Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)

1974-04-25 / 8536. szám

Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean ÍN INTREPRINDERI­ PE OGOARE noi Înfăptuiri In cinstea sărbătoririi zilei muncii OȚttARII Dt tA INDUSTRIA SÍRMH RAPORTEAZĂ Cuptorul Siemens-Martin, repus in funcțiune cu 16 ore mai devreme Fiecare utilaj după o anumită perioadă de funcționare este oprit pentru revizii și reparații. O astfel de oprire a cunoscut și cuptorul Siemens-Martin de la Oțelărie la care, de la începutul anului s-au elaborat peste prevederile planului 65 tone oțel. Cu toate că reparația a luat proporții neașteptate, cuptorul a reintrat în funcțiune cu 16 ore mai devreme decât fusese planificat, ceea ce va permite obți­nerea în plus a încă 30 tone oțel. Acest succes a fost posi­bil datorită unei repartizări precise a fiecărei operațiuni pe muncitori, astfel că, știind fiecare ce are de făcut cu exac­titate, acțiunea de reparare a decurs fără încrucișări și mișcări de prisos. Lucrările care au necesitat cel mai mare volum de mun­că au fost în zona camerelor regeneratoare, care au trebuit refăcute complet. S-au adus și cîteva îmbunătățiri mai ales în construcția părții refractare, prin care se va asigura un spor de creștere a randamentului termic al cuptorului. De asemenea, în acest timp au fost revizuite și reparate podu­rile care deservesc cuptorul Intrarea mai devreme în funcțiune a cuptorului S.M. adu­ce după sine creșterea producției de oțel aliat la 400 tone peste plan în perioada de la începutul anului pînă în pre­zent, succes pe care oțelarii de la Cimpia Turzii îl închină zilei de 1 Mai, această cantitate de oțel reprezentînd mai bine de 66 la sută din angajamentul anual al acestui co­­lectiv de muncă. Ținînd seama de aceste realizări, cit și de posibilitățile oțelurilor, în urma consultărilor avute cu factorii de răs­pundere de la Oțelărie, după cum ne mărturisește ing. Al. Lișcan, șeful secției, colectivul de muncă de aici se gîndește la suplimentarea angajamentului în cinstea marilor eveni­mente ale anului: a XXX-a aniversare a Eliberării și Con­gresul al XI-lea al partidului. La Bare trase­ 743 1. peste plan Colectivul de muncă de la secția Bare trase raportează că, în cinstea zilei de 1 Mai, a înscris noi și prestigioase realizări pe agenda întrecerii socialiste. Astfel, de la înce­putul anului și până în prezent, în această secție a marii uzine s-a produs peste prevederile planului 743 tone bare trase de diferite tipodimensiuni din care, printr-o organizare mai judicioasă a locurilor de muncă și folosirea cit mai completă a timpului de lucru, 300 tone au fost realizate numai in perioada 1—24 aprilie. La comitetul sindical din secție din situația de urmărire a întrecerii socialiste reiese că schimbul condus de Nicolae Sima a realizat de la începutul anului o cantitate de 291 tone bare trase peste prevederile planului. In luna aceasta, datorită avîntului întrecerii socialiste, muncitorii acestui schimb au dat peste plan 85 tone produse. In imediata apropiere se situează schimbul condus de maistrul Sergiu Petrescu, care a dat peste plan 273 tone. Din rîndul celor evidențiați in întrecerea socialistă au o contribuție de seamă la aceste prestigioase realizări mun­citorii: Ioan Turdean, Aurel Păcurar, Sorin Căpușan, Va­sile Ciceu, Vasile Sîrb, Ioan Cîmpean, Gligor Duca și Si­­mion Măriuță. Vasile TEODOR Printre cei mai buni elevi ai Atelierului­­școală de la Fabrica de sticlărie din Turda se numără și Viorica Pop (anul II­I), care își desăvîrșește pregătirea profesională ca deco­ratoare Proletari din toate țările,uniți-vâ! Anul XXX - Nr. 8536 • Joi 25 aprilie 1974 La „Carbochim“ în prime cuptoarele electrice cu arc, bauxita se transformă în masa materiei — electrocorindonul normal — pentru corpuri abrazive Această săptămînă este hotărîtoare pentru încheierea însămînțării porumbului • Competiția cu timpul poate fi cîștigată doar printr-o exemplară organizare a muncii • Din zorii zilei mașinile și tractoarele să fie utilizate cu maximum de randament • Specialiștii din unitățile agricole să fie în permanență în cîmp pentru a supraveghea respectarea tehnologiilor de lucru Este de necontestat faptul că în ziua de 23 aprilie s-a înregistrat, în cuprinsul jude­țului, cel mai bun ritm de lucru de la începerea semăna­tului la cultura porumbului — 5.000 ha. întreprinderi a­­gricole de stat ca cele din Cămărașu și Gherla — unde s-a terminat, atît însămînța­­tul porumbul pentru boabe cît și al porumbului pentru masă verde — din Mihai Vi­teazul și Cluj — care au în­cheiat semănatul porumbului pentru boabe — cooperativa agricolă din Cîmpia Turzii care seamănă ultimele hecta­re cu această cultură, dove­desc prin fapte că acolo un­de s-a muncit cu operativita­te și spirit de răspundere, unde s-a acționat decis cu toate forțele și mijloacele de lucru, realizările sunt pe mă­sura posibilităților și în con­cordanță cu etapa în care ne aflăm. Dar rezultatele din multe cooperative nu cores­pund nici pe departe dispo­nibilitățile reale, forțe și ma­șini, existente în fiecare uni­tate agricolă. Care sunt cau­zele? Mintiul Gherlei: MECANIZATORII W CIMP — SAMINȚA LA MAGAZIE Cooperatorii din Mintiul Gherlei au de semănat cu porumb, în această primăva­ră, 378 ha. Acțiunea a fost declanșată imediat după 10 aprilie, însă ritmul de lucru a lăsat de dorit încă de la început. Cele trei mașini — două sem­­ănători SPC 6 și o semănătoare 2 SPC 2 — au „la activ“ de atunci și pînă acum 130 ha. Am fi dorit să avem o discuție cu inginerul șef al cooperativei, Ștefan Moldovan, pe această temă. N-am reușit s-o purtăm i­­u toate stăruințele, specialistul n-a putut fi găsit­ dar aștep­tăm să ne răspundă care sunt cauzele ritmului nesatisfăcă­­­­tor la­­ semănat,și­ ce măsuri au fost întreprinse pentru ca deficiențele, la care ne vom referi, să fie de îndată­ înlă­turate. Mecanizatorii ne-au vorbit despre unele din cau­zele care au dus la această­­ situație necorespunzătoare. Frecvent, ei ajung în cîmp înainte de aducerea seminței, pierzînd astfel timp prețios de lucru. Și în ziua deplasă­rii noastre lucrurile s-au pe­trecut în același fel, irosin­­du-se aproape o oră de lucru din cauza lipsei de sămință. Deci, o primă constatare ar fi aceea că neîntîrziat trebuie remediată această defecțiune pur organizatorică, iar maga­zionerul să se afle la locul său de muncă, care nu este un birou oarecare, nu la ora 7 ci îndată după ora 5. De asemenea, se cere schimbat. C. JIANU (Continuare în pag. a lll-a) VALOAREA ENTUZIASMULUI, VALOAREA OMULUI Stăruie mult timp în memorie secvențe în­registrate într-un loc sau altul și, la un moment dat, acestea se constituie într-o ima­gine de ansamblu. Simple fapte întîlnite in­cidental au o semnificație mai adîncă. Am întîlnit, de pildă, oameni pentru care ziua de muncă nu se încheie o dată cu termina­rea orelor de serviciu. Dorinței de a realiza o idee îi sunt subordonate, de multe ori, timpul liber și energia. Sunt oameni care trăiesc pentru idei, muncesc și luptă, dacă este cazul, pentru realizarea lor. Faptul de a nu accepta o existență măruntă, comodă, angajarea pasionantă în rezolvarea optimă a problemelor timpului tău, nu poate fi con­fundată cu dorința de a ieși în evidență. Este vorba, mai de­grabă, de nevoia impe­rioasă a multora dintre noi de a conferi existenței noastre un sens nobil. Astfel pri­vită, noblețea nu poate însemna altceva decit I. RUS (Continuare in pag. a lll-a) EFECTUL NEGATIV AL NERESPECTÁRII CONTRACTELOR ECONOMICE Pentru anul 1974 Grupul întreprinderilor de industrie locală trebuie să realizeze o producție mai mare cu ci­ca 100 milioane lei decît în 1973. Pregătirile generale care s-au făcut anul trecut, trans­punerea în practică a preve­derilor planurilor de măsuri tehnico-organizatorice, asigu­rarea documentațiilor tehnice pentru fabricație și a forței de muncă calificate dădeau certitudinea îndeplinirii sar­cinilor de plan în condiții su­perioare anului trecut. Se sconta, în lumina reglementă­rilor legale și a indicațiilor date de secretarul general al partidului, că activitatea sec­toarelor de aprovizionare teh­­nico-materială să fie cît mai apropiată de necesitățile uni­tăților industriale. E adevă­rat că nu a trecut nici un an de la reorganizarea bazelor județene de aprovizionare, al căror volum de tranzit și manipulare este uriaș, însă unele greutăți create benefi­ciarilor lor își impun urgen­te soluționări. Ne vom opri la consecințe­le unor astfel de situații care grevează îndeplinirea preve­derilor planului de producție la G.I.I.L. Cluj. Din dialogul purtat cu ing. Stoian Melin­­covici, director comercial al grupului, am reținut că, da­torită lipsei unor materiale și materii prime pe primul trimestru a.c., unitățile de in­dustrie locală clujene nu și-au putut onora 145 de con­tracte economice, reprezen­tînd mărfuri în valoare de 3.520.000 lei. Cu toate efortu­rile depuse de colectivele u­­nităților grupului, efectele lipsei de materiale s-au răs­­frînt negativ în primul rînd asupra productivității muncii: în loc să se obțină creșterea de 8 la sută, realizările sînt abia de 99,1 la sută. De ase­menea, indicele de utilizare Costel STEFANESCU (Continuare în pag. a lll-a) • 4 pagini 30 bani * Lucrările sesiunii Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economi­ce O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimi­neața, prin participarea pre­ședintelui Republicii Socia­liste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Prezența șefului statului român la această importan­tă reuniune internațională relevă, încă o dată, cu preg­nanță, interesul viu pe care țara noastră îl manifestă față de activitatea acestui organism al O.N.U., față de rolul său însemnat în pro­movarea spiritului de coo­perare între țările membre ale Comisiei, între toate sta­tele lumii, pe baze egale, durabile și reciproc avanta­joase, în procesul de edifi­care a unor raporturi­ noi de pace, securitate și colabora­re fructuoasă între națiuni. Ea ilustrează, în același timp, în chip marcant, hotă­­rîrea României socialiste de a-și aduce și în viitor o con­tribuție activă la diviziunea internațională a muncii, la amplificarea schimbului de valori materiale și spiritua­le, la transformarea Europei într-o zonă de largă și rod­nică, conlucrare, în care re­lațiile dintre state, indife­rent de orînduirea lor so­­cial-politică, de mărimea sau nivelul de dezvoltare, să fie așezate constant și te­meinic pe principiile depli­nei egalități în drepturi, respectului independenței și suveranității naționale. ne­(Continuare în pag. a IV-a) C­uvintarea tovarășului N­ICOLAE CEAUȘESCU Doamnelor și domnilor, Stimați oaspeți, îmi face o deosebită plăce­re să vă adresez un călduros salut dumneavoastră, partici­panților la cea de-a 29-a se­­­siune a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, care de 7 zile își desfășoară lucră­rile în Capitala patriei noas­tre. Această reuniune are loc în împrejurări cind popoarele europene, ca de altfel toate națiunile lumii, sunt confrun­tate cu probleme deosebit de grave determinate de perpe­tuarea unor relații inechita­bile între state, a unor forme și practici colonialiste și neo­­colonialiste, de prelungirea crizei monetare și accentuate în ultima vreme de criza energiei, de dificultățile asi­gurării materiilor prime, de alte aspecte ale vieții econo­mice. In aceste împrejurări sesiunea Comisiei Economice O.N.U., pe agenda căreia sunt înscrise cooperarea în sfera producției și schimburile de bunuri materiale, colaborarea în domeniul științei și tehno­logiei, este chemată să contri­buie la enunțarea unor solu­ții în vederea unirii eforturi­lor țărilor europene pentru rezolvarea, cu forțe comune, a problemelor economice de importanță majoră ale conti­nentului, ale întregii omeniri. Fără îndoială, încă este ne­cesar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea eco­nomică și tehnico-științifică, schimbul de valori materiale, de bunuri spirituale, de infor­mații și de experiență repre­zintă în lumea modernă o necesitate obiectivă a evolu­ției fiecărei țări în pas cu cuceririle progresului univer­sal și, în același timp, o con­diție a mersului înainte al întregii umanități. Analizînd realitatea în această lumină, putem aprecia că în ultimii ani a căpătat o amploare tot mai mare colaborarea econo­mică, tehnico-științifică și culturală între statele de pe continentul european. Viața demonstrează însă că mai e­­xistă mari rezerve nefolosite în acest domeniu, că mai per­sistă anacronisme care frî­­nează desfășurarea plenară a colaborării. Statele europene dispun, du­pă părerea noastră, de largi posibilități pentru a intensifica cooperarea pe tărî­­mul asigurării, folosirii și gospodăririi raționale a mate­riilor prime, al surselor de energie, al producției indus­triale, al ameliorării mediu­lui ambiant, al perfecționării mijloacelor de comunicații și telecomunicații, precum și în alte domenii economice. Un rol stimulator deosebit de important ar avea în acest sens așezarea raporturilor dintre națiuni pe principii noi de egalitate și democratice. (Continuare în pag. a IV-a) CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA DECRET privind programul de lucru în zilele de 1 și 2 mai 1974 și stabilirea ca nelucrătoare a zilei de 4 mai 1974 Ținînd seama, de dorința exprimată de numeroase colective de oameni ai muncii din unitățile socialiste de a lucra în zilele de 1 și 2 mai, în scopul asigurării ritmului neîntrerupt al activității economice, și de a avea ca zi nelucrătoare sîmbătă 4 mai, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Ropi C­ula decretează: Art. 1. Zilele de 1 și 2 mai 1974 sunt zile lucrătoare, potrivit programului de lu­cru stabilit pentru fiecare unitate. Art. 2. — Ziua de 4 mai 1974 se declară zi nelucrătoare.­­nu se se des­­precum Prevederile alineatului precedent aplică unităților productive în care mășoară proces continuu de muncă, și unităților agricole de stat și cooperatiste. Art. 3. — Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili programe speciale pen­tru unitățile comerciale, de transporturi pu­blice și alte asemenea unități, care să asigu­re servirea populației în ziua de 4 mai 1974. NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Republicii Socialiste Româniai tehnologii avansate­ imperativ al anului 1974 pr­ezent si viitor Nici una din ramurile industriale (pe plan mondial) nu a cunoscut o asemenea dezvoltare, în ultimii ani, ca indus­tria chimică. Chimia este prezentă, in zilele noastre, pretu­tindeni. Ea va fi aceea, care crează înlocuitori ideali ai materiilor prime naturale; ea este aceea care trimite pe piață, an de an, noi produse, necunoscute pînă mai ieri. Chimia — mai ales datorită petrochimiei — are practic posibilități nelimitate de afirmare, de dezvoltare. Chimia este ramura industrială a prezentului, dar mai ales a vii­torului. Emilia CRIȘAN, Ion GOIA (Continuare în pag. a lll-a) Probleme actuale ale sistematizării localităților Asigurarea unei dezvoltări armonioase și corelate a tutu­ror localităților județului nos­tru, în cadrul unei discipline urbanistice bine precizate printr-o legislație adecvată, a constituit pentru Comitetul executiv al Consiliului popu­lar județean și aparatul său de specialitate una din pre­ocupările principale. De alt­fel, sesiunea Consiliului popular județean din noiem­brie 1973, consacrată proble­melor de sistematizare, dis­cuțiile și concluziile concre­tizate cu acest prilej într-o cuprinzătoare hotărîre, evi­dențiază elocvent preocuparea acordată domeniului respectiv de consiliile populare și alți factori implicați în vastul proces de urbanizare a loca­lităților. Dînd viață Directivelor Conferinței Naționale a Par­tidului Comunist Român din iulie 1972, au fost create con­dițiile desfășurării activității de sistematizare, pregătindu- se astfel elementele de bază necesare realizării în mod corespunzător a planului de investiții. Concret, au fost elaborate pînă în prezent schițele de sistematizare pen­tru 303 din 400 de localități, stabilindu-li-se perimetrele sau vetrele. In acest număr sînt cuprinse cele 74 reședin­țe de comune. Pînă la sfîrși­tul anului 1975, toate cele 400 localități ale județului Cluj vor avea schițe de sistemati­zare. Concomitent cu această ac­țiune, organele de sistemati­zare, in colaborare cu orga­nele agricole, au desfășurat revizuirea vetrelor tuturor lo­calităților, concretizată într-o documentație depusă spre a­­probare la organele centrale de specialitate. Cu acest pri­lej, mergînd pe linia folosirii intensive a terenurilor de construcții, suprafața vetrelor localităților a fost redusă cu 10.105 ha, redate circuitului agricol. S-a pus în același timp în evidență existența u­­nor terenuri libere în vetre de circa 12.243 ha, care vor asigura condițiile de dezvol­tare corespunzătoare ale loca­lităților în concordanță cu planurile anuale și cincinale. Au fost reactualizate schi­țele de sistematizare ale ce­lor 6 localități urbane (3 mu­nicipii și 3 orașe) și s-au în­tocmit schițe de sistematiza­re pentru 8 din cele 11 reșe­dințe comunale propuse a de­veni centre economice și so-Arhitect Iordache BARASCU, directorul Direcției județene de sistematizare, arhitectură și control Cluj (Continuare în pag. a IlI-a) ÎN PREAJMA DEZBATERII UNUI IMPORTANT PROIECT DE LEGE într-o atmosferă de tinerețe și sărbătoare au început ieri după-amiază la Cluj întrecerile finale ale grandioasei com­petiții sportive de masă „Cupa Tineretului“, la care par­ticipă studenți din 18 centre universitare din țară. Citiți în pagina a II-a rezultatele primei zile Ieri și azi la Cluj Sesiunea de comunicări științifice „TEHNICI ȘI METODE MODERNE DE CONTROL AL CĂLITĂ!II PRODUSELOR” In organizarea Consiliului Județean de Control Munci­toresc al Activității Econo­mice și Sociale Cluj și al Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Cali­tații Produselor au loc la Cluj lucrările sesiunii știin­țifice privind tehnici și me­tode moderne de control al calității produselor. La deschiderea lucrărilor au luat parte ing. Csillag Andrei, secretar al Comite­­tului județean de partid Cluj, ing. Dumitru­ Nicules­­cu, inspector general de stat pentru controlul cali­tății produselor, cadre di­dactice din învățămîntul superior clujean, cercetă­tori, directori, ingineri șefi, șefi ai compartimentelor de control tehnic de calitate din unitățile economice ale ju­dețului. Comunicările cuprind pro­bleme din domeniul con­strucțiilor de mașini, meta­lurgie, electrotehnică, chi­mie și industria bunurilor de larg consum. în cadrul sesiunii se pre­zintă lucrări legate de con­ceptul modern privind con­­trolul statistic al calității, fiabilitatea produselor, a­­parate de măsură și control, organizarea fabricației și a controlului tehnic de cali­tate, preocupările și metode­le privind îmbunătățirea tehnologiilor și calității pro­duselor realizate la nivel central și în unitățile din județul nostru. Filmele documentare pre­zentate privind fiabilitatea produselor, controlul activ și pasiv dimensional, pre­cum și vizitele în unele u­­nități din municipiile Cluj și Turda au întregit orizon­tul celor chemați să produ­că și controleze calitatea­­ produselor. IN PAGINA A II-A: I 30 de ani de la crearea Frontului Unic Munci­toresc ! Dincolo de porțile ab­solvirii liceului — cum­ cind și cine dirijează opțiunea absolventului? ! Viața culturală

Next