Familia, 1870 (Anul 6, nr. 1-52)
1870-11-22 / nr. 47
HHf* Totu-odata organulu publicatiuniloru „Societății pentru fondu de teatru natiunalu.“ tretiuiu pentru pe jul. —dec. 5 fl. pentru tablou 80 cr. Pentru Romani’a pe jul.—dec. unu galbenu, pentru tablou trei sfanți. 5 Pest’a domineca ,122 nov. £ 4 decemv. V.iesi in fia-care domineca , cu portrete si alte ilustratiuni ; ca premiu se dau tablouri pompose. La fiacare numeru se alătura o cala de romani. Nr. 47. Cancelari’a redactiunii Prenumeratiunile se potu Anula Straj’a Dunărei Î Nr. 3, face la toate postele, unde sunt Pentru Romania in libra VI. a se adresa manuscriptele si banii in’a dloru Socecu et comp. 1870 , de prenumeratiune, in Bucuresci. Vrăji, farmece, descântece. Intre secretele cele mari si vechie ale poporului romanu sunt si vrajile, farmecele si descântecele. Vrag slavenesce insemna dracu, diavolu, vraziti a vragi (vrăji) adeca, a draci, a lucră cu poterea diavolului. Farmecu, din grecesculu farmacon, trecutu si in limbele romanice cu intielesu deosebitu, si la noi insémna de a face ceva cu influintia asupra altui’a, a-lu incanta, p. e. a face pe cineva se iubésca, a face ca vac’a cuiva se si pierda laptele. Descantecu, din cantu si prepositiunile de ex, a face ceva ca se se strice influinti’a farmecului, incantarii. — Actulu in sensulu strinsu se duce: Farmecatura, descantatura. Aceea e atacatória, acest’a e aperatória. In amendaue actele, farmecatóarea seu descantatarea lucra cu invocarea unei poteri divine si cu poterea sa, pana ce in vrăji, vrajitorea face vrajitura cu ajutoriulu unei poteri diavolesci, du asie anumitu, duhulu necuratu. Mi-am datu trud’a de a culege date si pe acestu terenu misteriosu alu poporului, si culegandu vr’o 50 de farmece si descântece, am ajunsu a cunosce natur’a si caracterulu loru. Vrajitura din intielesulu strinsu nu am potutu capeta nici pe bani, pentru ca vrajitoriele nu cuteza a descoperi ceva, temendu-se de judetiu sau de diavolu. Vrajitur’a se refereaza la aducerea si scoaterea dracului din balta ori din riu, se spună atare taina p.e unde sunt boii furați ? seu la tramiterea dracului asupra cuiva ca se lu omera. Poveste pe acestu terenu am audîtu destule, inse totu omulu desceptu le afla de minciuni si prostii goale. După aceast’a introducere, ar fi intrebarea: câ ele au farmecele si descântecele ceva insemnatate si pretiu? ca se le bagâmu in sema pe campulu literariu ?! Respunsulu e, câ au pretiu mare. 1. Pentru câ fiindu ele poesia poporala, e unu productu alu geniului poporului romanu. 2. Pentru câ ele sunt in legătură cu nesce fiintie mitologice romane vechie din Itali’a, si cu fiintie mitologice romane de adi, si asié si in ele se cuprinde elementu de mitologi’a dacoromâna. 3. Pentru ca prin ele s’au sustienutu multe cuvinte latine, ce nu se audu in limba giulu de tóta diu’a, si asié se amplifica dictionariulu romanu.