Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)
1974-04-28 / 8539. szám
Off ^ Proletari din toate țările junfu-lor , Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean ^^înCETUL CLuj^^ Duminică 28 aprilie 1974 • Anul XXX - Nr. 8539 • 4 pagini 30 bani In intreprinderi pe ogoare noi Înfăptuiri In cinstea sărbătoririi zilei muncii IUI O nouă victorie a constructorilor hidroenergetici [[LICITĂRI PENTRU FORMAȚIA GHIRAN ȘI COMPETITORII EI! Așadar, constructorii Amenajării hidroenergetice Someș au obținut ieri o nouă victorie, străpungerea — înainte de termen a tronsonului Fîntînele—Răcătău pe aducțiunea secundară. La întîlnirea din adîncul muntelui au venit dinspre Răcătău oamenii inginerului Benone Rolea (Șantierul 2 Mărișel), iar dinspre Fîntînele — cei ai inginerului Ionel Ghiran (Șantierul 3 Fîntînele). A fost un moment emoționant, care a marcat vîrful unui intens efort uman și material, depus pe două fronturi de escavare, timp îndelungat. Formația Ionel Ghiran a escavat în aducțiunea secundară Valea Ierii — Acumularea Fîntînele, pornind de la debușare, 2632 de metri liniari. Acest drum în granitul Apusenilor a durat 30 de luni, cu unele pauze forțate, pricinuite fie de întreruperi în furnizarea energiei electrice, fie de accidente geologice, cum ar fi infiltrația apei sau falierea rocii. El a fost parcurs, cu o viteză medie lunară de avansare de circa 90 de metri liniari, evident mai mare decît sarcina prevăzută în graficul general de execuție, în martie 1973, formația Ionel Ghiran obținuse un dublu succes, 140 de metri liniari la escavare și 120 de metri liniari la betonare, operații desfășurate concomitent, în condiții de lucru complicate și dificile. Acel succes și actuala străpungere reprezintă poate cele mai importante și mai semnificative faze din întreaga perioadă a escavării, deoarece betonarea, realizată deja pe circa 1100 de metri liniari, va continua pînă la terminarea cămășuielii definitive a galeriei. Ca inginer și constructor hidroenergetic, Ionel Ghiran e la a doua străpungere pe Șantierul 3 Fîntînele. El își aduce aminte, cu înfrigurare, de prima, petrecută în noaptea de 21 spre 22 august 1971, în galeria de deviere a Someșului Cald. Ambele fronturi se apropiaseră atît de mult, încît între ele rămăsese o distanță de numai 50 de centimetri! Forarea, încărcarea cu exploziv și pușcarea acestei „rămășițe“ prezenta riscul unui grav accident. Din fericire, priceperea artificierilor a înlăturat pericolul și totul s-a sfîrșit cu bine, entuziasmul general estompînd greșeala. Ionel Ghiran, care și-a luat diploma de inginer și a venit pe șantier în 1970, a reținut însă o concluzie importantă, semn că profesarea meseriei începea să-l învețe cum trebuie să se descurce în viitor. A doua străpungere a decurs însă în condiții normale de securitate a muncii, brigăzile care au realizat joncțiunea netrăind decît senti- Lucian SAMBOAN (Continuare în pag. a lll-a) Angajamentul a fost îndeplinit Printre altele, colectivul I.R.E.C. s-a angajat, în cinstea zilei d 1 Mai să execute schimbarea izolației rețelelor pe o distanță de 70 km, dublu față de sarcina de plan, să încheie întregul volum de revizii prevăzute pentru semestrul I, iar, în municipiul Cluj, să efectueze integral o parte din modernizările stabilite pentru anul 1974. Acum cînd ne aflăm în preajma lui 1 Mai, harnicul colectiv al acestei întreprinderi raportează că angajamentul asumat a fost îndeplinit înainte de termen. In plus, în acest an, dovadă a hotărîrii unanime de întimpinare a marilor evenimente politice ale anului în curs cu rezultate foarte bune, nu a fost înregistrat nici un accident sau abatere de la regulile de exploatare a rețelelor. BĂTĂLIA PENTRU APĂ Bătălia pentru apă nu se desfășoară numai în agricultură. Nevoia de apă a impus intensificarea eforturilor, o activitate susținută și la Armătura Concomitent cu preocuparea pentru sporirea producției, îmbunătățirea calității, atingerea la termenul stabilit a parametrilor proiectați, a noilor capacități, în acest an, s-a muncit din răsputeri pentru a realiza o cantitate cu mai mare de aspersoare, atît de necesare în această perioadă agriculturii. Astfel, de la începutul anului s-a realizat în plus 13.400 aspersoare, cu 11.000 mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut. In felul acesta, întreprinderea va reuși să realizeze în semestrul 2 un devans de 25,000 aspersoare, acoperind în felul acesta anticipat producția de aripi de ploaie a fabricii din Balș. Industria județului Cluj și-a îndeplinit planul pe 4 luni Azi, cînd cititorii noștri parcurg aceste rânduri, în industria județului Cluj se petrece un eveniment care constituie o deosebită satisfacție pentru fiecare om al muncii, ca urmare a eforturilor fizice și intelectuale depuse în perioada scursă de la începutul anului și pînă în prezent, a fost realizată producția globală industrială planificată pe patru luni. Astfel, începînd cu ziua de 28 aprilie, colectivele de muncă din întreprinderile industriale produc pentru a mări avansul față de prevederile planului anual și, în același timp, pentru realizarea înainte de termen a prevederilor cincinalului. In cinstea zilei de 1 Mai, pînă la sfîrșitul lunii, in județul Cluj se va realiza o producție globală industrială suplimentară în valoare de aproximativ 100 milioane lei. Este de subliniat că producția județului Cluj, în intervalul amintit (ianuarie-aprilie) a fost cu 13,2 la sută mai mare decît cea realizată în perioada corespunzătoare a anului precedent, iar productivitatea muncii pe un salariat este cu 240 lei mai mare ca nivelul planificat. Sunt succese care reprezintă hotărirea cu care oamenii muncii din județul nostru își îndeplinesc angajamentele luate in cinstea celei de-a 30-a aniversări a Eliberării patriei și Congresului al XI-lea al P.C.R. ■------------------------------------------------------------------------------- -------------- - — ROADELE HĂRNICIEI LA „BOBÎLNA” DEJ O veste bună din Dej recepționată de noi in cursul zilei de ieri, colectivul fabricii de mobilă „Bobîlna“ raportează îndeplinirea, in data de 27 aprilie 1974, a sarcinilor de plan la producția globală pe primii patru ani ai cincinalului. Un alt succes al salariaților fabricii le întregește bilanțul cu care se vor prezenta la 1 Mai, în data de 20 aprilie a.c. ei au livrat ultimele comenzi beneficiarilor externi, îndeplinind astfel planul la export pe anii 1971— 1974, creindu-și certe premize pentru realizarea în devans a angajamentelor luate în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei și Congresului al XI-lea al partidului. Printre harnicii frezori ai secției compresoare de la întreprinderea „Tehnofrig“ se numiră și Tiberiu Kovács. Iatfi-1 controlînd exactitatea cilindrilor compresoarelor de 850 kcal. Plenara Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a vizitat, sîmbătă dimineața, Expoziția de aparate și instalații pentru activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, organizată cu prilejul Plenarei Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarăși Elena Ceaușescu, tovarășii Manea Mănescu, Cornel Burtică, Gheorghe Oprea, viceprimministru al guvernului. La sosirea la Institutul de Cercetări Chimice — puternică și prestigioasă unitate de cercetare, care a găzduit dezbaterile plenarei și expoziția, — tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat cu deosebit entuziasm, cu multă căldură de specialiștii care lucrează aici, în manifestarea lor însuflețită găsindu-și expresia sentimentele de adîncă dragoste și recunoștință față de secretarul general al partidului, care, personal, acordă o atenție (Continuare in pag. a llla) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a vă adresa dumneavoastră, și prin dumneavoastră tuturor cercetătorilor din România, un salut călduros din partea mea și a Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice). Am vizitat cu interes expoziția dumneavoastră și, cu acest prilej, am fost invitat să iau cuvintul. Aș dori să felicit pe acei care au realizat în ultima perioadă aparatele de măsură, de control pentru cercetare, care au fost prezentate in expoziție. Ele reprezintă intr-adevăr un început bun și sper că ceea ce am reușit să realizăm pe această cale va constitui o bază pentru a lărgi producția în acest sector atît de important. Inclusiv pentru cercetare, dar și pentru soluționarea unor probleme necesare producției noastre. Am ascultat multe explicații. Unele din aparatele expuse le-am mai văzut de vreo cinci ori pînă acum. Sper insă că a șasea oară nu vor mai fi prezentate tot ca noutăți. (Animație în sală). Am ascultat, de asemenea, explicațiile cu privire la eficiența economică. Desigur, n-am avut un aparat care să înregistreze rapid și să facă calcule, dar din ceea ce am reținut, fiecare a arătat că se realizează economii la import de milioane și zeci de milioane lei valută. Numai că pe anul 1974 a trebuit să prevedem la buget un import mai mare decît în 1973. Deci, încă nu am simțit eficiența economică în reducerea cerințelor de valută pentru importuri. Sper că aceste calcule sunt reale și, cel puțin începînd din 1975, se vor reflecta in bugetul țării, în sensul de a reduce necesarul de valută la import, producînd această aparatură în țară — așa cum a spus fiecare din tovarășii care au prezentat astăzi aceste rezultate. După cum vedeți, încep cu o critică. (Animație în sală). Pe plan mai general sper că, în cadrul lucrărilor pe care le-ați avut ieri și astăzi dimineață, ați abordat problemele de bază ale dezvoltării cercetării în România. Avem rezultate bune. Nu cred că aveți însă pretenția să fac acum un bilanț. Știu că l-ați făcut dumneavoastră. Suntem, în general, satisfăcuți de ceea ce s-a realizat în ultimul timp în domeniul cercetării, mai cu seamă de orientarea spre care se merge de a se soluționa acele probleme care sunt legate de dezvoltarea economică și socială, în ritm intens, a patriei noastre. Avem aici multe lucrări realizate in diverse institute, care se aplică in producție și dau deja rezultate bune. Rezultatele pe care le-am obținut în această direcție In ultimii ani sper să constituie — și aș dori să constituie — o bază pentru a intensifica legarea mai strînsă a cercetării cu necesitățile dezvoltării țării noastre. Conducerea partidului nostru apreciază în mod deosebit eforturile și rezultatele pe care le obțin cercetătorii noștri. Așa cum am mai discutat și in alte împrejurări, pînă la urmă cercetarea trebuie să răspundă necesităților societății într-o etapă dată — și România se găsește într-o etapă a dezvoltării sale rapide. Dorim să lichidăm cit mai repede rămînerea în urmă de la care am pornit, să ridicăm nivelul general de dezvoltare a țării noastre, din punct de vedere material și spiritual, dar mai cu seamă din punct de vedere al bazei materiale — să ajungem într-un timp cât mai scurt la nivelul țărilor dezvoltate. Aceasta nu se poate realiza însă fără a așeza la temelia a tot ceea ce înfăptuim, cele mai noi cuceriri ale științei și tehnologiei contemporane. Programul de dezvoltare pentru cincinalul viitor va fi, de asemenea, destul de vast Avem în vedere să continuăm într-un ritm intens dezvoltarea forțelor de producție, să dăm o atenție mai mare ramurilor moderne ale economiei. Se înțelege că aceasta necesită o participare mai activă a cercetării. Vom dezbate, de altfel, în cursul lunilor mai-iunie, programul de dezvoltare în cadrul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, în care mulți dintre dumneavoastră participați. Oricum, toate institutele centrale, precum și institutele de (Continuare in pag. a llla) Vernisajul Expoziției județene de pictură, sculptură și grafică Ieri după-amiază, la Galeria mare a Fondului plastic a avut loc vernisajul Expoziției județene de pictură, sculptură și grafică. Județeană — organizată pentru prima oară primăvara și precedînd expozițiile colective festive care se vor deschide în cinstea marilor evenimente sărbătorite în acest an — cuprinde 105 lucrări semnate de 91 de plasticieni, ca de obicei aproape jumătate aparținînd picturii, alături de care sunt prezentate 38 de lucrări de grafică și 16 sculpturi, aparținînd unui număr de 30 graficieni, respectiv 13 sculptori. La vernisaj au fost prezenți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, oameni de știință, cultură și artă, critici plastici, un numeros public. Festivitatea a fost deschisă de tovarășa Ana Lupaș, președintele Filialei Cluj a U.A.P. Despre expoziție și semnificația ei în viața plastică clujeană a vorbit scriitorul Al. Căprariu, președintele Comitetului municipal Cluj de cultură și educație socialistă. Nu există oră din zi în care constructorii de mașini de la Tehnofrig să nu expedieze spre diferite localități ale țării mașini, linii tehnologice sau instalații necesare industriei alimentare. Fiecare din ele conține sute și mii de piese de diferite mărimi și forme geometrice ori compoziție. Cea mai mare parte se fabrică în întreprindere. Multe din ele însă provin din diferite unități prelucrătoare din țară. Este, deci, firesc ca sincronizarea activității fiecărui atelier, fiecărui furnizor sau unități cooperatoare să constituie o condiție determinantă a ritmicității producției. Orice nepotrivire, orice conturbație în acest imens și complicat angrenaj are consecințe asupra sectorului de asamblare și, în continuare, asupra respectării obligațiilor contractuale. Și cum produsele care poartă pinguinul ca emblemă sunt destinate echipării noilor fabrici sau reutilarii unităților existente producătoare de mărfuri alimentare, întîrzierea utilajelor fabricate își lasă amprenta asupra aprovizionării populației. Din considerentele de mai sus am inițiat convorbirea de față cu ing. Vasile Retișan, dispecerul șef al întreprinderii Tehnofrig. — Datele statistice din ultima perioadă demonstrează că la Tehnofrig producția a intrat pe făgașul ei normal. S-a petrecut ceva deosebit? — Este rezultatul unor îndelungi studii și măsuri de sincronizare a activității diferitelor compartimente. Suntem în măsură să afirmăm că fiecare utilaj, mașină-unealtă sau instalație poate lucra fără întrerupere. Nu înregistrăm stagnări din cauza semifabricatelor sau a desenelor tehnice, a căror lipsă, în trecutul nu prea îndepărtat ne-a cauzat destule neajunsuri. — Afirmația dumneavoastră se referă și la corelarea capacității compartimentelor productive? — Nu. Turnătoria și forja, deși sunt în continuă dezvoltare, și perfecționare, încă nu reușesc să producă întreaga cantitate de piese, necesare. Suntem nevoiți să apelăm la colaborarea cu mai multe întreprinderi din țară. — Nu constituie această soluție o greutate in desfășurarea producției și, în final, în respectarea obligațiilor contractuale? — In general, nu. Majoritatea întreprinderilor cu care cooperăm își respectă angajamentele , atît în privința termenelor de livrare, cit și în cea a calității pieselor. Uzina de reparat utilaj minier Andrei BODOR (Continuare în pag. a Ill-a) Ritmicitatea este o realitate sau rămine un deziderat la Tehnofrig? imituiwM ] PORTAL DIN ANUL 1579 Un monument enigmatic a fost multă vreme pentru istorici cel pe care îl vedeți în această fotografie. S-a discutat mai ales asupra provenienței sale: cercetătorii au fost derutați din cauza apariției celor doi balauri care flanchează stema așezată la mijlocul lintelului. Știind bine că în compoziția stemei familiei Bathoreștilor apare balaurul, au socotit că și această piesă trebuie să provină dintr-o casă de a lor. De aceea, apare într-o serie de lucrări mai vechi casa din Piața Libertății nr. 32 sub numele de „Casa Băthori“. In realitate, monumentul redat aici poartă stema eminentului fiu al Clujului Ștefan Kakas, însemnat om politic, cronicar și mare călător de la finele secolului al XVI-lea. Acest lucru se dovedește cu ajutorul a mai multor piese arhitectonice, purtînd aceeași stemă, însă fără balauri, păstrate în lapidarul Muzeului de istorie al Transilvaniei și provenite toate din apreciatul monument istoric care a fost Casa Wolphard-Kakas. P. Gy. duminica;^:" Perenitatea specialiștilor de iarn ă intr-o zi la fel de frumoasă ca cea de azi. in urmă cu peste două decenii, pătrundeam pe porțile uzinei. Soarele lui april strălucea ca-n miez de vară. Lingă ușa atelierului erau niște foi de tablă nichelată. Mi-amintesc chipu-mi de copil oglindit de luciul foilor, ne povestește loan Micaciu, cînd, însoțit de strungarul Lakatos Ștefan, intram in micul atelier de sculărie, primul meu loc de muncă, unde am început drumul în viață.. Azi loan Micaciu — copilul din 1951 — este maistru la secția sculărie. Generația veteranilor intraprinderii, din care toți au peste 20 de ani de activitate neîntreruptă, o formează 62 de muncitori, maiștri și tehnicieni, oameni cu înaltă calificare profesională, I-am văzut pe toți zilele trecute cu prilejul unei aduch carnetul țări inedite în viața uzinei, inițiată de comitetul de partid, sindicatul și comitetul oamenilor muncii. Pentru prima dată erau împreună numai ei, „bătrînii“. — Este o zi obișnuită de lucru, insă ea marchează un eveniment deosebit pentru colectivul nostru, pentru dumneavoastră, pentru cei cărora mîine le veți preda ștafeta profesiilor ce le exercitați, s-a adresat celor prezenți ing. Hertl Carol, directorul întreprinderii. Vă sărbătorim azi pe toți cei care, de peste 20 de ani, ați rămas la posturile dumneavoastră, ați muncit cu dragoste și pasiune, ați ținut pasul cu cerințele producției moderne, ați învățat să stăpiniți mașini de mare finețe și randament. Căutăm în acest mod să cinstim atașamentul dumneavoastră față de uzină, să vă mulțumim pentru exemplul cel oferiți tinerilor, pentru rodnicia ac- Costel STEFANESCU (Continuare in pag. a llla) „ Tr URGENȚA URGENȚELOR: încheierea semănatului porumbului • Tot mai multe cooperative agricole raportează terminarea însămînțărilor • Eforturi maxime în toate unitățile pentru însămînțarea întregii suprafețe în următoarele 2 — 3 zile Dornici să întîmpine ziua de 1 Mai cu rezultate în muncă, lucrătorii de pe ogoarele județului depun eforturi pentru încheierea cit mai grabnică a semănatului porumbului. Depășind viteza zilnică de lucru planificată la semănat, în ziua de 26 aprilie mecanizatorii au mai însămînțat încă 6 235 ha cu porumb, fiind însămînțate pînă în seara zilei respective pe județ 65% din suprafața destinată culturii porumbului pentru boabe și 52% din porumbul pentru siloz. Folosind fiecare oră și clipă prielnică și continuînd lucrările în ritm accelerat, există posibilități ca în următoa-re __ «J ---leic d --o 45ni.cacmanatul rumbului pentru boabe să fie încheiat în toate unitățile agricole de stat și cooperativele agricole. Din ultimele date comunicate Direcției generale județene a agriculturii, rezultă că întreprinderile agricole de stat din județ au încheiat semănatul porumbului, cu excepția I.A.S. Baciu, unde au mai rămas de însămînțat cîteva zeci de hectare. De asemenea, în cursul zilei de Ieri au raportat încheierea semănatului porumbului o serie de cooperative agricole cum sunt cele din Luncani, Călărași Viișoara, Răscruci, Sintioana, Limpaul, Sucutard, Dezmir, Cara și altele. Dar în timp ce în unitățile aparținătoare consiliilor intercooperatiste Cîmpia Turzii, Mica, Bonțida, Geaca, Cășei, Mihai Viteazul, Țaga, porumbul a fost însămînțat pe 75 — 82 la sută din suprafețele prevăzute în plan pînă la 26 7--------------uprivill V.CXVA1. C*A Vvelor agricole aparținătoare consiliilor intercooperatiste Vultureni, Gîrbou, Mociu, Sîndulești și Dăbîca, semănatul a fost efectuat în proporție de numai 45—55 la sută. (Continuare în pag. a lll-a) ^I Artiștii amatori militari la start Marile evenimente politice ale anului 1974 sunt întîmpinate pretutindeni în mod deosebit. Printre alte numeroase acțiuni organizate în acest scop, la Centrul militar Cluj, ieri a avut loc trecerea în revistă a formației artistice, care participă la Concursul artistic al centrelor militare județene din țară, organizat în cinstea zilei de 23 August și a Congresului al XI-lea al partidului. Membrii formației, militari în termen și salariați ai centrului, s-au dovedit nu numai buni și pricepuți în meseria armelor sau în munca pe care o prestează ci și talentați artiști amatori Ce le va oferi juriul nu se știe încă, noi însă la adresăm felicitări pentru ținuta spectacolului.