Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)

1974-04-20 / 8532. szám

Argan al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean im ÎNTÎMPINAT CU NOI ÎNFĂPTUIRI ÎN MUNCĂ 72 tone metal economisit Pentru acest an, colectivul de muncă al întreprinderii „Metalul roșu“ din Cluj și-a propus, între alte angajamen­te, economisirea a 70 tone metal. Ca urmare a măsurilor luate în ultimele luni și care vizează introducerea unor noi procedee tehnologice, reproiectarea de utilaje, utiliza­rea înlocuitorilor metalului reducerea adaosurilor de prelu­crare ș.a. consumul specific de metal a fost substanțial re­dus, economisindu-se în primul trimestru 72 tone, din care 61 tone laminate. Prin acest rezultat, colectivul întreprin­derii și-a îndeplinit integral angajamentul anual la capito­lul economii de metal. Avans de peste 4 luni Cooperativa meșteșugă­rească „Munca“ din Huedin a încheiat anul 1973 cu un avans, în întrecerea pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, de 3 luni. Cum și în primul trimestru din acest an rezultatele ob­ținute sunt bune — notăm doar depășirea planului de export cu 7 la sută — s-a ajuns la un avans de peste 4 luni. Cooperatorii mește­șugari din Huedin apreciază că vor îndeplini cincinalul cu un avans mai mare de șase luni. Noi capacități de producție In primul trimestru din acest an au fost puse în funcțiune noi capacități de producție în unitățile In­dustriale ale județului. No­tăm dintre acestea instalația de albire la C.C.H Dej, sec­ția de termese la întreprin­derea de sticlărie Turda, al­te capacități la fabrica „Na­­pochim" Cluj, Industria Sîr­­mei Cîmpia Turzii, între­prinderea de produse din ceramică fină pentru con­strucții Cluj ș.a. Desfacerea mărfurilor la sate în anul 1973, re­țeaua comercială a cooperației de consum a desfă­cut în satele ju­dețului nostru mărfuri a căror valoare a fost cu 60 de milioane de lei mai mare de­cât în 1972. To­tuși, anul trecut, au lipsit din ma­gazinele sătești, în unele perioade, multe produse, în special neindus­triale. Ca urmare a măsurilor luate de conducerea U.J.C.C. pentru a­­sigurarea unui fond de mărfuri mai corespunzător cerințelor popu­lației din punct de vedere sorti­mental și calitativ și pentru ridica­rea la un nivel mai înalt a proce­sului de desfacere și de servire a cumpărătorilor, în primul trimestru din acest an volu­mul vînzărilor a depășit valoric cu 10 milioane de lei pe cel din perioa­da similară din 1973 Ponderea cea mai mare în aces­te vînzări o dețin produsele alimen­tare. De aseme­nea, cooperația de consum și-a înde­plinit în primul trimestru planul de achiziții, însă rezultatele în a­­cest domeniu sunt considerate mini­male fată de po­sibilitățile econo­mice ale produ­cătorilor agricoli. In cursul acestui an, rețeaua de desfacere din me­diul rural se va îmbogăți cu 60 de unități noi, în timp ce peste 80 de unități vechi vor fi moderni­zate. Sâmbătă 20 aprilie 1974 0 Anul XXX­­ Nr. 8532­0 4 pagini 30 bani Printre frezorii destoinici ai Secției compresoare de la „Tehnofrig“ se numără și Dumitru Cosma IIA JUDEȚEANĂ A COOPERATIVELOR MEȘTEȘUGĂREȘTI­­ EVIDENȚIATĂ ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA Anul 1973, cel de al treilea an al cincina­lului, a constituit pentru lucrătorii coopera­tivelor meșteșugărești din județul­­ Cluj pri­lej de intensificare a activității depuse pe linia diversificării prestațiilor către popu­lație, a realizării unor produse care să se impună printr-un grad sporit de utilitate și funcționalitate. Concomitent cu aceste preo­cupări, colectivele de muncă s-au străduit să-și realizeze în condiții optime sarcinile de plan și angajamentele luate în întrecerea socialistă. Astfel, planul producției marfă pe 1973 a fost realizat la data de 20 decembrie, dîndu-se peste plan, pînă la sfîrșitul anului, produse în valoare de peste 16,3 milioane lei Planul de export a fost realizat la data de 10 decembrie, livrîndu-se beneficiarilor externi în plus pînă la sfîrșitul anului măr­furi în valoare de peste 720.000 lei valută. Mai adăugăm că sarcinile de plan pe primii trei ani ai cincinalului, la producția marfă, la nivelul U.J.C.M., au fost îndeplinite cu peste 4 luni mai devreme Ca urmare a rezultatelor obținute de către colectivele de cooperatori meșteșugari și sa­lariați, Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești a acordat U.J.C.M. titlul de evidențiată pe țară în întrecerea socialistă desfășurată în cursul anului 1973. O contribuție deosebită la realizările obți­nute au adus-o cooperativele „Arta jucării­lor“, „Drumul Nou“ și „Munca invalizilor“. Pentru realizările obținute în întrecerea so­cialistă desfășurată în cursul anului 1973, cooperativa „Arta jucăriilor“ a fost declarată fruntașă pe țară (în ramura lemn), iar coo­perativele „Drumul Nou“ și „Munca invali­zilor“ au fost distinse cu titlul de evidențiate pe țară. Realizările obținute în întrecerea socialistă pe anul 1973, au creat premise favorabile în­deplinirii în condiții optime a sarcinilor de plan ce revin U.J.C.M.,în anul 1974, existînd certitudinea că cei aproape 15.000 de coope­ratori meșteșugari și salariați se vor situa, și în acest an, în fruntea întrecerii socialis­te, contribuind astfel la îndeplinirea sarcini­lor planului cincinal înainte de termen. * Ieri, în cadrul unei festivități au fost acordate diplomele de fruntașe și evidențiate în întrecerea socialistă pe anul 1973. Cu această ocazie, cooperatorii au fost felici­tați de tovarășul Csillag Andrei, secretar al Comitetului județean de partid, și Hie Alexe, vicepreședinte al UCECOM, în încheierea adunării festive, participanții au hotărît tri­miterea unei telegrame adresate tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin care se angajează să obțină noi și însemnate succese în întîm­­pinarea marilor evenimente istorice ale anu­lui 1974. Pînă cină pășunatul abuziv se va practica sub privirile nepăsătoare ale unor primari și specialiști din cooperativele agricole? Constatările făcute în ziua de 18 aprilie — timpul ne­favorabil nu ne-a permis materializarea unor imagini foto — atestă că într-o se­rie de comune din județ continuă să se practice pă­șunatul abuziv. Ziarul nos­tru a publicat mai multe ar­ticole în care se atrăgea a­­tenția asupra prejudiciilor grave ce sînt aduse pășuni­lor, fînețelor, în urma pășu­­natului abuziv și precoce,­­ mai ales în această primă­vară cînd din cauza lipsei de precipitații starea de vege­tație este extrem de întîr­­ziată —­ că nerespectarea in­dicațiilor date privind înce­perea la momentul potrivit a pășunatului poate avea re­percusiuni deosebit de nega­tive asupra producției de masă verde și fînuri. în a­­ceste condiții, încălcarea în­drumărilor și dispozițiilor date de organele agricole ju­dețene privind gospodărirea și apărarea pășunilor, prac­ticile dăunătoare ce au loc în unele comune și sate din județ nu pot fi calificate de­cit condamnabile. Vom începe cu constatări­le făcute la Maia. In discu­ția cu Ioan Budurleanu, in­ginerul șef al C.A.P., am primit asigurarea că oame­nii cunosc exact îndrumă­rile date, că li s-a atras a­­tenția că pășunile au fost fertilizate cu îngrășăminte azotoase (deci pășunatul este riscant pentru animale) și că este convins că nimeni nu va scoate oile pe pășune. De sancționat — ne spunea d insul — n-am sancționat pe nimeni pentru că n-a fost cazul, deoarece chiar dacă unii oameni au scos anima­lele, le-au dus pe margini de drum sau prin viroage. A­­sigurarea specialistului n-a avut „acoperire“ decit pînă la ieșirea din sat Dacă spe­cialistul s-ar fi deplasat ar fi putut să constate că pe pășunea situată între Maia și Ră­zbuneni se găsea o în­treagă turmă la păscut. De asemenea, la ieșirea din sa­tul Răzbuneni, grupuri, gru­puri de oi pășteau, e drept nu pe pășuni, ci... direct pe semănături. Socotim im­perios necesar ca atît cadre­le de conducere ale coopera­tivei, cît și comitetul execu­tiv al consiliului popular co­munal­­ primar Augustin Chirai să acționeze urgent pentru sancționarea contra­venienților, pentru luarea u­­nor asemenea măsuri incit această practică, profund dăunătoare, să fie „eradica­tă“ total și neîntîrziat. Nu am putut găsi aspecte mai îmbucurătoare nici la Bobi­na. Inginerul șef al cooperativei agricole, Ștefan Turcu, a fost de acord că aceste încălcări se produc, ne-a demonstrat cu proce­­sele-verbale de contravenție încheiate că, doar cu o zi înainte, locuitorii Vasile Pa­­tor și Ioan Chira fuseseră a­­mendați, dar și-a manifestat îndoiala că aplicarea unor asemenea amenzi va reuși să stîrpească practica în si­ne, mai ales că situația per­sistă de mai mulți ani, că au existat asemenea „neca­zuri“ în fiecare primăvară. Deci, ce propuneți, tovarășe inginer? Să asistăm impasi­bili la degradarea pășunilor și fînețelor deși, chiar dum­neavoastră spuneați că: „în acest an nu vom beneficia de o producție de masă verde similară cu cea din anul trecut“? De fapt, optica spe­cialistului nu mai surprinde deloc dacă vom menționa că însăși secretarul comitetului de partid al C.A.P., în ziua deplasării noastre, n-a putut fi găsit deoarece ... era cu oile la pășune. Ne întrebăm cum mai poate acesta chema la răspundere pe cei care în­calcă îndrumările și dispo­zițiile date în acest sens, da­că chiar el le nesocotește? Urmările lipsei de fermi­tate în combaterea oricăror tendințe și încercări de de­gradare a pășunilor și, în general, a fondului funciar le-am putut vedea și în alte sate: la Oșorhei turme de oi se găseau pe pășune și în plantațiile pomicole; la Pustuța pe terenurile semă­nate cu trifoi, la Deușu și Chinteni pe pășuni. Ce să mai spunem de cele consta­te în hotarul comunei Panti­­ceu unde, ca în cunoscuta „Mioriță“, pășteau liniștite trei turme de mioare sub privegherea grijulie a unor falnici ciobănei sibieni? Aș­teptăm răspuns și măsuri e­­ficiente din partea organe­lor locale de stat (primar Grigore Mărcuș) pentru curmarea acestor stări de lu­­­­cruri. Măsuri ferme pentru res­pectarea cu strictețe a pre­vederilor legilor privind păstrarea și apărarea fon­dului funciar și a pășunilor trebuie luate de comitetele executive ale consiliilor populare, de conducerile și specialiștii cooperativelor a­­gricole din toate comunele județului. Primarii, președin­ții consiliilor intercooperatis­­te și inginerii șefi ai C.A.P. au primit legitimații, în ba­za cărora, sunt împuterni­ciți să constate și să sanc­ționeze contravențiile pri­vind apărarea, conservarea și folosirea terenurilor, po­trivit legilor 12/1968 și 32/1968. Se pune întrebarea: cum răspund împuternicirii primite cei care dețin func­țiile menționate mai sus, in comunele la care ne-am re­ferit? Cel puțin deocamda­tă se constată că acest man­dat nu-l îndeplinesc cu spi­rit de răspundere, că tole­rează în mod nepermis ca unii locuitori să degradeze pajiștile naturale și alte su­prafețe prin practicarea pă­­șunatului abuziv. Este de da­toria tuturor primarilor, pre­­ședinților și specialiștilor din cooperativele agricole să acționeze grabnic pentru a­­părarea pășunilor și fînețe­lor, a semănăturilor, de efec­tele nefaste ale acestei prac­tici, să desfășoare un control susținut pentru depistarea și sancționarea operativă a contravenienților care pro­voacă daune avuției obștești. G. JIANU Reducerea cheltuielilor materiale - un obiectiv asupra căruia trebuie insistat mai mult In 1974, în fața colectivu­lui de muncă de la Combi­natul de celuloză și hîrtie Dej — unitate evidențiată pe ramură în întrecerea socia­listă pe anul trecut — se pun sarcini deosebit de im­portante în ceea ce privește creșterea producției și a pro­ductivității muncii, îmbună­tățirea calității și reducerea prețului de cost. Acest ul­tim indicator de plan cere din partea colectivului com­binatului o largă mobilizare pentru a consuma cu chib­zuință materia primă, ma­terialele, combustibilul și energia. Ce rezultate s-au obținut în acest an pe linia reducerii cheltuielilor de producție? în ce direcție s-a acționat? Iată întrebări pe care le-am adresat ingine­rei Rodica Crăciu. — In primele două luni din acest an — ne spune interlocutoarea noastră — am redus cheltuielile de producție cu 0,79 lei la mia de lei producție marfă. Rea­lizări mai bune avem la in­dicatorul cheltuieli materia­le, unde sîntem sub nivelul planificat cu 30,58 lei la mia de lei. Economiile la cheltuieli materiale au la bază o se­rie de realizări pe linia gospodăririi judicioase a ma­teriei prime, materialelor, combustibilului și energiei electrice. Ca exemplu, în perioada la care ne referim am economisit 108 tone să­ruri sodice pentru fabrica­rea celulozei, materiale pen­tru încleierea hîrtiei în va­loare de 31.000 lei, 400.000 kWh energie electrică și al­tele. In continuare, aș dori să mă refer la cîteva din măsurile care au contribuit la obținerea acestor reali­zări: îmbunătățirea funcțio­nării instalației de strîns și transportat coaja; întocmi­rea bilanțului de săruri so­dice pe ambele etape; înlo­cuirea apei proaspete cu a­­pă grasă de la regulatorul de consistență de la mași­na de celuloză II; înlocuirea iluminatului incandescent cu lămpi fluorescente cu va­pori de mercur la magazia de produse finite; introdu­cerea unui control riguros, pe fiecare schimb, al conți­nutului de săruri sodice în apele de canal, stabilindu-se limitele maxime admise și măsurile ce trebuie luate i­­mediat pentru revenirea la situația normală, determina­rea pierderilor de masă lemnoasă pe fazele de pre­parare a tocăturii de lemn.... S-au obținut, firește, une­le rezultate bune în acțiu­nea de reducere a cheltuie­lilor de producție și în spe­cial a celor materiale. Cu toate acestea, așteptăm în continuare realizări și mai bune, avînd în vedere că ni­velul absolut al cheltuielilor la mia de lei producție mar­fă este totuși mare. Crește­rea productivității muncii — în special prin mai buna fo­losire a timpului de lucru, a capacităților de producție, constituie o importantă cale de diminuare a prețului de cost, căreia conducerea com­binatului trebuie să-i acor­de toată atenția. De aseme­nea să se vegheze pentru ca măsurile stabilite în vederea reducerii cheltuielilor ma­teriale să fie aplicate la timp. Va trebui să se cau­te, în continuare noi căi de diminuare a acestora. Emil LAZAR PRIMĂVARA CELOR MICI Pentru cei mici această pri­măvară are o semnificație deosebită, în curînd ei vor sărbători un sfert de veac de la înființarea organizației pio­nierilor. Și cum orice aniver­sare invită la reflexii, ne re­vin în minte momentele emo­ționante cînd în văzduh au răsunat pentru prima dată to­bele și trompetele, iar sub privirile înflăcărate ale co­piilor, steagul țării a urcat semeț pe catarg. In școala noastră aceste momente au fost trăite într-o zi luminoasă de mai (1951) cu soare mult, cu flori și ierburi înmiresmate. Atunci a luat ființă primul detașament al pionierilor. Festivitatea s-a în­cheiat cu un îndemn care a stăruit permanent printre noi: „Pionieri, înainte spre noi succese!“ Copiii țării erau chemați să învețe cu perseve­rență, să muncească cu dă­ruire pentru înflorirea pa­triei. îndemnul a prins viață și fiecare an a devenit o treaptă spre viitorul nostru luminos. Prin noianul de fap­te plăsmuite de cei mici con­semnăm doar pe acelea care au făcut ca spre cuptoarele Reșiței sau Hunedoarei să se îndrepte zeci de mii de kg de fier vechi, pe cele care au a­­vut ca motto: „Spic cu spic, patriei snop“, prietenii pădu­rilor, ai pomilor, ai cărților, concursurile cultural-artistice și atîtea alte activități des­fășurate în cercurile literare sau tehnice. De-a lungul anilor pionie­rii și elevii noștri au putut să constate că activitatea în care au depus tot sufletul, toată pasiunea lor, le-a adus și sa­tisfacțiile cele mai mari. Ocu­­pînd locul I la un concurs de organizare a unor standuri de cărți au primit un televizor „Miraj“. Nu mult după aceas­ta li s-au înmînat și două di­plome de onoare din partea Consiliului Național al Pio­nierilor. Ultima dintre ele a încununat o inițiativă de ră­sunet: crearea în 1970 a mi­­cro­cooperativei „Cutezătorii“, prima unitate economică de acest fel din Ardeal. Se cunoaște elanul cu care au lucrat cei 100 de pionieri — membri ai microcooperati­­vei. Se cunoaște modul de or­ganizare a muncii, rezultatele deosebit de frumoase obținu­te. Ele au devenit cunoscute cu prilejul diferitelor plenare organizate de Consiliul jude­țean al pionierilor, schimbu­lui de experiență, vizite între care și a unor oaspeți de pes­te hotare, încheind un an bogat de activitate, pionierii noștri, ca orice buni gospodari, s-au gîndit de fiecare dată la pro­ducția viitoare. Gîndurile lor au fost urmate de fapte și în cadrul adunărilor generale de dare de seamă și alegeri au discutat pe larg și au apro­bat planurile de producție. Planul pe acest an prezentat de consiliul de conducere, pre­vede culturi variate, produc­ții sporite la ha care să se concretizeze în venituri în valoare de 16.000 lei de pe suprafața de 2,5 ha. In acest sens microcooperativa a fost dotată, din fonduri proprii, cu întreg inventarul agricol ne­cesar. întreaga suprafață a fost arată adinc în toamnă, iar în această primăvară a fost și discuită. Pe suprafața de peste 30 de ari destinată grădinii de legume s-au ad­ministrat și îngrășămintele necesare. Pentru împrejmui­rea ei membrii microcoopera­­tivei au împletit în orele de atelier o parte din plasa de sîrmă necesară, iar în aceste zile de vacanță au efectuat , gropile pentru stîlpi. Micro­cooperativa dispune și de o prof.­ Mircea TUDOSE, directorul Școlii generale de 10 ani Juc S.E.Z. (Continuare în pag. a­liî-aj IN PAGINA A IV-A: DECLABAȚINLE CONSFĂTUIRII COMITETULUI POLITIC CONSULTATIV AL STATELOR PARTICIPANTE CĂ TRATATUL DE LA VARȘOVIA Multă vreme, pe cuprin­sul celor patru șantiere ce alcătuiesc amenajarea hidro­energetică de pe Someș n-a existat vreo formație artis­tică cu adevărat activă. Se simțea lipsa activităților cultural-educative organiza­te de către și pentru tinerii de aici iar aceștia își afir­mau insatisfacția față de inexistența unor acțiuni pe care ei înșiși afirmau că le-ar fi dus la bun sfîrșit. Lucru firesc, atîta timp cît, multă vreme, se căuta un director de club care, în calitatea sa de activist cul­tural urma să se deplaseze și pe celelalte șantiere pen­tru a le coordona activita­tea. S-au perindat, ce-i drept, cîțiva solicitanți ca­re, din diverse motive, n-au acceptat să rămînă. Așa a fost pînă de curînd, cînd, un tînăr ION DEMI­AN — absolvent al Facultății de filologie din Cluj, a părăsit orașul pentru a se stabili aici. Venise aducînd cu el o adevărată explozie de ti­nerețe și flacăra unui crez profesional, o mare pasiune de a sluji oamenii. O sta­tornică dorință de a scoate din anonimat activitățile cultural-educative ale șan­tierului. L-am însoțit pe tî­­nârul director, am asistat la convorbirile sale, ne-am no­tat felul în care a răspuns solicitărilor ca și dispoziții­le date pentru rezolvarea u­­nei situații sau alteia. Am aflat că șantierele I, II și III au fiecare cluburi situate în clădiri corespun­zătoare, cuprinzînd săli de spectacole, încăperi pentru repetiții și jocuri distractive, recreative. La șantierul IV și la loturile ce lucrează la distanțe mai mari există câ­te o sală cu această desti­nație. — Avem destui oameni care știu să evite, să recite, să joace teatru, ne spune noul­ director al clubului. Avem și instrumente, avem și posibilități. Ele ne permit să susținem noi înșine ori­ginale spectacole pentru oa­menii de pe șantier. E ade­vărat că avem periodic și invitați. Aș aminti între cei care ne-au vizitat în ultima perioadă formația uzinei „Tehnofrig“, a Casei de cul­tură a studenților din Cluj, Teatrul de stat din Turda și Teatrul Național din Cluj, formațiile Fabricii de stic­lă din Turda și altele. Ne-am bucura, desigur, să-i avem și cu alte ocazii în mijlocul nostru. Dar începu­sem să vă vorbesc despre inițiative care ne aparțin. Ne mîndrim cu brigada ar­tistică recent alcătuită din tinieri amatori de la Mări­­șelu. Tot aici, o nouă for­mație de dansuri, repetă pentru „turneele“ pe care urmează să le întreprindă pe celelalte șantiere ale grupului. Formații asemănătoare am alcătuit recent și la Beliș. Programul de brigadă l-am alcătuit în așa fel iicit, să cuprindă în primul rînd as­pecte din viața șantierului. Avem experiența altor ase­menea încercări și se pare că ele au priză la publicul nostru, au efect... In aceste zile va intra în funcțiune și stația de radio-amplificare, căreia îi vom conferi un ca­racter educativ. Emisiuni scurte cu tematică variată, care să suscite prin conținut și idei interesul celor căro­ra le sunt adresate. Difuzoa­rele, instalate peste tot, în secții, ateliere, dispensar, școală, magazine, și în pri­mul rînd în locuințele din colonie, ne dau posibilitatea să fim ascultați de cea mai mare parte din cei cărora ne adresăm. Desigur, acțiunile noastre nu se opresc aici. La Mări­­șelu, repetăm o piesă de teatru, pe toate șantierele am desfășurat recent concur­suri diverse, dintre care cea mai mare pondere au a­­vut-o cele profesionale- „Cel mai bun sudor“, „Cel mai bun strungar“, „Stăpîni pe volan“, „Cel mai bun labo­rant“ ș.a. „ Nu lipsesc din preocupă­rile noastre nici concursu­rile sportive de sală sau din aer liber. M-aș opri doar la cele de tenis de masă, șah, volei și fotbal, pentru că e­­le s-au bucurat de cea mai largă participare în rîndul tinerilor noștri. Desigur aș putea continua cu popicării­ Benone NEAGOE (Continuare in pag. a II-a) Săptămîna în« cu ziua a șaptea... jurnal Soni Elevi ai Liceului industrial de construcții din Turda și-au petrecut o parte din zilele vacanței pe șantierele noilor blocuri de locuințe ultima oră TELES ultima oră # PARIS. — Vineri, s-a deschis în mod oficial cam­pania pentru alegerile pre­zidențiale din Franța. După verificarea valabilității con­stituționale a candidaturilor depuse pînă marți, 16 apri­lie, Consiliul constitu­țional a reținut numele a 12 can­didați pentru participarea la primul tur de scrutin, ce va avea loc la 5 mai. • BOGOTA. — O serie de cutremure, de gradul cinci pe scara Mercalli au provocat moartea a trei per­soane în provincia Colum­bians Stantander și avarie­rea unor clădiri oficiale în localitatea Guaca — anunță agenția Associated Press­ ® ANKARA. — Poliția turcă a confiscat o cantitate de 535 kilograme de opiu­­bază, la frontiera cu Siria. Vîndută clandestin pe piața americană, „marfa“ ar fi a­­dus traficanților suma de 30 milioane de dolari. — DELHI. — Un puternic incendiu a distrus un imobil de cinci etaje din centrul o­­rașului indian Bombay, pro­­vocînd moartea a 12 per­soane, dintre care 8 copii. Alte 20 de persoane au su­ferit arsuri grave.­­ TOKIO.­­ Peste 4 000 de lucrători din rețeaua ja­poneză de telecomunicații au declanșat, joi, pe termen nelimitat o grevă revendi­­cînd îmbunătățirea condiții­lor de muncă și de trai Au fost întrerupte serviciile de telecomunicații pe rețele­le interne operațiunile cu exteriorul fiind asigurate de un grup restrîns de lucrători.

Next