de la „Tehnofrig“ se numără și Dumitru Cosma IIA JUDEȚEANĂ A COOPERATIVELOR MEȘTEȘUGĂREȘTI EVIDENȚIATĂ ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA Anul 1973, cel de al treilea an al cincinalului, a constituit pentru lucrătorii cooperativelor meșteșugărești din județul Cluj prilej de intensificare a activității depuse pe linia diversificării prestațiilor către populație, a realizării unor produse care să se impună printr-un grad sporit de utilitate și funcționalitate. Concomitent cu aceste preocupări, colectivele de muncă s-au străduit să-și realizeze în condiții optime sarcinile de plan și angajamentele luate în întrecerea socialistă. Astfel, planul producției marfă pe 1973 a fost realizat la data de 20 decembrie, dîndu-se peste plan, pînă la sfîrșitul anului, produse în valoare de peste 16,3 milioane lei Planul de export a fost realizat la data de 10 decembrie, livrîndu-se beneficiarilor externi în plus pînă la sfîrșitul anului mărfuri în valoare de peste 720.000 lei valută. Mai adăugăm că sarcinile de plan pe primii trei ani ai cincinalului, la producția marfă, la nivelul U.J.C.M., au fost îndeplinite cu peste 4 luni mai devreme Ca urmare a rezultatelor obținute de către colectivele de cooperatori meșteșugari și salariați, Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești a acordat U.J.C.M. titlul de evidențiată pe țară în întrecerea socialistă desfășurată în cursul anului 1973. O contribuție deosebită la realizările obținute au adus-o cooperativele „Arta jucăriilor“, „Drumul Nou“ și „Munca invalizilor“. Pentru realizările obținute în întrecerea socialistă desfășurată în cursul anului 1973, cooperativa „Arta jucăriilor“ a fost declarată fruntașă pe țară (în ramura lemn), iar cooperativele „Drumul Nou“ și „Munca invalizilor“ au fost distinse cu titlul de evidențiate pe țară. Realizările obținute în întrecerea socialistă pe anul 1973, au creat premise favorabile îndeplinirii în condiții optime a sarcinilor de plan ce revin U.J.C.M.,în anul 1974, existînd certitudinea că cei aproape 15.000 de cooperatori meșteșugari și salariați se vor situa, și în acest an, în fruntea întrecerii socialiste, contribuind astfel la îndeplinirea sarcinilor planului cincinal înainte de termen. * Ieri, în cadrul unei festivități au fost acordate diplomele de fruntașe și evidențiate în întrecerea socialistă pe anul 1973. Cu această ocazie, cooperatorii au fost felicitați de tovarășul Csillag Andrei, secretar al Comitetului județean de partid, și Hie Alexe, vicepreședinte al UCECOM, în încheierea adunării festive, participanții au hotărît trimiterea unei telegrame adresate tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin care se angajează să obțină noi și însemnate succese în întîmpinarea marilor evenimente istorice ale anului 1974. Pînă cină pășunatul abuziv se va practica sub privirile nepăsătoare ale unor primari și specialiști din cooperativele agricole? Constatările făcute în ziua de 18 aprilie — timpul nefavorabil nu ne-a permis materializarea unor imagini foto — atestă că într-o serie de comune din județ continuă să se practice pășunatul abuziv. Ziarul nostru a publicat mai multe articole în care se atrăgea atenția asupra prejudiciilor grave ce sînt aduse pășunilor, fînețelor, în urma pășunatului abuziv și precoce, mai ales în această primăvară cînd din cauza lipsei de precipitații starea de vegetație este extrem de întîrziată — că nerespectarea indicațiilor date privind începerea la momentul potrivit a pășunatului poate avea repercusiuni deosebit de negative asupra producției de masă verde și fînuri. în aceste condiții, încălcarea îndrumărilor și dispozițiilor date de organele agricole județene privind gospodărirea și apărarea pășunilor, practicile dăunătoare ce au loc în unele comune și sate din județ nu pot fi calificate decit condamnabile. Vom începe cu constatările făcute la Maia. In discuția cu Ioan Budurleanu, inginerul șef al C.A.P., am primit asigurarea că oamenii cunosc exact îndrumările date, că li s-a atras atenția că pășunile au fost fertilizate cu îngrășăminte azotoase (deci pășunatul este riscant pentru animale) și că este convins că nimeni nu va scoate oile pe pășune. De sancționat — ne spunea d insul — n-am sancționat pe nimeni pentru că n-a fost cazul, deoarece chiar dacă unii oameni au scos animalele, le-au dus pe margini de drum sau prin viroage. Asigurarea specialistului n-a avut „acoperire“ decit pînă la ieșirea din sat Dacă specialistul s-ar fi deplasat ar fi putut să constate că pe pășunea situată între Maia și Răzbuneni se găsea o întreagă turmă la păscut. De asemenea, la ieșirea din satul Răzbuneni, grupuri, grupuri de oi pășteau, e drept nu pe pășuni, ci... direct pe semănături. Socotim imperios necesar ca atît cadrele de conducere ale cooperativei, cît și comitetul executiv al consiliului popular comunal primar Augustin Chirai să acționeze urgent pentru sancționarea contravenienților, pentru luarea unor asemenea măsuri incit această practică, profund dăunătoare, să fie „eradicată“ total și neîntîrziat. Nu am putut găsi aspecte mai îmbucurătoare nici la Bobina. Inginerul șef al cooperativei agricole, Ștefan Turcu, a fost de acord că aceste încălcări se produc, ne-a demonstrat cu procesele-verbale de contravenție încheiate că, doar cu o zi înainte, locuitorii Vasile Pator și Ioan Chira fuseseră amendați, dar și-a manifestat îndoiala că aplicarea unor asemenea amenzi va reuși să stîrpească practica în sine, mai ales că situația persistă de mai mulți ani, că au existat asemenea „necazuri“ în fiecare primăvară. Deci, ce propuneți, tovarășe inginer? Să asistăm impasibili la degradarea pășunilor și fînețelor deși, chiar dumneavoastră spuneați că: „în acest an nu vom beneficia de o producție de masă verde similară cu cea din anul trecut“? De fapt, optica specialistului nu mai surprinde deloc dacă vom menționa că însăși secretarul comitetului de partid al C.A.P., în ziua deplasării noastre, n-a putut fi găsit deoarece ... era cu oile la pășune. Ne întrebăm cum mai poate acesta chema la răspundere pe cei care încalcă îndrumările și dispozițiile date în acest sens, dacă chiar el le nesocotește? Urmările lipsei de fermitate în combaterea oricăror tendințe și încercări de degradare a pășunilor și, în general, a fondului funciar le-am putut vedea și în alte sate: la Oșorhei turme de oi se găseau pe pășune și în plantațiile pomicole; la Pustuța pe terenurile semănate cu trifoi, la Deușu și Chinteni pe pășuni. Ce să mai spunem de cele constate în hotarul comunei Panticeu unde, ca în cunoscuta „Mioriță“, pășteau liniștite trei turme de mioare sub privegherea grijulie a unor falnici ciobănei sibieni? Așteptăm răspuns și măsuri eficiente din partea organelor locale de stat (primar Grigore Mărcuș) pentru curmarea acestor stări de lucruri. Măsuri ferme pentru respectarea cu strictețe a prevederilor legilor privind păstrarea și apărarea fondului funciar și a pășunilor trebuie luate de comitetele executive ale consiliilor populare, de conducerile și specialiștii cooperativelor agricole din toate comunele județului. Primarii, președinții consiliilor intercooperatiste și inginerii șefi ai C.A.P. au primit legitimații, în baza cărora, sunt împuterniciți să constate și să sancționeze contravențiile privind apărarea, conservarea și folosirea terenurilor, potrivit legilor 12/1968 și 32/1968. Se pune întrebarea: cum răspund împuternicirii primite cei care dețin funcțiile menționate mai sus, in comunele la care ne-am referit? Cel puțin deocamdată se constată că acest mandat nu-l îndeplinesc cu spirit de răspundere, că tolerează în mod nepermis ca unii locuitori să degradeze pajiștile naturale și alte suprafețe prin practicarea pășunatului abuziv. Este de datoria tuturor primarilor, președinților și specialiștilor din cooperativele agricole să acționeze grabnic pentru apărarea pășunilor și fînețelor, a semănăturilor, de efectele nefaste ale acestei practici, să desfășoare un control susținut pentru depistarea și sancționarea operativă a contravenienților care provoacă daune avuției obștești. G. JIANU Reducerea cheltuielilor materiale - un obiectiv asupra căruia trebuie insistat mai mult In 1974, în fața colectivului de muncă de la Combinatul de celuloză și hîrtie Dej — unitate evidențiată pe ramură în întrecerea socialistă pe anul trecut — se pun sarcini deosebit de importante în ceea ce privește creșterea producției și a productivității muncii, îmbunătățirea calității și reducerea prețului de cost. Acest ultim indicator de plan cere din partea colectivului combinatului o largă mobilizare pentru a consuma cu chibzuință materia primă, materialele, combustibilul și energia. Ce rezultate s-au obținut în acest an pe linia reducerii cheltuielilor de producție? în ce direcție s-a acționat? Iată întrebări pe care le-am adresat inginerei Rodica Crăciu. — In primele două luni din acest an — ne spune interlocutoarea noastră — am redus cheltuielile de producție cu 0,79 lei la mia de lei producție marfă. Realizări mai bune avem la indicatorul cheltuieli materiale, unde sîntem sub nivelul planificat cu 30,58 lei la mia de lei. Economiile la cheltuieli materiale au la bază o serie de realizări pe linia gospodăririi judicioase a materiei prime, materialelor, combustibilului și energiei electrice. Ca exemplu, în perioada la care ne referim am economisit 108 tone săruri sodice pentru fabricarea celulozei, materiale pentru încleierea hîrtiei în valoare de 31.000 lei, 400.000 kWh energie electrică și altele. In continuare, aș dori să mă refer la cîteva din măsurile care au contribuit la obținerea acestor realizări: îmbunătățirea funcționării instalației de strîns și transportat coaja; întocmirea bilanțului de săruri sodice pe ambele etape; înlocuirea apei proaspete cu apă grasă de la regulatorul de consistență de la mașina de celuloză II; înlocuirea iluminatului incandescent cu lămpi fluorescente cu vapori de mercur la magazia de produse finite; introducerea unui control riguros, pe fiecare schimb, al conținutului de săruri sodice în apele de canal, stabilindu-se limitele maxime admise și măsurile ce trebuie luate imediat pentru revenirea la situația normală, determinarea pierderilor de masă lemnoasă pe fazele de preparare a tocăturii de lemn.... S-au obținut, firește, unele rezultate bune în acțiunea de reducere a cheltuielilor de producție și în special a celor materiale. Cu toate acestea, așteptăm în continuare realizări și mai bune, avînd în vedere că nivelul absolut al cheltuielilor la mia de lei producție marfă este totuși mare. Creșterea productivității muncii — în special prin mai buna folosire a timpului de lucru, a capacităților de producție, constituie o importantă cale de diminuare a prețului de cost, căreia conducerea combinatului trebuie să-i acorde toată atenția. De asemenea să se vegheze pentru ca măsurile stabilite în vederea reducerii cheltuielilor materiale să fie aplicate la timp. Va trebui să se caute, în continuare noi căi de diminuare a acestora. Emil LAZAR PRIMĂVARA CELOR MICI Pentru cei mici această primăvară are o semnificație deosebită, în curînd ei vor sărbători un sfert de veac de la înființarea organizației pionierilor. Și cum orice aniversare invită la reflexii, ne revin în minte momentele emoționante cînd în văzduh au răsunat pentru prima dată tobele și trompetele, iar sub privirile înflăcărate ale copiilor, steagul țării a urcat semeț pe catarg. In școala noastră aceste momente au fost trăite într-o zi luminoasă de mai (1951) cu soare mult, cu flori și ierburi înmiresmate. Atunci a luat ființă primul detașament al pionierilor. Festivitatea s-a încheiat cu un îndemn care a stăruit permanent printre noi: „Pionieri, înainte spre noi succese!“ Copiii țării erau chemați să învețe cu perseverență, să muncească cu dăruire pentru înflorirea patriei. îndemnul a prins viață și fiecare an a devenit o treaptă spre viitorul nostru luminos. Prin noianul de fapte plăsmuite de cei mici consemnăm doar pe acelea care au făcut ca spre cuptoarele Reșiței sau Hunedoarei să se îndrepte zeci de mii de kg de fier vechi, pe cele care au avut ca motto: „Spic cu spic, patriei snop“, prietenii pădurilor, ai pomilor, ai cărților, concursurile cultural-artistice și atîtea alte activități desfășurate în cercurile literare sau tehnice. De-a lungul anilor pionierii și elevii noștri au putut să constate că activitatea în care au depus tot sufletul, toată pasiunea lor, le-a adus și satisfacțiile cele mai mari. Ocupînd locul I la un concurs de organizare a unor standuri de cărți au primit un televizor „Miraj“. Nu mult după aceasta li s-au înmînat și două diplome de onoare din partea Consiliului Național al Pionierilor. Ultima dintre ele a încununat o inițiativă de răsunet: crearea în 1970 a microcooperativei „Cutezătorii“, prima unitate economică de acest fel din Ardeal. Se cunoaște elanul cu care au lucrat cei 100 de pionieri — membri ai microcooperativei. Se cunoaște modul de organizare a muncii, rezultatele deosebit de frumoase obținute. Ele au devenit cunoscute cu prilejul diferitelor plenare organizate de Consiliul județean al pionierilor, schimbului de experiență, vizite între care și a unor oaspeți de peste hotare, încheind un an bogat de activitate, pionierii noștri, ca orice buni gospodari, s-au gîndit de fiecare dată la producția viitoare. Gîndurile lor au fost urmate de fapte și în cadrul adunărilor generale de dare de seamă și alegeri au discutat pe larg și au aprobat planurile de producție. Planul pe acest an prezentat de consiliul de conducere, prevede culturi variate, producții sporite la ha care să se concretizeze în venituri în valoare de 16.000 lei de pe suprafața de 2,5 ha. In acest sens microcooperativa a fost dotată, din fonduri proprii, cu întreg inventarul agricol necesar. întreaga suprafață a fost arată adinc în toamnă, iar în această primăvară a fost și discuită. Pe suprafața de peste 30 de ari destinată grădinii de legume s-au administrat și îngrășămintele necesare. Pentru împrejmuirea ei membrii microcooperativei au împletit în orele de atelier o parte din plasa de sîrmă necesară, iar în aceste zile de vacanță au efectuat , gropile pentru stîlpi. Microcooperativa dispune și de o prof. Mircea TUDOSE, directorul Școlii generale de 10 ani Juc S.E.Z. (Continuare în pag. aliî-aj IN PAGINA A IV-A: DECLABAȚINLE CONSFĂTUIRII COMITETULUI POLITIC CONSULTATIV AL STATELOR PARTICIPANTE CĂ TRATATUL DE LA VARȘOVIA Multă vreme, pe cuprinsul celor patru șantiere ce alcătuiesc amenajarea hidroenergetică de pe Someș n-a existat vreo formație artistică cu adevărat activă. Se simțea lipsa activităților cultural-educative organizate de către și pentru tinerii de aici iar aceștia își afirmau insatisfacția față de inexistența unor acțiuni pe care ei înșiși afirmau că le-ar fi dus la bun sfîrșit. Lucru firesc, atîta timp cît, multă vreme, se căuta un director de club care, în calitatea sa de activist cultural urma să se deplaseze și pe celelalte șantiere pentru a le coordona activitatea. S-au perindat, ce-i drept, cîțiva solicitanți care, din diverse motive, n-au acceptat să rămînă. Așa a fost pînă de curînd, cînd, un tînăr ION DEMIAN — absolvent al Facultății de filologie din Cluj, a părăsit orașul pentru a se stabili aici. Venise aducînd cu el o adevărată explozie de tinerețe și flacăra unui crez profesional, o mare pasiune de a sluji oamenii. O statornică dorință de a scoate din anonimat activitățile cultural-educative ale șantierului. L-am însoțit pe tînârul director, am asistat la convorbirile sale, ne-am notat felul în care a răspuns solicitărilor ca și dispozițiile date pentru rezolvarea unei situații sau alteia. Am aflat că șantierele I, II și III au fiecare cluburi situate în clădiri corespunzătoare, cuprinzînd săli de spectacole, încăperi pentru repetiții și jocuri distractive, recreative. La șantierul IV și la loturile ce lucrează la distanțe mai mari există câte o sală cu această destinație. — Avem destui oameni care știu să evite, să recite, să joace teatru, ne spune noul director al clubului. Avem și instrumente, avem și posibilități. Ele ne permit să susținem noi înșine originale spectacole pentru oamenii de pe șantier. E adevărat că avem periodic și invitați. Aș aminti între cei care ne-au vizitat în ultima perioadă formația uzinei „Tehnofrig“, a Casei de cultură a studenților din Cluj, Teatrul de stat din Turda și Teatrul Național din Cluj, formațiile Fabricii de sticlă din Turda și altele. Ne-am bucura, desigur, să-i avem și cu alte ocazii în mijlocul nostru. Dar începusem să vă vorbesc despre inițiative care ne aparțin. Ne mîndrim cu brigada artistică recent alcătuită din tinieri amatori de la Mărișelu. Tot aici, o nouă formație de dansuri, repetă pentru „turneele“ pe care urmează să le întreprindă pe celelalte șantiere ale grupului. Formații asemănătoare am alcătuit recent și la Beliș. Programul de brigadă l-am alcătuit în așa fel iicit, să cuprindă în primul rînd aspecte din viața șantierului. Avem experiența altor asemenea încercări și se pare că ele au priză la publicul nostru, au efect... In aceste zile va intra în funcțiune și stația de radio-amplificare, căreia îi vom conferi un caracter educativ. Emisiuni scurte cu tematică variată, care să suscite prin conținut și idei interesul celor cărora le sunt adresate. Difuzoarele, instalate peste tot, în secții, ateliere, dispensar, școală, magazine, și în primul rînd în locuințele din colonie, ne dau posibilitatea să fim ascultați de cea mai mare parte din cei cărora ne adresăm. Desigur, acțiunile noastre nu se opresc aici. La Mărișelu, repetăm o piesă de teatru, pe toate șantierele am desfășurat recent concursuri diverse, dintre care cea mai mare pondere au avut-o cele profesionale- „Cel mai bun sudor“, „Cel mai bun strungar“, „Stăpîni pe volan“, „Cel mai bun laborant“ ș.a. „ Nu lipsesc din preocupările noastre nici concursurile sportive de sală sau din aer liber. M-aș opri doar la cele de tenis de masă, șah, volei și fotbal, pentru că ele s-au bucurat de cea mai largă participare în rîndul tinerilor noștri. Desigur aș putea continua cu popicării Benone NEAGOE (Continuare in pag. a II-a) Săptămîna în« cu ziua a șaptea... jurnal Soni Elevi ai Liceului industrial de construcții din Turda și-au petrecut o parte din zilele vacanței pe șantierele noilor blocuri de locuințe ultima oră TELES ultima oră # PARIS. — Vineri, s-a deschis în mod oficial campania pentru alegerile prezidențiale din Franța. După verificarea valabilității constituționale a candidaturilor depuse pînă marți, 16 aprilie, Consiliul constituțional a reținut numele a 12 candidați pentru participarea la primul tur de scrutin, ce va avea loc la 5 mai. • BOGOTA. — O serie de cutremure, de gradul cinci pe scara Mercalli au provocat moartea a trei persoane în provincia Columbians Stantander și avarierea unor clădiri oficiale în localitatea Guaca — anunță agenția Associated Press ® ANKARA. — Poliția turcă a confiscat o cantitate de 535 kilograme de opiubază, la frontiera cu Siria. Vîndută clandestin pe piața americană, „marfa“ ar fi adus traficanților suma de 30 milioane de dolari. — DELHI. — Un puternic incendiu a distrus un imobil de cinci etaje din centrul orașului indian Bombay, provocînd moartea a 12 persoane, dintre care 8 copii. Alte 20 de persoane au suferit arsuri grave. TOKIO. Peste 4 000 de lucrători din rețeaua japoneză de telecomunicații au declanșat, joi, pe termen nelimitat o grevă revendicînd îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai Au fost întrerupte serviciile de telecomunicații pe rețelele interne operațiunile cu exteriorul fiind asigurate de un grup restrîns de lucrători.