Făclia, aprilie-iunie 1977 (Anul 31, nr. 9440-9517)

1977-04-01 / 9440. szám

Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean CONFIRMARE STRĂLUCITĂ A JUSTEREI POLITICII PARTIDULUI, A MARILOR RESURSE ALE ECONOMIEI NOASTRE SOCIALISTE Referindu-se la succesele repurtate în îndeplinirea planului pe 1976 și pe primul trimestru al acestui an, la sarcinile de viitor pentru realizarea tuturor preve­derilor cincinalului și creșterea avuției naționale, în expunerea cu privire la activitatea partidului și a în­tregului popor pentru înlăturarea urmărilor cutremu­rului catastrofal din 4 martie, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al P.C.R., sublinia că în 1976 planul producției industriale a fost realizat în proporție de 101,9 la sută, înregistrîndu-se, față de 1975, o creștere de peste 11,5 la sută, superioară ritmului mediu prevăzut în cincinal. Concomitent, ca urmare a continuei dezvoltări și modernizări a agriculturii, în anul precedent s-a obținut o producție de aproape 20 milioane tone cereale, precum și însemnate cantități de sfeclă de zahăr, cartofi, legume. Pe ansamblu, a­­gricultura a înregistrat un ritm de creștere de peste 17 la sută, realizîndu-se cea mai mare producție din isto­ria țării. Ca urmare a puternicei dezvoltări cunoscute de industrie, agricultură precum și de celelalte ramuri, venitul național a crescut cu 10,5 la sută. Pentru dez­voltarea și modernizarea bazei materiale au fost alo­cate însem­nate fonduri de investiții, fapt ce a făcut ca în 1976 volumul investițiilor realizate să fie de a­­proape 1,5 ori mai mare, comparativ cu cel din cinci­nalul 1956—1960. Succesele repurtate în dezvoltarea economică au asi­gurat realizarea integrală a sarcinilor prevăzute în domeniul ridicării nivelului de trai. Astfel, retribuția reală a personalului din întreprinderi și instituții a crescut cu 6,1 la sută, veniturile bănești ale țărănimii cu 11,6 la sută, iar volumul mărfurilor vîndute popu­lației, dovadă a sporirii puterii de cumpărare a aces­teia, cu 8,6 la sută comparativ cu 1975. Realizarea pla­nului producției industriale pe prim­ele două luni ale lui 1977 in proporție de 102,1 la sută, ceea ce reprezin­tă un ritm de creștere de 12 la­ sută, sporirea cu 20 la sută a exportului și cu 13 la sută a volumului investi­țiilor, față de 1976, dovedesc că și cel de-al doilea an al cincinalului a început și se desfășoară sub semnul unei puternice angajări a poporului pentru realizarea planului național unic de dezvoltare economică și so­cială, a îndeplinirii exemplare a prevederilor Congre­sului al XI-lea al P.C.R. Rezultatele remarcabile obținute în producția mate­rială, în celelalte domenii de activitate atestă justețea politicii partidului, realismul, caracterul științific al prevederilor planului cincinal, activitatea neobosită a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii, care muncesc cu abnegație pentru a da putere de fapt îm­plinit prevederilor Congresului al XI-lea al P.C.R. în recenta expunere, secretarul general al partidului dă o înaltă apreciere modului exemplar în care oame­nii muncii, întregul nostru popor au acționat și acțio­nează pentru înlăturarea urmărilor catastrofalului cu­tremur și înfăptuirii neabătute a obiectivelor cincina­lului. Pentru asigurarea condițiilor necesare realizării și depășirii importantelor obiective ale planului eco­nomic pe 1977, îndeplinirea întregului cincinal, precum și accelerarea mersului nostru înainte, tovarășul Nicolae Ceaușescu a reliefat în expunerea făcută sarcinile ce ne stau în față în această direcție, reliefînd necesita­tea sporirii preocupării pentru folosirea eficientă a tu­turor capacităților de producție, promovarea progresu­lui tehnic prin transformarea actualului cincinal în cincinalul afirmării plenare a revoluției tehnico-științi­­fice în toate domeniile, ridicarea nivelului calității pro­duselor, dezvoltarea și modernizarea, în continuare, a (Continuare in pag. a all­ a) La realizările bune obținute de întreprinde­rea chimică din Turda și-a adus o însemnată contribuție și secția oxiclo­­rură de cupru, în fotografie: operatorul Va­­sile Pop, de la instalația de recuperare a cuprului, unul din harnicii muncitori ai secției ANUL XXXIII-NR. 9410 • VINERI 1 APRILIE 1977 • 4 PAGINI 30 BANI PRIMUL HIDROAGREGAT DE LA MĂRIȘELU A INTRAT ÎN FUNCȚIUNE Ziua de 31 martie 1977 se va înscrie cu litere de aur în monografia amena­jărilor hidroenergetice de pe Someș. Ieri seară, în centrala hidroelectrică subterană de la Mărișelu, un adevărat palat construit în inima muntelui, a intrat în funcțiune primul gene­rator. De ieri seară, siste­mul energetic național pri­mește curent electric și de la Mărișelu. O izbîndă a constructorilor, montorilor, energeticienilor și furnizo­rilor de utilaje, în marea încleștare cu natura aspră a muntelui, o izbîndă pusă în slujba omului, a țării, pentru care adresăm, tutu­rora, calde felicitări. De ieri seară, așadar, a­­pele Someșului C­ald, do­mesticite, au fost puse în slujba omului, producind, după Tarnița, energia elec­trică necesară industriei, a­­griculturii, științei și cultu­rii, bunăstării făuritorilor de bunuri materiale. Primul hidroagregat din centrala Mărișelu, pus în funcțiune ieri seară, mar­chează începutul finalizării vastului și îndrăznețului proiect de transformare a acestei zone a Apusenilor. INDUSTRIA DEJULUI ȘI-A FĂCUT DATORIA Oamenii muncii din în­treprinderile municipiului Dej au încheiat un trimes­tru plin de izbînzi. Răs­­punzînd chemării partidu­lui de a contribui la înlă­turarea cit mai grabnică a urmărilor cutremurului și de a realiza prevederile planului pe acest an, în cele trei luni scurse unită­țile industriale au realizat producții suplimentare care corespund unei depășiri a planului cu 7,5 la sută pe municipiu, depășind astfel propriul angajament luat la recenta Conferință munici­pală de partid potrivit că­reia urma să se obțină o depășire de plan pe trimes­trul I de 7 la sută. Producțiile suplimentare valorice se concretizează în cantități însemnate de pro­duse de primă necesitate pentru economie și pentru asigurarea aprovizionări populației. Astfel, Cejul a livrat suplimentar, printre altele, 150 tone celuloză, 350 tone conserve de carne, legume și fructe, 2.577 tone sare, 785 tone materiale re­fractare, mobilă în valoare de 1.270.000 lei etc. De relevat, în special, ac­tivitatea depusă de colecti­vul Combinatului de celu­loză și hîrtie care in luna martie a reușit să recupe­reze restanțele la celuloză și mobilă înregistrate în ianuarie și februarie, reali­­zînd și o depășire de plan. Sunt demne de­­ atenție și contribuțiile aduse la de­pășirea planului pe trimes­trul I de colectivele între­prinderilor „11 Iunie", Sa­lina Ocna-Dej, „Bobilna“ și de cel al Fabricii PRO­­TAM. Salina Ocna Dej. Minerii Pafon Dunca și Ștefan Tompa In plină activitate productivă LEGUMICULTORII SE AFLĂ UN PLIN SEZON DE LUCRU. CUM ESTE FOLOSITĂ EPOCA OPTIMĂ ? In fermele legumicole din raza I.L.F. Cluj-Napoca se desfășoară, în aceste zile, o activitate intensă. Putem consemna, în pri­mul rînd, că semănatul ră­­dăcinoaselor a fost înche­iat, cu excepția țelinei, ca­re se va planta, mai tîrziu. Este, de asemenea, de re­marcat strădania unor le­gumicultori de a semăna în plus unele sortimente de legume timpurii solicitate pe piață. La C.A.P. Dez­­mir, de pildă, s-au semă­nat peste 2 ha cu ridichi, ca să dăm numai un exem­plu. Există, în general, o pre­ocupare susținută în majo­ritatea unităților din faza amintită pentru executarea la timp și la un nivel cali­tativ corespunzător a tu­turor lucrărilor de sezon din legumicultură. In acest sens, putem menționa mai multe ferme legumicole, dar mai ales ferma coope­rativei din Jucu. Legumi­cultorii de aici au reușit sa fertilizeze cu îngrășăminte chimice întreaga suprafață planificată — 100 ha, iar cu îngrășăminte organice 25 ha. Pentru asigurarea unor cantități îndestulătoare de material săditor, față de 6.084 metri pătrați de ră­sadnițe s-au amenajat 7.000 metri pătrați care s-au și insămînțat. Rădăcinoasele sînt semănate pe întreaga suprafață planificată — 20 ha. Continuă acțiunea de nivelare a terenului (lucra­re realizată pe 26 ha), de pregătire a patului germi­nativ (realizată pe 30 ha), de reparare a agregatelor pentru reparații etc. O con­fruntare cu graficul stabilit inițial, atestă faptul că lucrările sînt la zi, ceea ce ne îndreptățește să soco­tim că și în acest an se vor realiza și depăși pro­ducțiile planificate. Există, însă, ferme legu­micole unde nu au fost a­­menajate în întregime ră­sadnițele pe suprafețele planificate. La C.A.P. Răs­cruci, de pildă, din supra­fața de 1.120 metri pătrați, nu s-au amenajat pînă marți decît 820 metri pătrați. Cauza principală invocată pentru această nerealizare este lipsa forței de muncă. Din minimum 45 brațe de muncă necesare pentru e­­xecutarea lucrărilor de se­zon în grădină s-au asigu­rat abia 25. Nu putem să nu remarcăm, însă, că la o astfel de justificare se pu­tea apela în alte perioade ale anului, când în campa­nie este implicată întreaga forță de muncă a unității. Acum însă, majoritatea lu­crărilor din campania de însămînțări se execută de mecanizatori și există dis­ponibilități de forță de muncă ce puteau fi folosi­te în­ legumicultură. Con­ducerea unității amintite ar trebui să înțeleagă că, prin­­tr-o bună organizare și distribuire a forței de muncă, trebuie să se asi­gure bunul mers al fiecă­rui sector. Iată pentru ce socotim că la C.A.P. Răs­cruci este necesară o mai temeinică organizare a muncii în ferma legumico­lă, iar acest obiectiv tre­buie să-l aibă în vedere conducerea unității. I. RUSCANU (Continuare in pag. a lll-a) C.A.P. Vultureni. Secvență de la însâmînțarea trifoiului. Pe mașina de semănat cooperatorul Al. Miron ... „Se întîmplă de multe ori că sosește un vagon de îngrășăminte tocmai la mie­zul nopții și trebuie des­cărcat repede. Sau sînt alte treburi urgent de rezolvat, care nu suferă amintire. Oamenii sînt obosiți după o zi de lucru dar, totuși, ai nevoie de ei. La cine să a­­pelezi?“... Discutam nu de mult cu Petru Pușcaș, pre­ședintele C.A.P. Baciu. Ne-a relatat, printre altele, și astfel de situații care au survenit de multe ori. „Avem oameni de nă­dejde pe care se poate con­ta oricând“, ne-a relatat in­terlocutorul. Avram Opin­n­­ar este șef de echipă la C.A.P. Baciu. A fost strun­gar la I.M.M.R. „16 Fe­bruarie“. O biografie sim­plă. A muncit 40 de ani in­tr-unul din colectivele muncitorești clujene de mare prestigiu și cu vechi tradiții. In 1938 a ieșit la pensie, iar de atunci lu­crează la C.A.P. Baciu. „Atita timp cit mai poți face ceva, e păcat să stai la gura sobei, iar intr-o co­operativă, numai cine nu vrea nu-și găsește de lucru. Vedeți, noi așa am fost o­­bișnuiți, să ținem la greu. Și nu pentru cîștig, cum s-ar putea crede. Pentru noi, acesta este felul în care concepem să trăim. Mă mai întreabă unii de ce muncesc? Am pensie bună, am casă, o mică gos­podărie, adică tot ce-i tre­buie unui om ca să tră­iască mulțumit, să se bucure de anii de pensie. Dar cînd simți că mai ești în putere de muncă și sunt ulitea de făcut, atunci lu­cr­urile se schimbă. E drept că acuma nu mai pot lua sacul in spate, ca Un băr­bat tinăr, dar sînt atîtea alte treburi pe care le pu­tem face și noi, bătrinii, înainte mă obișnuisem cu d­rungăria, cu locul meu de muncă de la „16 Fe­bruarie“. Spuneam atunci că nu mi-aș schimba me­seria. Iată, insă, că m-am obișnuit cu agricultura și, aș spune, că n-aș schimba-o cu nimic". De 10 ani Avram Opin­­car, astăzi ajuns la aproa­pe șapte decenii de viață, este șef de echipă la C.A.P. Baciu. După 40 de ani de muncă într-o meserie fru­moasă, dar nu tocmai u­­șoară, se întoarce din nou la munca cîmpului, acolo de unde a plecat în 1928, pentru a-și face un rost in viață. Și, poate, este ne­voie de un mare respect față de muncă, pentru ca atunci cînd ai ajuns la vîrsta unei binemeritate vieți de liniște și odihnă, s-o iei din nou de la ca­păt, să dai glas unei voca­ții care se confundă cu în­săși destinul uman. Nicolae Pop, secretarul comitetului de partid, de la C.A.P. Baciu, ne relata cu o deosebită căldură despre astfel de oameni, pe care se poate conta oricînd. Si­­mion Grecu este tot pen­sionar, și este de mai mul­tă vreme șef de echipă „Dacă i-ați vedea la trea­bă ... Cunosc cimpul ca și propria casă. Fiecare tarla în parte,­ fiecare cultură unde se află. Uneori îi poți intilni și duminica pe cimp. Mai verifică o tarla să va­dă ce trebuie făcut acolo a doua zi, mai controlează cum au lucrat unii oameni din echipă. Sunt atîtea și a­­tîtea treburi! Numai oa­meni de nădejde să fie, că de lucru se află", I-am intilnit in multe locuri pe bătrîni, acești „ti­neri“ ai satelor, trecuți bi­nișor de virsta pensionării, și nu i-am intilnit acolo unde e mai ușor, sau unde se cîștigă mai bine. Dar cu vigoarea pe care o mai au, cu puterile care le-au mai rămas, pun umărul peste tot unde este nevoie de oa­meni, că sînt oameni de nădejde, pe care se poate conta oricînd. Ion RUS VIRTUȚILE VREDNICIEI

Next