Familia, 1879 (Anul 15, nr. 1-99)

1879-10-14 / nr. 79

Anul XV. IOSIF VULCANU. Despre desvoltarea telegrafiei. (Urmare.) Si bateriile construite de acestia se si întrebuin­­fteaza în (]iu’a de astadi mai la toate stațiunile telegra­ FAMILIA. El recunoscu pe husaru. Si acela a fost de fasîa în Engliter’a la debutul ca medicu al lui John si Rinaldo. (Va urmă.) Apoiu la ’n­fratîre,­ usmanii gintei mele De nou se pregatescu Se bage ’n lantiuri grele Poporul românescu. Periclul este mare, Si noi ce facem dar ? . . . Vai! toti în desbinare Ne sfasiamu amaru. Invidi’a si ur’a Aci si-au tronul lor, Cuprinsu-au bratîul, gur’a, Sleitu-au ori ce sporu. Urît­a corupţiune Plântatu-au ghiar’a -n noi, Tradarea ni se pune în frunte la nevoi. Virtutea salvatore Culcata-i în mormântu; Caracteru si onoare, Nimicu nu mai e sântu. Pe sacrele morminte Piticii de nepoţi Întindă ca scoşi din minte Unu pantîu cu cei despoti. Când dulcea noastra mama, Cu tonu sfasiatoru Ne roaga si ne chiama Se-i fimu în ajutoru ; Adi fratele cu frate Se făcu dușmani crudi, rei, Ca orbi vreu a se bate, Se ia lintîoliul ei. Vedere ’nfricosîata, Vai! ochii mei orbescu . . . AsTâ — peri-va ’ndata Poporul românescu ! Români! Mormântul rece Sternescu-ve fiori, în or’a unu-spre-dîece, Veniti-ve în ori! Duşmanii stau la pânda . . . Daţi mân’a dar cu fraţi, Cu ânima plăpândă De lucru v’apucati. E tradatoru si piara Acela ce s’ar coti Acum când pentru tîera Avemu de-a ne oşti! !\,WWWW 79 511 |\AA,WW»/WWWW fice, căci un’a de aceste tîne 3—4 luni de­­Jile si are o intensivitate constanta, adeca puterea­­ remâne mai multu timpu egala. In modul acesta vedîuramu, câ cum se face si se produce electricitatea. Acum vine întrebarea, câ cum putemu cu ajuto­idul ei, câ se vorbimu în îndepărtări nespusu de mari, câci este sciutu, câ d. e. Vierni corespondéza d’a drep­tul cu Parisul, cu Berlinul, cu Bucurescii si adesea si cu Constantinopolea ? Câ se putemu respunde la întrebarea acéstea tre­­bue se cunóscemu electricitatea mai de aprópe, trebue adeca se-i cunóscemu însusirile mai cardinale, câci nu­mai atunci vom putea întieiege efectul ei si bas’a, pe care toata sistem’a telegrafica de astadi e clădită. însu­șirile principale ale electricitatii sânt urmatoarele : 1) Electricitatea are o iutiela peste fire de mare, câci ea percurge într’o singura secunda 50—­60 de mii de mile, ori poate se încungîure pământul, care are o periferia de 5400 mile, de 1)—10 ori. Acést’a e o tutie­la, la care amut­esce si gândul omenescu ! 2) Electricitatea poate ap’a si alte fluiditati pre­cum si metalele se le descompună în elementele, din care acele constau. 3) Electricitatea poate produce si căldură, câci sub împregiurâri anumite poate se topesca argintul, au­rul si platin­a, care e celu mai tare metalu. 4) Déca lasâmu se circuleze fluviul electricu pe unu drotu, în a cârui apropiare se mai afla si altu drotu pusu în forma de cercu; atunci fluviul electricu, ce circuleaza pe drotul primu, destepta și în drotul din a­­propiarea sa unu fluviu electricu, ce se numesce fluviu secundariu, ori fluviu de inducțiune. 5) Ileca lasâmu se circuleze fluviul electricu pe lângă unu magnetu, compasu ori busola; atunci aceste se vor mișca din locu si atâta vor oscili până când fluviul e în apropiarea lor. 6) Cea mai de mare împortant­a e însusirea, câ ■'déca o vergea de feru mole, de grosimea unui degetu si de lungimea unei ceruse; ori déca în locul acestei vergele o potcoava de feru mole o înfasiurâmu de câte­va sute de ori cu unu firu de drotu finu si isolatu (ade­ca îmbracatu în metasa) cu o înfasîuratura sé nu ajunga de alt’a, si lasâmu se circuleze fluviul electricu prin înfasîuraturile aceste, care se num­escu multiplicatoru; atunci vergeu’a ori potcóav’a de feru­md­e se preface în magnetu, care se numesce electro-magneu; înse numai atâta timpu remâne magnetisata, câtu timpu fluviul electricu curge prin înfasfuraturi adeca prin multipli­catorii, îndata­ ce înceteaza fluviul d’a curge, pe mo­­mentu si vergeua ori potcoav’a îsi perde electro-magne­­tismul. Aceste sânt însușirile electricitatii cele mai de căpetenie; dreptu aceste numai cu ajutoriul vre-uneia dintre aceste însușiri se pote da semne în îndepărtare forte mare. Samuil Sömmering, physiologu în Munich a con­­struatu la an. 1808 unu telegrafu, care s’a basatu pe descompunerea apei prin electricitate. La sistem’a asta înse a trebuitu dela o stație până la alt’a 35 de fire te­legrafice întinse, adeca cam câte litere si cifre sânt în alfabetic E lucru evidentu dara, ca sistem’a ast’a cu asia multe droturi a fost foarte scumpa si împrastica, deci întrebuintiare si lățire generala n’a pututu se afle. La anul 1833 Gauss si Weber, professori de fisi­­ca în Munich, au construitu una alta telegrafu basatu pe inducțiunea electrica. (Va urma.) GEORGE LIUBA.

Next