Familia, 1873 (Anul 9, nr. 1-44)
1873-04-22 / nr. 16
Diminéti’a, ca vine diminéti’a, Sarbe cati’a Dupa darulu padurosu. Lun’a-i pala, se albesce, Caci lucesce Astrulu dilei luminosu! Canta mii de pasarele Cântecele De ferice si d’amoru! Si zefirulu prin pădure Cu murmure Tiene basu la cantulu loru! Luce râu’a pe câmpie, Dar nu scie Că ’n curendu ea va peri; Doc’ ar sei, nu ar straluce Asid dulce ... De lumina s’ar padî ! Dup’ o floare p’alta flóre ’ncantatoria Sbura fluturulu mereu; O sărută si o lasa Si nu-i pasa De suspinu-i este greu! Sburatoru e flutura siulu . .. Dragalasiulu Este crudu si e iubitu! ... Ori si care frumosica Floricica Par’ ca-i duce : „Esti doritul“ , Canta mii de pasarele Cântecele De ferice si d’amoru ! Si zefirulu prin pădure Cu murmure Tiene basu la cantulu loru ! Dimineţi’a inainta: Albe sate Suspendate Pe abisuri se diarescu ! Iar mai susu păduri stufoase Si umbroase Orizontulu marginescu! La pieiere-mi o campia Smaraldia Sarutata de zefiri; Ce-o smaltodia ghiocelulu Mustetielulu Si selbatici trandafiri! Mai la vale... curge lina Cristalina Und’a micului periu, Care dulce murmuesce, Sierpuesce, Printre holdele de grâu ! Peste unde-o rondunica Mititica Sbera iute ciripindu; El prin tufa se diaresce Cum doresce Câte-unu iepure fugindu! Canta mii de pasarele Cântecele De ferice si d’amoru ! Si zefirulu prin pădure Cu murmure Tiene basu la cantulu loru! Al. A. Macedonschi, f 182 Emilia Galotti. — Drama in 5 acte de G. E. Lessing. — (Urmare.) Orsina. S’ar fi aflandu aicea ? Ce pecatu, că trebue s& te prindu cu mintiun’a acest’a. Curendu una alta. Fiindu că, afla de la mine, deca inca nu o scii, că cornițele Appiani tocmai fu omoritu de bandiți. Trasur’a, ce ducea cadavrulu seu, m’a intempinatu nu departe de cetate. — Seu, că acela nu a fostu elu? Se fi visatu eu oare ? Marinelli. Din nefericire, nu ai visatu. Inse ceilalti, cari erau cu corniţele, au scapatu fericiţi aicea in castelu, adeca fidantiat’a lui si mam’a fidantiatei, cu cari a voitu elu s& se duca la Sabioneta, spre a-si serba cununi’a. Orsina. Aceste dara? Aceste sunt la principele? si mam’a fidantiatei ? Este fidantiat’a frumoasa ? Marinelli. Pe principele l’a emotionatu fatalitatea ei forte profunda.