Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)

1974-04-27 / 8538. szám

Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. $1 al Consiliului popular județean In Intreprinderi­ pe ogoare NOI ÎNFĂPTUIRI In cinstea sărbătoririi zilei muncii ------------------------------------------------------------------------ - - Însemnate depășiri de plan 20 milioane lei beneficii suplimentare Acum cînd au mai rămas doar cîteva zile pînă la ma­rea sărbătoare a oamenilor muncii, 1 Mai, colectivul de lucrători din cadrul Regionalei C.F.R. Cluj, raportează cu mîndrie și deplină satisfacție depășirea prevederilor planu­lui și a angajamentelor asumate în cinstea marelui eveni­ment. De la începutul acestui an și pînă acum, prin con­sfătuirile cu beneficiarii, acea acțiune de prospectare și atragere a mărfurilor, s-a obținut o depășire a planului de transport cu 0,4 la sută Nu mai puțin important este fap­tul că, în aceeași perioadă, prin disciplină, bună organi­zare a lucrului în triaje și celelalte unități, au dus la o creștere a productivității muncii cu 0,3 la sută și o redu­cere a prețului de cost cu 1,2 la sută. Astfel, economiile la prețul de cost însumează circa 5 milioane lei, iar bene­ficiile peste plan se ridică la aproape 20 milioane lei. Prin metode adecvate de muncă, la realizări substanțiale Rod al muncii și hărniciei, a deplinei maturități politice și profesionale, oamenii muncii de la întreprinderea de re­parații auto ne transmit noi vești îmbucurătoare. In întîm­­pinarea sărbătorii de la 1 Mai, harnicul colectiv de aici, sub directa îndrumare și control asupra activității de producție a comitetului de partid au reușit de la începutul anului și pînă azi să obțină o depășire a producției globale cu 500.000 lei, iar a celei marfă cu 700.000 lei. însemnate succese au mai fost obținute și pe seama autodotării și in­troducerii unor noi metode de muncă, cum ar fi generali­zarea acordului global la reparațiile capitale ceea ce a în­semnat depășirea la acest sortiment cu 3.700.000 lei. In ace­lași timp productivitatea muncii pe salariat s-a ridicat la 350 lei. Garnituri în plus pentru mobilarea a 150 de apartamente Măiestria și priceperea colectivului de muncă de la fa­brica de mobilă „Libertatea“ nu mai pot fi puse la îndoia­lă. Angajați în marea inițiativă de îndeplinire a cincina­lului înainte de termen, realizările obținute zi de zi în toate sectoarele de producție sunt edificatoare. Numai pînă acum, rezultatele peste plan au asigurat depășirea cu 15 la sută cota parte din angajamentele anuale. Acestea sunt concretizate prin depășirea planului la producția globală cu 1.800.000 lei iar la sortimentul producție de mobilă cu 2.000.000 lei ceea ce echivalează cu mobilarea a 150 de apartamente a cîte trei camere. De asemenea este edifica­tor faptul că prin introducerea în fabricație a șase noi modele de mobilă destinate exportului pe piața vestică, pla­nul de export în lei valută a fost realizat și depășit cu 3,2 la sută. Emil MUREȘAN O nouă stație de încărcare a bateriilor la electrocare Dezvoltarea întreprinderii, pătrunderea cu pași repezi a progresului tehnic în toate sectoarele de activitate, creșterea volumului și di­versificarea producției au creat necesitatea dezvoltării și modernizării transportu­lui intern în așa fel ca el să răspundă cerințelor unei a­­provizionări ritmice a tutu­ror secțiilor productive ale uzinei. în acest scop, secția transporturi de la Industria Sîrmei a fost dotată în tri­mestrul acesta cu încă 6 electrocare Tot în vederea îmbunătă­țirii transportului intern, la atelierul electrocare, condus de maistrul Dorel Boar, de curînd a fost pusă sub ten­siune o nouă stație de în­cărcare a bateriilor de acu­mulatori cu o intensitate de 7.000 Amperi. La această sta­ție se pot încărca în același timp 60 de baterii, fapt ce reduce simțitor din timpul de staționare a electrocare­lor și electrostivuitoarelor venite aici cu bateriile la încărcat. Proletarî din toate ța­rile, vnîțî-vâl Creatoarele Paula Szarka și Iudit Orosz de la „România muncitoare", în cinstea ani­versării anului jubiliar au creat noi modele de eșarfe, șal spaniol și baticuri de mătase Intervenție competentă, operativă și diferențiată in raport de specificul fiecărui sector La „Terapia“, fiecare grupă de produse își are specificul ei ridicînd probleme organi­zatorice, economice sau teh­nice aparte. Firesc deci ca în activitatea sa, consiliul de control muncitoresc al activi­tății economice și sociale din întreprindere să aibă în ve­dere acest lucru. Pentru că problemele ce se ridică în­­tr-un sector sunt diferite de cele ale altor sectoare, s-a hotărît ca urmărirea acestora să fie limitată la cadrul unei anumite secții. Exceptînd as­pectele generale ale activității (cheltuieli de producție, folo­sirea timpului de lucru, a u­­tilajelor etc.) intervenția con­siliului vizează, într-o anumi­tă perioadă, numai un sector sau secție. Deoarece calitatea produse­lor finite depinde în mare măsură de calitatea materii­lor prime, foarte alterabile în industria medicamentelor, a­­tenția consiliului a fost reți­nută de modul de păstrare a acestora în urma analizei în­treprinse la fața locului, a­­jungîndu-se la concluzia că din lipsa spațiilor de depozi­tare, unele materiale se de­­preciază, în secții, s-a propus conducerii întreprinderii ca aprovizionarea secțiilor să se facă diferențiat, astfel încît unele materiale să se livreze zilnic, evitîndu-se stocarea lor în condiții improprii și deci alterarea. Nici cauzele nerentabilității unor produse nu puteau fi a­ Consiliul de control muncitoresc la lucru nalizate global. Consumurile ridicate fiind diferite de la caz la caz, consiliul a hotă­rît să urmărească la fața lo­cului fiecare fază a procesu­lui de fabricație. Procedîn­­du-se așa, s-a constatat că la secția de sinteză medie fină și opiacee, la unele utilaje nu se puteau atinge parametrii tehnologici stabiliți datorită stării tehnice necorespunză­toare a acestora. în urma con­statărilor făcute s-a cerut cen­tralei înlocuirea utilajelor ne­corespunzătoare. Din păcate, demersurile făcute au rămas fără rezultat. O altă cauză a supraconsu­­mului în secția amintită o­ constituie calitatea necores­­pun­zătoare a unor materiale folosite. Deși în tehnologiile de fabricație sunt prevăzuți parametrii principali ai fie­cărei materii prime, deseori cu aprobarea statului tehnic, se folosesc și resurse care nu întrunesc condițiile de calita­te stabilite. De pildă, hidratul de hidrazidă a avut de multe ori concentrația sub cea mi­nimă stabilită. De asemenea, paratoluenul sulfoclorură, în loc de 90 la sută concentrație și 3 la sută umiditate, a avut 70 la sută concentrație și 13 la sută umiditate. Desigur, în situațiile amintite, consumuri­le au crescut, ceea ce a făcut ca la produsele în cauză să se depășească prețul de cost. A­­șa după cum a reieșit cu o­­cazia controlului, din cauzele amintite, la c­oramfenicol, lu­nar, se cheltuiesc în jur de 200.000 lei în plus. Anomalii­le amintite constituind o sur­să de risipă care face impo­sibilă rentabilizarea tuturor I. C. (Continuare in pag. a II-a) Bătălia însămînțării porumbului Concentrare maximă de forțe, ritm alert, pentru încheierea grabnică a semănatului • Zi—lumină — toate tractoarele și mașinile de semănat • Unitățile restanțiere, întrajutorate de cele care au terminat însămînțările • La ordinea zilei și lucrările de întreținere a culturilor în brazdă Concentrarea întregului potențial uman și material a permis, în cursul zilei de 25 aprilie, pe întreg jude­țul, realizările unei înain­tări la semănat de aproape 6.000 hectare — fiind însă­mânțate astfel 25.603 din ce­le 48.000 ha destinate cultu­rii porumbului pentru boa­be. Lucrătorii ogoarelor, mobilizați de exemplul uni­tăților agricole în care se­mănatul porumbului a fost încheiat, își sporesc efortu­rile pentru terminarea în­­sămînțărilor pînă la 1 Mai. O etapă a luat sfîrșit, alta începe Miercuri, 24 aprilie, coo­peratorii din Cîmpia Turzii au trăit bucuria încheierii însămînțării porumbului. în­că în aceeași seară, ne in­forma președintele coopera­tivei, Alexandru Balogh, s-au stabilit sarcinile pentru ziua următoare. Sîntem satisfăcuți că am terminat semănatul așa cum ne-am propus — primii în­tre cooperativele agricole din județ — dar ca agricul­tori știm că mai avem de muncit dacă vrem ca la toamnă să ne fie bucuria deplină. Și, de fapt, nici nu avem timp de așa ceva. Azi (n.r. — joi) la noi au în­ceput lucrările de întreține­re a culturilor prășitoare. Membrii brigăzilor, conform planificării, au ieșit la pră­­șitul sfeclei de zahăr și al cepei; în plus, ne-am preo­cupat de impulsionarea ier­­bicidării la cerealele de toamnă, acțiune pe care în­tr-o zi, două vrem s-o ter­minăm. Am reluat și iriga­tul — (precizez că la legu­me n-am întrerupt deloc udatul) — la pășunea model și pe suprafețele cultivate cu lucerna. De asemenea, cu semănătorile 2 SPC 2 pe care le avem în C.A.P. — mașina SPC 6 am tri­­mis-o încă de miercuri la amiază în ajutorul coopera­tivei din Luncani — execu­tăm semănatul porumbului pe loturile ajutătoare ale membrilor. Pînă sîmbătă vom fi gata și cu aceste lu­crări. Insămînțează ultimele su­prafețe Seara zilei de 25 aprilie i-a găsit pe cooperatorii din Călărași doar la... 16 hecta­re distanță de terminarea însămînțării porumbului pentru boabe. Specialistul unității, Balázs Béla, ne-a vorbit despre eforturile Și­c. Jianu (Continuare in pag. a ll-a) Anul XXX­­­ISftr. 8538 • Sâmbăta 27 aprilie 1974 • î pagini 30 banî In pag. a III-a: [Q^BOOHIMJ ȘEDINȚA COMITETULUI EH AL C.C. al P.C.R. in ziua de 26 aprilie a.ea a avut loc ședin­ța Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a prezentat o informare cu privi­re la lucrările Consfătuirii Comitetului Poli­tic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobînd în unanimitate și dînd o înaltă apreciere acti­vității constructive desfășurate de delegația română la Consfătuirea poziției exprimate de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabilită de Con­gresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărire specială, care se dă publicității. In cadrul aceleiași ședințe, Comitetul Exe­cutiv a analizat raportul Curții Superioare de Control Financiar cu privire la activita­tea de control financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă in pre­zent, stabilind ca in această activitate să se urmărească cu consecvență transpunerea în­tocmai în viață a orientărilor și sarcinilor stabilite de conducerea partidului și statului, de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, in ce privește respectarea disciplinei financiare în utilizarea mijloace­lor materiale și bănești, creșterea eficienței folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine și disciplină riguroasă in adminis­trarea fondurilor, de prevenire și eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simțului de răspundere al tuturor factorilor care de­cid folosirea de valori materiale și bănești. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenția ministerelor, comitetelor județene de partid și consiliilor populare județene, tu­turor instituțiilor și întreprinderilor, să apli­ce cu consecvență și fermitate Hotărirea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. și Consi­liului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale cu privire la măsurile de economisi­re a combustibilului și energiei, să se acțio­neze pentru folosirea rațională și valorifica­rea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniștri privind reașezarea prețurilor de producție și de livrare la pro­dusele din ramurile silviculturii, exploatării și industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activității curentei HOTĂRIREA Comitetului executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia și activitatea desfășurată la Consfătuire de delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat in­formarea prezentată de secre­tarul general al partidului, președintele Republicii Socia­liste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducăto­rul delegației de partid și guvernamentale române la lu­crările Consfătuirii Comitetu­lui Politic Consultativ al sta­telor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc in zilele de 17 și 18 apri­lie a.c. în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate și dă o inaltă apreciere activității rodnice și constructive desfășurate de delegația română, poziției ex­primate la Consfătuire de to­varășul Nicolae Ceaușescu — in deplină conformitate cu li­nia politică generală a parti­dului și statului nostru stabi­lită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale par­tidului. Aprecierile și consi­derentele expuse, întreaga ac­tivitate a delegației la Con­sfătuire reprezintă o nouă contribuție de seamă a Par­tidului Comunist Român, a tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, la cauza prieteniei, alianței și colaborării cu ță­rile socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării și soli­darității tuturor țărilor socia­liste, la înfăptuirea securității europene și dezvoltarea cola­borării și încrederii intre toa­te națiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relații in­ternaționale. 2. Comitetul Executiv își exprimă aprobarea față de documentele Consfătuirii, con­sideră că intîlnirea de la Varșovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru des­tindere, securitate și colabo­rare pe continentul european, pentru consolidarea păcii în întreaga lume. 3. In legătură cu probleme­le înscrise la ordinea de zi a Consfătuirii, Comitetul Exe­cutiv relevă cu satisfacție cursul general al destinderii in Europa, care a dus la convocarea Conferinței gene­­ral-europene pentru securita­te și cooperare, confirmîndu­­se astfel justețea și caracterul realist al chemării la înfăptui­rea securității europene lan­sate de Consfătuirea de la București din 1966 a Comi­tetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv sublinia­ză consecvența cu care a mi­litat și militează România, alături de celelalte țări socia­liste, pentru promovarea cau­zei securității și colaborării pe continent. Aportul bogat și multilateral al țării noastre s-a materializat prin numeroa­sele inițiative, demersuri și acțiuni pentru propagarea și înrădăcinarea principiilor se­curității in practica vieții in­ternaționale, prin normaliza­rea relațiilor, dezvoltarea și diversificarea colaborării Ro­mâniei cu celelalte state eu­ropene, prin activitatea vastă și neobosită de contacte și în­­tîlniri ale președintelui Ro­mâniei, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu șefii a nume­roase state și guverne euro­pene, personalități politice și reprezentanți ai diferitelor or­ganizații sociale, prin înscrie­­rea obiectivelor securității in Declarațiile solemne, Comuni­­catele comune și in celelalte documente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul construc­tiv desfășurat de reprezentan­ții României in toate fazele lucrărilor Conferinței. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesita­tea ca in cadrul Conferin­ței general-europene să se e­laboreze documente clare — care să statornicească noile principii ale relațiilor pe con­tinent bazate pe respectul in­dependenței și suveranității naționale, să excludă folosi­rea forței sau amenințării cu forța, să ofere tuturor popoa­relor garanția deplină că vor fi ferite de orice act de agre­siune și se vor putea dezvol­ta liber, potrivit propriei voințe, intr-un climat de prie­tenie și înțelegere — prevă­­zind măsuri concrete de apli­care a acestor principii și de creștere a încrederii și stabili­tății. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. relevă, de a­­semenea, importanța faptului că in documentele Consfătui­rii a fost reafirmată necesi­tatea instituirii unui orga­nism permanent al statelor participante la conferință. Pronunțindu-se in mod ferm pentru accelerarea lucrărilor și ținerea în acest an a fa­zei a treia a Conferinței, Ro­mânia consideră că ar fi util și necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai inalt. Comitetul Executiv acordă o mare importanță concluziei exprimate de statele partici­pante la Consfătuirea Comite­tului Politic Consultativ, ca­re au consemnat, in mod una­nim, în documentele adopta­te, necesitatea completării destinderii politice pe conti­nent cu destinderea militară. O mare însemnătate are in a­­cest sens reafirmarea poziții­lor exprimate in Declarația Consfătuirii de la Praga a Comitetului Politic Consulta­tiv, din ianuarie 1972, care a relevat obligația statelor eu­ropene de a contribui, pe toa­te căile, la înfăptuirea măsu­rilor de dezarmare și a sub­liniat cu claritate că exami­narea și definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alianțelor militar-politice e e­xistente în Europa. In această privință o mare însemnătate are desfășurarea unor eforturi susținute pen­tru a se obține ca la Confe­rința de la Viena — care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abordarea problemei dezarmării in Eu­ropa — să se obțină rezulta­te cit mai bune pe calea re­ducerii într-o proporție ac­centuată a trupelor și arma­mentelor, atît străine, cit și naționale, asigurindu-se ca măsurile ce se vor adopta să nu afecteze in nici un fel (Continuare în pag. a IV-a) IN LEGĂTURĂ CU RELUAREA CURSURILOR UNIVERSITARE DUPA VACANȚA Ministerul Educației și Invățămîntului anunță că reluarea cursurilor univer­sitare după vacanță se va face luni, 6 mai a.c. Muncă patriotică în valoare de 13.000.000 lei Pornind de la faptul că numărul mare de obiective de interes obștesc ce se realizează anul acesta la Cîmpia Turzii asigură condi­ții prielnice pentru o valorificare superioară pe plan local a resurselor materiale și uma­ne. Consiliul popular a hotărît în recenta sa sesiune ca în întîmpinarea celei de a XXX-a aniversări a Eliberării patriei și a Congresului al XI-lea al partidului să-și am­plifice angajamentul la munca patriotică de la 4.390.000 lei, cit a fost inițial, la 13.000.000 lei. In vederea îndeplinirii și depășirii angaja­mentului suplimentar, prin hotărirea consi­liului popular programul cu obiectivele care se înfăptuiesc prin muncă patriotică a fost repartizat pe întreprinderile și Instituțiile din oraș, iar evidența lucrărilor efectuate în fiecare circumscripție electorală va fi ținu­tă de către deputații respectivi. Atît sub raportul numărului de lucrări cit și al valorii muncii patriotice investite, pon­derea o au „Industria sîrmei“, fabrica „A­­rieșul“, I.G.C.L. — sectorul Cîmpia Turzii, C.A.P „6 Martie“, Grupul școlar profesional, Șantierul de construcții din localitate. V. CHICU Fabrica de sticlă Turda. Viitorul laborator al sticlei de termo-rezistență Imperative majore ale invățămîntului și cercetării in me­dicina veterinară In reușita organizare a Facultății de medicină vete­rinară din Cluj simpozionul „Probleme actuale de pato­logie animală“ al cărui lu­­crări au început ieri, a în­trunit sufragiile unanime a unei manifestări de amploa­re și prestigiu la nivel na­țional atît prin participare, numărul rapoartelor, lucră­rilor și referatelor cu­ mai «u- —ii —- -L-----l­ir ui­a s­im kemutiva auui uaia. Investigînd un domeniu vast, acela al patologiei a­­nimale în condițiile crește­rii intensive, simpozionul medical veterinar desfășurat la Cluj și-a axat lucrările în direcția realizării impe­rativelor ce stau în fața în­­vățămîntului și cercetării. Referatele și rapoartele sus­ținute in fața unei nume­roase asistențe alcătuită din specialiști din C.A.P.-uri, I.A.S.-uri și circumscripțiile sanitar veterinare de către cele mai prestigioase cadre didactice și de cercetare au răspuns sarcinei permanen­te de reciclare ce se impu­ne personalului tehnic din aceste sectoare de activitate. Abordarea a numeroase teme de către colective pu­ternice interdisciplinare sau mixte; învățămînt, cerceta­re, producție este o altă tră­sătură caracteristică noii o­rientări în cercetare reliefa­tă cu prisosință de manifes­tarea medicală veterinară. O altă trăsătură o constituie ancorarea precisă a marii majorități a lucrărilor sus­ținute în jurul problemelor stringente pe care producția le reclamă pentru o soluțio­­nare rapidă și de calitate. Venind în întîmpinarea a­­posuoi imperative majore cit și pentru a jalona o nouă etapă în orientarea învățâ­­mîntului și cercetării din a­­cest domeniu organizatorii clujeni, facultatea de medi­cină veterinară a reușit tot ceea ce și-a propus în legă­tură cu desfășurarea simpo­zionului. Editarea programelor, a rezumatelor lucrărilor, con­cluziilor pe secții, discuțiile și mesele rotunde care au constituit tot atîtea utile schimburi de experiență ce alcătuiesc agenda de lucru a simpozionului sunt tot atî­tea exemple edificatoare în acest sens. Se poate desprinde cu u­­șurință așa cum au făcut și participanții din toate col­țurile țării că lucrările s-au axat pe cele mai actuale probleme de patologie ani­mală cu care este astăzi confruntată zootehnia, pro­ducția. Dr. Claudiu Lisovschi-CHELEȘANU

Next