Familia, 1878 (Anul 14, nr. 1-98)
1878-06-25 / nr. 47
Consideratiuni ortografice. (Urmare.) In fine sa vedemu, indemniseaza-se ei cumva prin rațiuni estetice ? Ortografi’a e costumulu limbei, — si ori ce omu de buna cuviintia, când se arata la lume, se presinteaza în vestminte câtu se poate mai curate si mai potrivite caracterului seu nationala. Sa luamu acum o carte românesca cu ortografia curata ethimologica si s- o punemu lângă un’a latina, italiana, francesa, spaniola etc. si toata lumea va dice : ast’a e ortografia româna, curata, frumoasa, estetica! Apoi iea cineva o carte românesca scrisa cu toate apertinentiele si impertinentiele fonetice, cu carne si cade cu unu dobitocu, mutilata în formele sale de derivatiune si flexiune, si o pune lângă o carte cehica, slovaca sau hrovata cu semnele cele multe fonetice, — si prim’a impressiune va face pe ori si cine se créda, că limb’a aceea încă e vr’unu dialectu slavicu seu celu pucinu unu conglomerații, o cârpitura din toate limbele. Unu costumu cârpitu cu totu felu de petece, şi plinu de toate gongele! Apoi — rogu-ve! unu cuventu cu „învăţaţi“, — „înştiinţat!“, — „împărtăşeşte“ etc. nu dau icoan’a unei nuiele muiate în cleiu, pe care s’au prinsu de toate părţile o sumatenia de musce ? Şi cuvintele cele ismerite, cu : credinţă, preţ, forţă, raţie, naţie, Cluj, Blaj, Raţ etc. —are nu se infaeisieza ca nisce fetiori voinici, înalţi, frumoşi, carora înse turcii li-au taiatu nasulu si urechile? Mi-aducu aminte de o femeia din Brasiovu, cu numele Bolond Zsuzsa, căreia i cadiuse nasulu, dar îsi impodobia capulu cu o Medusa cu totu felulu de pene si pandici culese de prin gunoaie, si-apoi ducea, că ea e împeratés’a împerateselor. Era partea estetica a ortografiei fonetice — cu carne si cade ! Dar fonetistii mai au si unele nedumeriri speciale în contra ortografiei etimologice. Sa vedemu, ce valoare mai au si aceste? Fonetistii asta credu — sau mai bine dîcându — se făcu a crede : ~ca regulele stabilite de etimologisti pentru regularea sunetelor, nu sunt stabile si generale, — pentru că se afla multe cuvinte, ce nu incapu intre cadrele acestor regulei, etc. — De aci apoi el făcu conclusiunea, că pentru vindecarea acestor rele trebue introdusa ortografi’a doftorului Eisenbart, care vindeca măselele cu pistolulu — nach semer Art! Noi, esaminându tóté acele esemple,ce BU DA-PESTA 25 Iuniu st. v. 7 Iuliu st. n. Va esí joi’a si dnminec’a. : Kedactíunea: strad’a arborelui verde nr. 12. ír. 47. a aTTTT TT -TTAAT l'retinlu pe unu anu 10 fi.; UÍjU JLi. V. pe y2 (Je an„ g fl. pe y4 ,je ; '< anu 2 fl. 70 cr. í 1S7S-\ Pentru Romaní’a 2 galbeni.^