Familia, 1879 (Anul 15, nr. 1-99)
1879-10-14 / nr. 79
Anul XV. IOSIF VULCANU. Despre desvoltarea telegrafiei. (Urmare.) Si bateriile construite de acestia se si întrebuinfteaza în (]iu’a de astadi mai la toate stațiunile telegra FAMILIA. El recunoscu pe husaru. Si acela a fost de fasîa în Engliter’a la debutul ca medicu al lui John si Rinaldo. (Va urmă.) Apoiu la ’nfratîre, usmanii gintei mele De nou se pregatescu Se bage ’n lantiuri grele Poporul românescu. Periclul este mare, Si noi ce facem dar ? . . . Vai! toti în desbinare Ne sfasiamu amaru. Invidi’a si ur’a Aci si-au tronul lor, Cuprinsu-au bratîul, gur’a, Sleitu-au ori ce sporu. Urîta corupţiune Plântatu-au ghiar’a -n noi, Tradarea ni se pune în frunte la nevoi. Virtutea salvatore Culcata-i în mormântu; Caracteru si onoare, Nimicu nu mai e sântu. Pe sacrele morminte Piticii de nepoţi Întindă ca scoşi din minte Unu pantîu cu cei despoti. Când dulcea noastra mama, Cu tonu sfasiatoru Ne roaga si ne chiama Se-i fimu în ajutoru ; Adi fratele cu frate Se făcu dușmani crudi, rei, Ca orbi vreu a se bate, Se ia lintîoliul ei. Vedere ’nfricosîata, Vai! ochii mei orbescu . . . AsTâ — peri-va ’ndata Poporul românescu ! Români! Mormântul rece Sternescu-ve fiori, în or’a unu-spre-dîece, Veniti-ve în ori! Duşmanii stau la pânda . . . Daţi mân’a dar cu fraţi, Cu ânima plăpândă De lucru v’apucati. E tradatoru si piara Acela ce s’ar coti Acum când pentru tîera Avemu de-a ne oşti! !\,WWWW 79 511 |\AA,WW»/WWWW fice, căci un’a de aceste tîne 3—4 luni deJile si are o intensivitate constanta, adeca puterea remâne mai multu timpu egala. In modul acesta vedîuramu, câ cum se face si se produce electricitatea. Acum vine întrebarea, câ cum putemu cu ajutoidul ei, câ se vorbimu în îndepărtări nespusu de mari, câci este sciutu, câ d. e. Vierni corespondéza d’a dreptul cu Parisul, cu Berlinul, cu Bucurescii si adesea si cu Constantinopolea ? Câ se putemu respunde la întrebarea acéstea trebue se cunóscemu electricitatea mai de aprópe, trebue adeca se-i cunóscemu însusirile mai cardinale, câci numai atunci vom putea întieiege efectul ei si bas’a, pe care toata sistem’a telegrafica de astadi e clădită. însușirile principale ale electricitatii sânt urmatoarele : 1) Electricitatea are o iutiela peste fire de mare, câci ea percurge într’o singura secunda 50—60 de mii de mile, ori poate se încungîure pământul, care are o periferia de 5400 mile, de 1)—10 ori. Acést’a e o tutiela, la care amutesce si gândul omenescu ! 2) Electricitatea poate ap’a si alte fluiditati precum si metalele se le descompună în elementele, din care acele constau. 3) Electricitatea poate produce si căldură, câci sub împregiurâri anumite poate se topesca argintul, aurul si platina, care e celu mai tare metalu. 4) Déca lasâmu se circuleze fluviul electricu pe unu drotu, în a cârui apropiare se mai afla si altu drotu pusu în forma de cercu; atunci fluviul electricu, ce circuleaza pe drotul primu, destepta și în drotul din apropiarea sa unu fluviu electricu, ce se numesce fluviu secundariu, ori fluviu de inducțiune. 5) Ileca lasâmu se circuleze fluviul electricu pe lângă unu magnetu, compasu ori busola; atunci aceste se vor mișca din locu si atâta vor oscili până când fluviul e în apropiarea lor. 6) Cea mai de mare împortanta e însusirea, câ ■'déca o vergea de feru mole, de grosimea unui degetu si de lungimea unei ceruse; ori déca în locul acestei vergele o potcoava de feru mole o înfasiurâmu de câteva sute de ori cu unu firu de drotu finu si isolatu (adeca îmbracatu în metasa) cu o înfasîuratura sé nu ajunga de alt’a, si lasâmu se circuleze fluviul electricu prin înfasîuraturile aceste, care se numescu multiplicatoru; atunci vergeu’a ori potcóav’a de ferumde se preface în magnetu, care se numesce electro-magneu; înse numai atâta timpu remâne magnetisata, câtu timpu fluviul electricu curge prin înfasfuraturi adeca prin multiplicatorii, îndata ce înceteaza fluviul d’a curge, pe momentu si vergeua ori potcoav’a îsi perde electro-magnetismul. Aceste sânt însușirile electricitatii cele mai de căpetenie; dreptu aceste numai cu ajutoriul vre-uneia dintre aceste însușiri se pote da semne în îndepărtare forte mare. Samuil Sömmering, physiologu în Munich a construatu la an. 1808 unu telegrafu, care s’a basatu pe descompunerea apei prin electricitate. La sistem’a asta înse a trebuitu dela o stație până la alt’a 35 de fire telegrafice întinse, adeca cam câte litere si cifre sânt în alfabetic E lucru evidentu dara, ca sistem’a ast’a cu asia multe droturi a fost foarte scumpa si împrastica, deci întrebuintiare si lățire generala n’a pututu se afle. La anul 1833 Gauss si Weber, professori de fisica în Munich, au construitu una alta telegrafu basatu pe inducțiunea electrica. (Va urma.) GEORGE LIUBA.