Familia, 1888 (Anul 24, nr. 1-52)
1888-12-04 / nr. 49
ORADEA-MARE /NAGYVÁRAD^ Ese in fiecare duminecă. V. dfl ANUL XXIV. Preţul pe un an 10 fl. Pe 1/2 de an 5 fl.; pe l/t de an 2 fl. 70 cr.4 decembre st. v. Redacţiunea: nr. 43. 1888. 16 decembre st. n. Strada principala 675 a. Pentru România pe an 25 lei II loan F. Negruţiu.. Septemânile trecute am perdut unul după altul mai mulţi bărbaţi de frunte. Unul din ei a fost şi acela, al cărui portret îl punem aici sub ochii cetitorilor noştri. Posiţiunea bisericesca, starea socială şi publică ce-a ocupat, activitatea literară ce-a desvoltat, renumele stimat ce-a avut dânsul la naţiunea sa, ne impun datoria să-i păstrăm memoria şi pe aeste pagine. Stă dar câteva schiţe biografice. Ioan F. Negruţiu fu născut in comuna Sucutard, comitatul Solnoc-Dobâca, la 30 ianuarie 1817, in criua memorabilă a celor 3 sfinţi mari ai bisericei noastre. Părintele seu Grigorie, paroc in aceeaş comună, ca om inteligent şi mişcat de aplecările cele bune ale fiului seu loan, la anul 1825 l-a dus la şcolile r. catolice ungureşci din Cluj, unde a studiat până la 1830; or cursul gimnasial, filosofic şi teologic l-a făcut in şcolile dela Blaş, dela 1831 până la 1842. Terminându - şi studiile teologice, la 1843 se sfinţi celibe şi fu numit profesor mai intâiu la gramatică, apoi la fisică, ocupând catedra acesta până la 1847, când fu numit protopop al Cluşului, care oficiu îl purtă cu zelul cel mai neadormit până la 1862. Atuncia, in considerarea meritelor sale, fu ales canonic cancelar al catedralei mitropolitane din Blaş. Şi in acest oficiu desvoltă cel mai neobosit zel. Fu ales secretar mitropolitan , apoi fu numit protopop al Blaşului, director al institutului preparandial şi al şcolelor normale şi de fete de acolo, president al comisiunii şcolare şi inspector al tuturor şcolelor din archidiecesă, asesor al tribunalului matrimonial de a doua instanţă pentru diecesele sufragane, membru al eşactoratului archidiecesan, de cari oficii numai atunci abfise, când puterile fisice nu-i mai iertară să le porte. Intr’aceste înaintând și ’n stalurile canonicale, ajunse canonic lector. Pe terenul vieții civile şi sociale-politice încă a desvoltat mare activitate. La 1847 fu numit din partea guvernului transilvan revisor al cărților române , la 1848 eră să pară morte de martir, la 1863 fu ales deputat al cercului Gilău pentru dieta din Sibiiu, tot atuncia fu ales şi membru al consiliului imperial din Viena, indeplinindu-şi pretutindene misiunea cu deplină onoare. Activitatea sa pe terenul literar a produs următorele cărţi: Gramatica limbei române, publicată in limba maghiară, la Glus in 1852, din acesta avem acum ediţiunea IV; Catechism creştin, pentru şcolele române poporale; Istoria biblică şi Aritmetica, pentru aceleaşi şcole, in sfârşit un Arie- Ioan F. Negruţiu. 49