Familia, 1904 (Anul 40, nr. 1-52)
1904-09-19 / nr. 38
446 FAMILIA torii lor, poporul dintre culmile Bihorului şi Drocea Highiş, între cele două Dealuri mari, de la Gura- Vălei (lângă Iosaş) până la Crăciuneşti (lângă Băiţa) depun pe altarul culturei naţionale sudoarea feţii lor şi devin fundatorii gimnaziului din Brad. Fundatorii sunt cuprinşi în Statutul gimnazial-ul 6, pct 3. Dintre ei lipsesc rişcanii, cărăcenii şi prăboienenii, — s’au retras de la jertfa cea curată. Veni-va vremea şi vor eşi şi ei din oarba neştiinţă. Mânia lui Dzeu, întunerecul, numai cu jertfă curată se poate ispăşi. Declaraţiunile, cesiunile respective donaţiunile făcute din voie liberă le-au întărit prin subscriere proprie toţi locuitorii prezenţi şi le-au confirmat in oficiile protopresbiterale concernente dimpreună cu autoritatea administrativă a comitatului, prevăzându-le cu sigilele oficiale. Ele servesc drept dovadă despre însufleţirea şi dragostea cu care Românul jertfeşte pentru cultura sa naţională, când e condus înţelepţeşte şi e convins despre sânţenia cauzei. Actele fundaţionale sunt depuse spre păstrare în archiva ven. consistoriu din Sibiiu (1879). La a. 1864 comisiunea şcolară aduse la cunoştinţa locoteninţei reg. ung. decisiunea comunităţilor zarandane, îi prezenta 175 obligaţii de stat şi ceru vincularea lor pe fondul gimnazial. Locoteninţa transpuse afacerea epoului Şaguna şi-i ceru părerea. Acesta prin reprezentaţiunea sa din 25 aprilie sub nr 32/1864 o recomanda cu căldură părintească. Reprezentaţiunea s’a publicat în programa gimnaziului nostru pe a. 1894/5. E icoana stadiului, în care ajunsese pe atunci chestia gimnaziului. Şaguna nu numai recomandase vincularea, ci promisese că el însuş se va ingriji şi de compunerea statutelor după principiile cuprinse în regulamentul guvernului referitoare la şcoalele medii. Totuşiincularea se efectui abil la 25 novembre 1867 sub nr. 22.575 al ministeriului de interne şi după ce se dovedise oficial, că dintre cele 92 comune fondatoare nici una nu testează cu dare pe anul precedent. Obligațiunea de stat vinculata din 1 iulie 1873 nr. 12.409 avea valoarea nominală de 58.200 fl. m. c. Formă o parte din datoria publică de stat unificată pe baza art. XV 1867. Ea fructifică cu 4,2% și aducea pe an interese de 2444 fl. 40 cr., pe cari perceptoratul reg. din Baia-de-Criş, le solviă epitropiei gimnaziale în rate semestrale decursive de la 1 ianuarie şi 1 iulie. în 1903 obligaţia s’a convertit în hârtii de stat „Korona járadék* în valoare de 116.400 Cor., cari fructifică cu 4% şi aduc pe an 4656 cor. Al doilea izvor al fondului gimnazial e moşia din Mihaleni. S’a cumpărat, la 28 aprilie 1863, pe calea licitaţiei publice cu 16 700 fl solviţi în trei rate. Averea fusese mai ’nainte proprietatea dnei Emilia Csiszár văd, după Laurenţiu Szögyéni. Fondul gimnazial fu introdus în posesiune şi deveni proprietar prin decisul tribunalului reg. din Baia-de-Criş din 23 martie 1864 nr. 267/1864 civil (nr. 23/1864 pp.) Moşia din Mihaleni administrată prin comitetul respective epitropia gimnazială cu mai multă conştiinţă decât cunoştinţă, e un izvor viu, din care a incurs în cassa gimnaziului peste 80.000 fl., din cari s’au acoperit spesele curente şi s’a sporit fondul. Moşia constă din: 1, doue case esarendate cu 600+440=1040 C. pe an ; 2, una moară esarendată 170 C. pe an ; 3, a, 79 jug. 49500 agri, 1, 16 , 123900 grădini, c, 29 , 1572D0 livezi, d, 18 , 110D0 pășune, e, 2 , 540G0 neproductiv, — toate esarendate anual cu 1500 Cor. şi /, 902 , 102D0 pădure, din care cea din dreapta Crişului Alb în mărime de 868 jug. 304D0 o esplotează de la 1893 încoaci pe 15 ani societatea de mine „12 apostoli din Buda“ pentru suma de 70.000 Cor. solviţi anticipative. Teritoriul exploatat se cultivă după prescrisele silviculturei moderne cu arbori de valoare: brazi, stejari, frasini; e speranţă că la timpul seu iar va veni intr’ajutor institutului. Veneratele consistorii din Sibiiu, Arad şi Caransebeş, fundaţiunea Şaguna, institutele de economii şi credit in frunte cu „Crişana“, „Albina“ şi „Victoria“ nu odată au contribuit pentru scopurile gimnaziului. Anual primeşte o subvenţiune de 1000 cor. din „Fondul şcolar“ archid. I-a dat Dzeu şi binefăcători fundatori. Dintre cari amintesc pe ţeranul Zacharia Werner şi adv. Teodor Pop din Baia-de- Criş, cari ambii şi-au testat toată averea pentru fondul gimnazial. Remasul fer. Teodor Pop trece peste 120 000 c. Ambii îşi dorm somnul de veci în cimiterul din Cebea. Mai de curând medicul Ioan Rusu din Brad a săvârşit un act nobil, testând fondului gimnazial o casă şi intravilan de 7000 - 8000 cor. Astfel prin munificenţa comună a inimilor nobile fondul gimnazial, deşi de la 1888 încoaci a edificat şi aranjat acest pavilon de gimnastică, o sală pentru desemn şi alta pentru muzică vocală şi instrumentală, şi-a ’nmulţit statul personal de la 4 la 6, s’au ridicat salariile profesorilor de la 600 fl. la 1000 fl, s’a sporit biblioteca şi cabinetele, — a crescut treptat aşă, că la finea anului 1903 averea întreagă constătătoare din realităţi, hârtii de stat, depuneri, credite personale pe hipotece şi mobile, reprezintă suma de 453.970 C. 04 fii. in care se cuprinde şi biblioteca gimnazială cu 2056 opuri în valoare de 11.012 C. 21 fii., fondul elevilor bolnavi, Masa studenţilor, fondul Şaguna, de premii etc. despre cari voiu vorbi mai târziu. Budgetul fondului gimnazial pe 1904 are venite de 26.964 C. 31 fii. Cheltueli de 26.524 C. 36 fii., prin ce subsistenţa institutului în starea de acum e asigurată. Orice progres cere însufleţire şi jertfe. Aceste conduc la desăvârşire. Pentru un aşezământ public, pe lângă localitate şi fond, e trebuinţă de statutul — legea după care acela se organisează. Fazele prin cari au trecut Statutele gimnaziului nostru sunt espuse în programa gimnaziului pe a. 1894/5. Fie-mi permis a aminti la acest loc numai pe scurt, că statutul gimnaziului nostru e opera inspirată de M. Andreiu. în decursul „dualismului păgubitor* de 7 ani „comitătensii* încercaseră de repetite ori să mijlocească aprobarea unui statut pentru un gimnaziu Anul XL