Familia, 1890 (Anul 26, nr. 1-52)

1890-10-14 / nr. 41

494 Bani gata Papire fl. cr. fl. cr. 6/7. Sortitura »Tisza« nr. 1483/60 sortită la 14/3 1884 s’a încasat ...................................... 6/7. Lui Romulus Miculescu pentru agendele casariale i s’a solvit prin ședința generală din Caransebeş ................................. 14/7. Dlui secretar al fond. de teatru dr. Athanasiu Marienescu i se rebonifică cheltuelile avute cu diferite espediţiuni in decursul anului 1889/90 in suma de . . Scontrându-se cassa, s’a aflat erogaţiunea in bani cu . . . 2133 fl. 17 cf. in obligatoni .... 100 fl. Pentru conformitate cu originalul: Iosif Hosszú, Georgie Szerb, președinte cassar. 60 — 1 92 100 — Buchetiera italiană. — Vedi ilustrațiunea din nr. acesta — S’a născut sub cerul venet și puterea suficretor al Neapolei, sărăcia i-a fost doica, dar cel ce portă grige de paserile câmpului, a crescut-o şi pe dânsa. A devenit o fecior î­naltă, sveltă, cu nişte ochi ce mănâncă foc şi cu nişte obraji furaţi din sere. Din tinereţe vinde flori, adecă e buchetieră. Frumuseţea ei i-a făcut renume. Un pictor a văzut-o şi i-a făcut portretul. Literatură şi arte. Şcrii literare. Dl B. Lăzurean, care a tradus »Paradisul Perdut« al lui Milton, a tradus piesa lui Shakespeare : »Conspiraţia lui Brutus in contra lui Caesar«, tragedie in 5 acte, şi o va presintă direc­­ţiunei Teatrului Naţional din Bucureşci. — Dl Lazăr Dădescu va scote in curând un volum de scrieri idea­liste, sub titlul »Estas.« — Giordano din Iaşi a dat sub tipar acolo un volum de »Epigrame.« Statua lui Vasile Alecsandri. Primăria din Iaşi, in şedinţa din 25 septembre, a numit 2 comisiuni pen­tru astrîngerea fondului de a se ridică statua de bronz a lui Vasile Alecsandri. Aceste comisiuni sunt­­, doam­­nele princesa Aglae Moruzi, Casandra Donici, Ortensia Racoviţă, Smaranda Branzie, Maria Irimescu, Aglae Răşcan, 2, domnii V. Pogor, primar, mitropolitul Mol­dovei, prințul Gr. Sturdza, Gr. Cogălniceanu, N. Cu­­lianu, rect. univers., dr. Rosetti, locot.-colon. Lauga. Comitetele se vor întruni pentru a decide modul de lucru şi forma comitetului. Poesii germane, traduse liber de Constantin Morariu, cooperator la biserica S. Paraschiva din Cernăuţi. — Sub titlul acesta a apărut de curând in editura »Cancelariei Negruţ« din Gherla o broşură de 118 pagine format 8°, care conţine in traducere liberă românască vre-o 42 poesii de cei mai renumţi autori germani. Broşura conţine portretul Carmen Sylver şi al lui I. Ch. Fr. Schiller. T Opul acesta se vinde in folosul »fondului şcolelor de fetiţe« din Bu­covina, cu un fl. esemplarul. Reviste. Revista inveţătondui, o nouă publica­­ţiune periodică din România,­redactată de învăţătorii din districtul Ilvof, se ocupă in deosebi de şcola po­porului. — Archiva societăţii sciintifice şi literare din Iaşi, care pân’ acuma a eşit in doue luni odată, de FAMILIA acuma înainte va apăre vn­­­a fiecărei luni, câte 56 până la 60 pagini numeral. — Archiva Nouă, revistă literară şi Junimea Nouă, revistă literară şi sciinţifică, au eşit la Bucureşci. Biblioteca Urechii din Galaţi se va inaugura probabil câteva zile după serbarea Asachi din Iaşi. Catalogul bibliotecei e tipărit deja. Darul dlui Ure­­chiă trece peste 5200 numere de opere. Carte gastronomică- La Bucureşci a eşit de sub presă şi s’a pus in vendare: »Cartea gastrono­mică«, studiu asupra substanţelor alimentare indi­gene şi exotice, de S. Petrony, director al »Ospetăriei poporale comunale« şi profesor de gastronomie la şcola profesională de fete »Protopopu Tudor«, de acolo. Teatru şi musică. Concertul Burada ’n Budapesta Violinistul român din Iaşi, dl Teodor Burada, a dat, după cum ni se scrie, la Budapesta, in 4/16­­. c. un concert bine reuşit, cu concursul binevoitor al drei Alma de Dunca Schiau şi al dlui G. Pop. Bogata şi variata pro­gramă a dlui Burada a fost compusă din cap­ de operile lui Wienowsky, Konski, Artor, Ghys şi proprie compo­­siţiuni naţionale, tote esecutate cu cunoscuta-i artă şi cu mare succes. Dra Alma de Dunca Schiau a cân­tat o »Etudă de Chopin« şi valsul de Gilet »Soin du bal» cu multă eleganţă şi adânc simţemânt musical. Dl G. Pop, cu frumoasa-i voce a cântat cu gust doue arii de Mendelson şi Schubert. Serbarea Asachi. Duminecă, in 14 octombre a. c., cu ocasiunea inaugurării statuei lui Asachi, socie­tatea dramatică din Iaşi organisată in Teatrul Sidoli va da o represintaţiune estraordinară. Printre altele se va jucă şi »Plăeştii intors din Anglia«, comedie ori­ginală de Asachi, or dl Manoliu va recită prologul, pe care l’a recitat însuş Asachi cu ocasiunea deschiderei teatrului românesc la 1837. Teatrul din Iaşi, care in lrna trecută abia a vegetat, se va deschide in curând pentru stagiunea viitoare. Repertoriul se compune din piese classice şi din lucrări mai uşore. Deci vom află ceva mai vred­nic de însemnat, vom informă pe cetitorii noștri. Teatrul Theodorini din Craiova se va deschide cu opereta : »Girofle­ Girofla.« Dna Irena de Vladaia va cântă in erna ce vine in teatrul acesta, unde se va cultivă și ’n erna aceasta mai cu seama opereta. Concerte vocale in Brașov. La otelul »Nr. 1« s’a dat­ dilele trecute doue concerte vocale din partea dlui tenorist Lemeşianu şi a soţiei dsale, care este cântăreţâ de operete. Din 6 puncte ale programului »Gazeta Tr.« aminteşce: »Voicu plugarul«, canţonetă, esecutatâ de pl Lemeşanu ; »Urîta satului« şi »Baba hîrca«, frag­mente esecutate de dl şi dna Lemeşianu. Piese musicale noue. In curând vor apare la Bucureşci romanţele : »De ce sânt supărat?« şi »Nu simt deci mai trăesc!« pentru voce şi piano; horile : »La Tour Eiffel« şi »La Republique Franchise«, pen­tru piano, compuse de dl Benone Gănescu; valsul: »Consolation« şi mazurka: »Drăguţele« compuse pen­tru piano de dl Juarez Movillă. Biserică şi scoala. Parastase pentru Alecsandri. Clasa inteligentă română din Braşov va ţină la 14/26 i. c. parastas pentru Alecsandri, după care va urmă o festivitate intru amintirea neuitatului poet. — La Vasiova, lângă Bocșa­ montană, s’a ținut parastas pentru Alec­sandri, in septemâna trecută. Anul XXVI.

Next