Familia, 1870 (Anul 6, nr. 1-52)

1870-11-22 / nr. 47

HHf* Totu-odata organulu publicatiuniloru „Societății pentru fondu de teatru natiunalu.“ tretiuiu pentru pe jul. —dec. 5 fl. pentru tablou 80 cr. Pentru Romani’a pe jul.—dec. unu galbenu, pentru tablou trei sfanți. 5 Pest’a­­ domineca ,122 nov. £ 4 decemv. V.i­esi in fia-care domi­­neca , cu portrete si alte ilustratiuni ; ca premiu se dau tablouri pompose. La fia­care numeru se ală­tur­a o cala de romani. Nr. 47. Cancelari’a redactiunii Prenumeratiunile se potu Anula Straj’a Dunărei Î Nr. 3, face la toate postele, unde sunt Pentru Romania in libra­ VI. a se adresa manuscriptele si banii in’a dloru Socecu et comp. 1870 , de prenumeratiune, in Bucuresci. Vrăji, farmece, descântece. Intre secretele cele mari si vechie ale po­porului romanu sunt si vrajile, farmecele si des­cântecele. Vrag slavenesce insemna dracu, diavolu, vraziti a vragi (vrăji) adeca, a draci, a lucră cu poterea diavolului. Farmecu, din grecesculu farmacon, trecutu si in limbele romanice cu intielesu deosebitu, si la noi insémna de a face ceva cu influintia a­supra altui’a, a-lu incanta, p. e. a face pe cine­va se iubésca, a face ca vac’a cui­va se si pierda laptele. Descantecu, din cantu si prepositiunile de ex, a face ceva ca se se strice influinti’a farme­cului, incantarii. — Actulu in sensulu strinsu se duce: Farmecatura, descantatura. Aceea e ata­­catória, acest’a e aperatória. In amendaue actele, farmecatóarea seu des­­cantatarea lucra cu invocarea unei poteri divine si cu poterea sa, pana ce in vrăji, vrajitorea face vrajitur­a cu ajutoriulu unei poteri diavolesci, du asie anumitu, duhulu necuratu. Mi-am datu trud’a de a culege date si pe acestu terenu misteriosu alu poporului, si cu­­legandu vr’o 50 de farmece si descântece, am ajunsu a cunosce natur’a si caracterulu loru. Vrajitura d­in intielesulu strinsu nu am po­­tutu capeta nici pe bani, pentru ca vrajitoriele nu cuteza a descoperi ce­va, temendu-se de judetiu sau de diavolu. Vrajitur’a se refereaza la aducerea si scoaterea dracului din balta ori din riu, se spună atare taina p.­e­ unde sunt boii furați ? seu la tramiterea dracului a­supra cui­va ca se­ lu omera. Poveste pe acestu te­renu am audîtu destule, inse totu omulu des­­ceptu le afla de minciuni si prostii goale. După aceast’a introducere, ar fi intrebarea: câ ele au farmecele si descântecele ce­va in­­semnatate si pretiu? ca se le bagâmu in sema pe campulu literariu ?! Respunsulu e, câ au pretiu mare. 1. Pentru câ fiindu ele poesia poporala, e unu productu alu geniului poporului romanu. 2. Pentru câ ele sunt in legătură cu nesce fiintie mitologice romane vechie din Itali’a, si cu fiintie mitologice romane de adi, si asié si in ele se cuprinde elementu de mitologi’a daco­româna. 3. Pentru ca prin ele s’au sustienutu multe cuvinte latine, ce nu se audu in limba giulu de tóta diu’a, si asié se amplifica dictionariulu ro­manu.

Next