Familia, 1966 (Anul 102, nr. 1-11)

1966-01-01 / nr. 1

/Ut/ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNTȚI­VA, AM­ILIA revistă de cultură fondator I­O­S­I­F VULCAN Semnificaț­i­a internațională a dezvoltării economice și sociale a României de MIRCEA MALITA Relațiile externe ți problemele internațio­nale conduc nu o dată la meditații asupra factorului esențial generator de prestigiu pen­tru o țară. Care este resortul ultim care de­termină capacitatea unui stat de a influența evenimentele internaționale, de a-și afirma poziția și de a-ți promova interesele legitime? Acest resort este tăria interioară, trăinicia construcției interne și stabilitatea instituții­lor. Toți cei care, călăuziți de sentimente pa­triotice, au avut de-a face in trecut cu repre­zentarea țârii noastre ți cu treburile interna­ționale, au simțit dorința de a vedea poziția internațională a țârii întărită printr-o așezare economică ți socială solidă, prin angajarea țârii Intr-un proces multiplu de dezvoltare. Omul care a consacrat o bună parte din existența sa recunoațterii internaționale a drepturilor poporului român și care a cunos­cut amărăciunea conferințelor închise ți ne­socotirea drepturilor celor mici, Mihail Kogâl­­niceanu, dădea o expresie strălucită acestei meditații: „Românii, prin poziția geografică, politică, morală și etnografică, sînt datori mai mult ca oricare nație de a nu rămînea străini la tot ce face gloria și puterea secolului. Mici și slabi, ei nu se pot face mari și tari decit prin civilizațiune, adică prin învă­țătura materială și intelectuală a țării lor" Și pentru a nu avea nici o îndoială asupra izvorului intern al acestei construcții, el adaugă: „Adevărata civilizațiune este aceea pe care o tragem din sînul nostru, reformând ți îmbunătățind instituțiile trecutului cu ideile și propășirile timpului de față”. Expresia lui Kogâlniceanu de acum un veac a devenit un postulat real; astăzi con­strucția economică și socială a României So­cialiste constituie principalul temei al autori­tății, prestigiului și influenței ei pe arena in­ternațională. Acest lucru este cu atit mai adevărat cu cit structura de astăzi a statelor indică un auditoriu deosebit de sensibil la tema dez­voltării economice ți sociale. Intr-adevăr, de la sfirțitul celui de al ll-lea război mondial au apărut pe hartă, ca urmare a luptei pentru eliberare și indepen­dență, cincizeci de state noi. Problema fun­damentală a acestor state stă in consolida­rea independenței încă firave, in clădirea unor instituții naționale durabile ți mai ales în angajarea sigură într-un proces de dez­voltare economică ți socială. Această idee este importan­tâ de cercul larg al țârilor în curs de dezvoltare, care cuprinde trei pătrimi din populația globului ți al căror număr în­trece cifra de 80 de țâri. Voința sau dorința de a depăși starea de înapoiere moștenită de la statutul aservirii coloniale sau de la acela al dependenței economice este nota comună a acestor state, iar pentru unii din conducătorii lor realiști, dezvoltarea economică accelerată este sino­nimă cu supraviețuirea politică ți economică, cu apărarea independenței de curînd ciști­­gată. Menținerea de către Republica Socialistă România a unui ritm inalt, susținut, de creștere a producției industriale in tot timpul ultimului plan sesenal ți înzecirea capacității sale in­dustriale în raport cu perioada antebelică sunt calificative asociate definitiv numelui țârii noastre. Ele au trezit interesul țârilor in curs de dezvoltare, pentru care experiența României a devenit semnificativă. (continuare în pag. 9) seria a V-a anul 2 (102) • nr. 1 ianuarie 1966 24 pagini • 3 lei 100 DE ANI DE LA DEBUT (paginile: 12, 13, 14)

Next