Familia, 1880 (Anul 16, nr. 1-100)
1880-07-24 / nr. 55
ORADEA-MARE (NAGYVÁRAD) Joi 24Juliust. v. 5 August st. n. Va esi joi’a si duminec’a. Redactiunea în Közép-utcza nr. 395. ANUL XVI. 1880. Pretiul pe unu anu 10 fl. Pe J2 de anu 5 fl.; pej, de anu 2 fl. 70 cr. Pentru Români’a 2 galbeni. A trei’a universitate, în anii din urma s’a ventilatu multu în dinaristic’a ungurésca necessitatea d’a se înfiintiâ încă o universitate, căci cele din Budapesta şi Cluşu nu mai ajungu. La începutu eramu de parerea, că tóta tréb’a este numai o apucatura corteşesca, spre a ademeni unele oraşe pe timpul alegerilor, adeca o gluma pacalitate, deci nu luaramu nici o notitîa despre acestu mare evenimentu; acuma înse vedemu, că glum’a se ’ngroşa, cestiunea devine seriosa şi unele oraşe şi comitate începură a luptă cu totu adinsul pentru fericirea, ca acea noua universitate se se înfiintîeze în ele; lucrul pare dara a îmbracă unu caracteru seriosu, cauta se vorbimu şi noi despre el. A trei’a universitate! întrebarea prima ce ni punemu e acést’a : este pre necessaria aceea? Şi respundemu categoric, că nu. Cele doue universităţi, din Budapesta şi din Cluşu, sunt pre de ajunsu pentru micul numeru de tineretu, care la noi poate si voiesce se faca studii mai înnalte. Nu necessitatea este dara motivul principalii ce îndeamna pe propagatorii acestei idei d’a o traduce în realitate , nu dorintî’a d’a vedéa generatiunea viitoare înaintându în sciintie , ci, ceea ce la noi conduce toate mișcamintele de progresu, adeca politica. Ori ce se face la noi pe ori ce teremi de cătra cei ce stau în fruntea f țerei, se face totu din interesu politicu; în literatura, în școla, în biserica veci pretotu-indene numai inspirațiunile politice. Acesta politica a închisu gimnasiile slovacesci, acesta a detrasu subvenţiunile dela toate institutele naţionalităţilor , acest’a ni-a confiscatu cărțile şcolare şi totu acest’a vine acuma cu planul d’a mai înfiinţia o universitate. Pentru ce? Pentru scopuri culturale? Ba. Ci pentru desnaţionalisarea poporațiunilor nemagyare. Însesi dinarele unguresci ni-o spunu aceasta, căci, dica ele, deca acea universitate s'ar face la Seghedin, ar avea o înrâurire „binefacatoare“ asupra elementului românu, germanu și serbu din Banatu; ier deca s’ar înfiintia la Poson, „efectul“ s’ar simți în comitatele slovacesci. E bine, o universitate, care nu se intemeieaza pe necessitate sciintifica, ci pe politica, nu poate se aiba vîitoru, ar trai numai de adi pe mâne, ar fi unu lucsu ce nu se potrivesce cu budgetul nostru. Se nu facemu lucsu pana ce santemu sărăci, pana ce avemu d’a suplini multe necessităţi. Dar este şi curiosu a vorbi de o a trei’a universitate, pana când nici cele doue ce le avemu deja, n’au ajunsu încă la acel gradu unde s’au urcatu universităţile străine. Avemu doue universităţi, dar în ele profesori ? . .. Ve aduceţi dar aminte, că mai am dl ministru de culte voiă s’aduca câțiva profesori din strainetate pentru unele catedre. înainte d’a întemeiă dara o universitate noua, ar fi bine, ca mai ântâiu aceste avute se se înnaltie la nivoul corespunijetoru. Nu a trei’a universitate, nu școla politica trebue acestei ţeri, ci şcoli de adeverata cultura, şi încă cât de multe. Ajutore-se şcolele de mijlocui, gimnasiile, şcolele reale şi comerciale, jertfeasca-se ceva şi pentru instrucţiunea poporala, faca-se şcoli în toate satele, respândesca-se prin ele adeverat’a lumina, lumin’a nentunecata prin posomoritul noru al politicei! Scoli, școli — și nu politica, ieta ce dorimu noi! I. V. Misteriul Nopții. — Romanu, de Claire de Chandeneux. — (Urmare.) — Eu închisa? — se vaeră Ismérie. Și cu ce stim acusata ? Numai decât se ’naltă și esclamă îngrozita: — Credeți doara, că am furatu? Sfim acusata că am furatu ! ? ... — Și că ai. . . omorîtu, — respunse severu judecătorul de instrucțiune, credendu că efectul acestei acuse deschise asupra Ismérie ei va ușură investigațiunea. Ismérie nu grai nici unu cuventu. își frisă ochii spre unu punctu, apoi cădu leșinată în patu. — Acestu incidentu ne face iérași pedeca de o di, — dise judecătorul de instrucțiune fără plăcere. — Dta ai voitu, aşă, — respunse medicul, și gabi la patul Ismerieei. El întrebuințță numai decât medicamente aspre, și nefericit ca femeia în câteva minute își veni în om. Ea privi în gîuru de sine, și din ochii ei confusi se putea face conclusiunea, că scie lovitur’a cumplita care a nimerit’o mai nainte. îndata ce începu a vorbi, întrebă: — Vreu se scîu cine me acusa? — zise ea întonu resolutu si energiosu. — Legea. — Oh! dta n’ai martori. — Vom avea și de acestia. — Și probele? — Portfoiul, ce gasiramu pe rochi’a dtale. — Și-apoi? — Urm’a hotarita a degetelor dtale pe gâtul usurarului. — Și-apoi? — Situațiunea usurarului și a dtale în luntre.