Familia, 1868 (Anul 4, nr. 1-45)
1868-11-22 / nr. 41
Faia enciclopedica si beletristica cu ilustratiuni. PEST’ A. Vineri jj 22 nov. 44 dec. 1 Ese totu a opt’a di Pretiala pentru Austria pe jul. - dec...........................4 fi. — Pentru Romania pe jul.—dec. unu galbenu. Nr. 41. } ikxA_ Cancelaria redactiunei -ywwww'i.v.'v" ‘ Strat’a lui Leopoldu Nr. 4. î ? unde sunt a se adresa manuscriptele si banii de prenumeratiune. 1 Amin . IV. 1868. Cine au fostu Dacii? O lectura, tienuta in salonulu Ateneului Romanu. JDómnele mele! Domnii mei! Intr’o alta lectura eu me incercai a ve demonstra, ca toti Românii, acei din Carpati ca si acei din Balcani, acei din Moravi’a ca si acei din Istri’a, purta sigiliilu unei origine comune in toata poterea cuventului , asemenandu-se unii cu altii in acelasi gradu, in care diferă de cele-1’ alte popoare de viti’a latina, spanioli, francesi, italiani. Caus’a principala si primordiala a acestei asemenâri si diferintie este, ca Românii nostri sau nascutu din contactulu romaniloru cu dacii, pecandu, din contra, elementulu dacicu n’a intratu de locu in compositiunea celoru 1’ alte naţionalităţi latine, in cari loculu seu 1’ au occupatu elementele eterogene celticu si ibericu. Asie dara, precum in studiulu naturei latiniloru occidentali e neaperatu a aprofundu mai antâiu de toate celtismulu si iberismulu, totu asie de neaperata e aprofundarea dacismului pentru studiulu naționalității romane. Cine au fostu dacii? Era cestiunea, pe care eu mi-propunu de a o reselve in lectur’a de astadi, intru câtu miva permite spatiulu uneiare si dorinti’a de a nu abusa de rabdarea d-vóstra, caci problem’a este grea, domniloru, e spinasa, si ceea ce me incuragiéza este numai de a vedé inaintea mea unu publicu luminatu, capabilu a intielege chiaru solutiunile sciintifice cele mai complicate. Popoarele au visurile loru, ca si simplii muritori. Astfeliu slavii viséza Constantinopole si nemţii gurele Dunării. Tiarigraduflu va fi alu meu, a dusu Petru celu mare. Grurele Dunării trebuie sa fia ale noastre, dese celebrulu naturalistu germanu Oken, intr’o carte, in care facea chart’a filosofica a Europei. Sub numele de slavi, noi intielegemu pe muscali, caci numai muscalii formeaza astadi unu statu slavonu poternicu si independinte. Sub numele de nemti, noi intielegemu pe toti germanii in genere, fiindu toti independinti si toti puternici prin unirea federala si prin comunitatea ideei de „patria germana.1.1 Inse pentru a poté lua Constantinopole, muscalulu vede trebuintia de a slavisa pe romani, pe candu némtiulu vede trebuinti’a de a-i germanisâ pentru ca sâ poata lua gurele Dunărei. Asie dara, impinsi de politic’a nationala respectiva, unii din ordinu espresu ei alții numai din patriotismu, filologii rusesci au luatu asupra-le de a dovedi câ romanii sunt slavi, fiindu câ dacii aru fi fostu slavi, or filologii germani