Familia, 1866 (Anul 2, nr. 1-44)
1866-11-13 / nr. 38
Nu se scie mai nimicu despre artea Femeianiloru de la cari du ni-au remasu decâtu câteva medaliicartagineze. Cunoscemu asemenea forte putînu despre artea Ebreiloru. Este probabilu ca legile loru severe ii facea se considere frumósele arte ca nesce prisosuri periculose. Ceea ce scimu este, ca legea lui Moise opria representatiunea Divinităţii sub o forma umana, si ca in tempii cei mai înfloritori ai monarchiei loru, ei aduceau artişti de la Titu si Sidonu. Au remasu câteva monuminte, in marmura, in petra sapata si in bronzu, din artea Persiloru. Pare ca Persii nu permiteau se represinte figure gole; figurele loru sunt tóate invelite, si impingu austeritatea pana acolo, ca se abtinu d’a indică form’a goala sub draperie ! — Arhitectur’a Persiloru incarcata de ornaminte este cu totulu lipsita de gustu si frumusetie. Descoperirile mai noue au resuscitatu, ca se dîcu asie Niniva si au datu despre artea asiriana o idea mai completa. Cărțile pieru, traditiunile se stergu, popoarele dispăru, si câteva mii de ani după aceste funeralii istorice, gratia acestei frumoase arte a statuariei care scrie intr’o forma inalterabila, indestructibila, precum nemoritare, se reafla in ci-