Federatiunea, aprilie 1871 (Anul 4, nr. 32-43)

1871-04-02 / nr. 32

JPest’a, Domineca, 2. aprile, 21. martiu, 1871. Ar. 32-500 Anulu aiu patrulea MDCCCLXXI. Locainti’a Redactorului si fam­elari’a Rrdnctiuni! 9 in «trat’a trag&toriului [Lö­­vészutoza], Nr 5. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatu numai de la corespun­­dintii regulari ai ..Federatiunii.“ Articlii tramini »i nepublicati se vor­ arde. Diurnalu politicii, literariu, comercialu si economicii. Va est Mereuri-a. Vfuerl-a si Dominec’a. l’retlula de Frenam­eratiQne. Pre trei lune . . . 3 fl. v. a. Pro siese lune . . . 6 „ „ „ Pre anulu intregu • 12 „ „ „ Pentru ?­««*■,onl’a : prtra. intregu 30 Fr. = 30 Lei n ,, 6 lune 16 „ = 16 „ „ o 3­­ « „ = 8 „ „ Pentru Incertiunl : 10 or. de linia, si 30 or. taos’a tim­brare pentru fiespe-care publica­­tiune separatu- In loculu deschisu 20 or. de linia- Unu esemplariu costa 10 cr- Invitare de prenumeratiune „FEDERATIVEI“ pre triluniulu 11 (aprile—iuiiiu) 1871. DD. abonați alu caroru abonamentu espira cu finea tribunului ianuariu-martiu, se binevoiesca a-si reînnoi abonamentele celu multu plina in 8. aprile, pentru ca estu­ modu respectivii DD. abo­nați se pot a fi feriți de irregularitati in primirea dinariului, era Administratiunea si Espeditur’a de com­plicatiuni cari provinu d’in intardîatele insi­nuări la abonamentu. Acei DD, abonati, cari sunt in restantia cu pretiulu de prenumeratiune, sunt rogati sa bine­voiesca a-si jefui socotelele cam mai curundu, pen­tru ca sum’a restautieloru e mare si administra­tiunea ingreunata. Totu una-data ne rogamu, ca DD. abonati sa alature in epistolele de prenumeratiune seu cktra asemnatele postali câte una adressa tipărită. Pretiulu de prenumeratiune e cunoscutu d’in fruntea foiei. Administratiunea. __ ,, 20. mart. 1Q_, Pest’a,———t—1871. 7­1. apr. Scirile sosite despre alegerile d’in dominec’a trecuta in Paris anuncia ca partisanii guvernului lfcgalu nu invinsu in trei cercuri, a­nume in 1. 2. si 7. cu tote acestea comitatulu centralu are forte mare majoritate si d’in asta causa a devenitu prea cutediatoriu in pretensiunile sale, asie câtu se dîce ck pentru noulu consiliu municipalu pretinde po­­tere a­supr­a Adunării nationale, cerendu dissolu­­tiunea acestei­a si a se trage in judecata membrii ei. Diuariulu oficialu alu comitatului centralu se marginesce inse a, cere comunei, ca sa impună Adunării nat. promulgatiunea unei legi electorale, prin carea votulu cetatiloru sie nu se mai absorba de votulu sateniloru, ca­ci alimentrea, unitatea natiunala franta, nu s’ar mai poté restavili. Resultatulu alegeriloru municipale d’in Paris e cunoscutu. Bine ca abtienerile de la votu au fostu considerabile, totu­si mai bine de 250,000 alegatori luara parte la scrutiniu. Candidatii com­i­tetului centralu au triumfatu in 16 cercuri d’in 20. Contrarii comitetului avura majoritatea numai in trei, era intr’ unu cercu ambele parti si­ trenura ecuilibriulu Adunarea nat. de Versal’a in siedenti’a sa de domineca a votatu unu proieptu de lege intru ono­­rea celoru doi generali ucisi, Lecomte si Clemente Thomas. Mai importante fii siedinti’a d’in 27. martiu, in carea s’a discutatu propusetiunea deputatului Ludovicu Blancu, cert­ndu a se aproba portar,­ a deputatiloru si a primariloru de Paris, cari semnase transactiunea cu comitetulu centralu. Camer­a nuse respinse d’a lua in consideratiune acesta propuse­­tiane, asiediandu încrederea sa numai intru in­ti­­leptiunea si tari’a guvernului. Acestui votu pre­jme discursulu lui Thiers, carele scuse in câtu­va miscamentuiu d’in Paris, protestandu cu tota ener­gia in contr’a acusatiunii ce i se face lui si Adu­nării de a tinde ca se restorne republic’a si des­­mintî pre toti acei­a, cari pretindu ca d’insulu ar pregăti cartea la una deslegare monarcica In fine ceik, ca proieptulu de lege relativu la alegerile municipale sa se votedie câtu de curendu. Drept’a reactionaria inse nu se multiumia de a vedé nu­mai înlăturata propusetiunea lui Lud. Blancu, ci ea cerea a se dechiarâ de nulle alegerile Parisians de domineca, dar’ majoritatea camerei respinse ur­­g^^ti’a si cestiunea se relega la comissiunea de ini­tiativa spre a fi cercetata. D’iuariulu „Nou’a Republica“ cualifica Adu­narea nat. „de vermenosa, factiosa, criminala in contr’a, Parisului si mai criminala inca in contr’a Franciei.“ Diurnalulu oficialu, redactatu prin mani necunoscute, se mira ca ducele d’ Aumale au po­tutu reintrâ in Franci’a fara ca, se se fi aflatu vre unu cetatianu C..re sA-lu tace. „Alta data, duce acellu diuariu, tiranicidiulu era lege. Asta di, una pretinsa morala numesce omoru unu atare actu­alu justitiei.“ Astfelu de invetiature si atîtiari se producu oficialminte (!) la Par­s. De altmintrea ce­tatea e leniscita, dar neîncrederea temerile, animo­­sitatile subsistu si după alegeri. Baricadele stau sub padi’a guardiei nat. a cuartiereloru populari. In 28­ mart. flamur’a, cea rosia au fostu ar­borata pre palatiulu Tuilerieloru, a Fliseului si pre zidi­rile statului. Ser’a Tuileriele au fostu iluminate si salve de tunuri se dedera intru onorea communei. Versali’a si Parisulu se padiescu un’a pre alt’a ca si in epoc’a candu Versali’a serviâ de cuartieriu gener. statului major nemtiescu. Ostirile sosescu neintreruptu la Versali’a, si contribuescu multu a asecura impoporatiunea si Adunarea nat. a supr’a pericleloru ce i ar poté amenintia d’in partea Parisian florii rescolati. Cu tote ck generalulu Vinoy se încrede in fetiorii séi si cere a poté pleca in contr’a capitalei, altii sus­­tienu ck la primulu conflictu armat’a guvernului se va resipi de nou si ca la tota intemplarea ar trebui celu pucinu trei sute de mii de fetiori spre a poté innabusî rescol’a. Desordini ca si la Lyon s’a escatu si la Santu- Stefanu (St Etienne). Prefectulu incunoscintiase in 25. martiu ca rescol’a ar’ fi sugrumata, dar scirile electrice d’in 27. sosite la Versali’a anuncia ucide­rea chiaru acestui prefectu. Asemenea la Tulus’a parte sânii comunei fi ceia 3ambet’a trecuta lovitur’a loru de statu, reasiedi­­andu in funcțiune pre pr.­fectulu Duportatu desti­­tuitu prin Thiers, deputatulu Kerathn, care avea sé-lu inlocuesc, se află la deplina nepotentia facia cu evinemintele. Astfelu opusetiunea contr’a Adu­nării nat. si a guvernului de Versali’a se latiesce cu incetulu in tote cetatiie mai impoporate Facia cu tulburările d’in Franci’a, Borussii, cei ce au pre Tiarulu loru, fara de a, avé si liber­tățile cuvenite unui mare si cultu poporu, cu bu­­curi’a unei iniserabile invidie si cu­reutate gretiosa anuncia decadinti’a marinimosei natiuni francese. „Ce portare!“ dîca ei „crita lipsa de demnitate si de potere morale, acum se dovedesce ca acestu poporu (Francesii) sumetiu n’a fostu demnu de simpatiele poporeloru, n’a fostu chiamatu a jock rolulu importantu ce l’a avutu, acum se apropia de prepastia,“ si Borussii in nerusinarea loru striga „Osanna!“ Daca in aceste inime de cordovanu prussianesei ar fi numai una ,­chintea alu semitului de umanitate, atunci ar trebui sa recuno­ica cumca Ceea ce se petrece asta­ di­­n Franci’a este natural’a reactiune a cumplitei loviture ce i dede Prussi’a. Sunt, frigurile raneloru înfipte de cari patimesce biet’a natiune. Starea este periculosa si de compa­­timitu dar speikmu in geniul u celu bunu alu ele­mentului, latînu cu natur’a cea vertosa a acestui poporu ageru va triumfă si va da de mintiuna profetîele inimiciloru ski. Falk, ca redactare alu diuariului „Pester Lloyd.“ — Pe­­titiunea se trece la comissiunea, de immunitate. Stefanu Pavlovics cetesce de la tribuna unu tratata forte lirigu despre politic’a Ungariei facia de Serbi’a si, preste totu, facia de poporele crestine d’in Orientu ; ana­­liseza conduit’a c. Beust si termina cu urmatori’a interpel­­latiune catre ministrulu-presiedinte : 1) Are dlu ministru­­presiedinte cunosciintia despre depesi’a c. Beust de la 23 novembre ? 2) Aproba domni’a sa contienutulu ei ? si 3) cum pote dsa aduce in consonantia acesta depesia cu re­­spunsulu seu la interpellatiunea deputatului Stratimirovics, făcută cu privire la politic­a orientale a monarciei ? Presiedintele spune, ca interpellatiunea se va comunică ministrului concerninte, si totu-una-data face atenti pre deputati, ca in intielesulu regulamentului interpellatiu­­nile si amendamentele au se fia câtu de scurta motivate. In legătură cu interpellatiunea deputatului Pavlo­vics, Vincentiu B­a­b­e­s­­­u adreseza ministrului-presie­­dintie urmatori’a interpellatiunea : 1) Are dlu ministru-pre­­siedinte cunosciintia, cu depesi’a contelui Beust de la 23. novembre 1870 fii predata in Belgradu cu dechiaratiuni amenintiatorie in privinti’a conduitei Ostrungariei tacia de vre-una lupta de libertate a crestiniloru d’in Orientu, ce’a ce e directu opusu cu contienutulu depesiei ? 2) Facutu-s’a si in Bucuresci acesta dechiaratiune, si care este adeverat’a politica a monarciei in Orientu ? Interpellatiunea se va comunică ministrului presiedinte. Ignatiu H­e­­­f­y întreba pre presiedintele camerei, daca are cunosciintia cu deputatulu Iosifu S a m a­s­s­a, care e numitu degiu de vre-o câte­va septematie episcopu in Scepusiu, inca totu nu si-a depusu mandatulu. Presiedintele respunde, câ până acum’a n’are neci una cunosciintia oficiale despre acesta numire a lui Samassa; de altmintrelea dechiara, ca va roga guver­­nulp, ca in venitoriu sé-lu incunosciintieze totu-de-un’a candu numesce pre vre­uuu deputatu in unu oficiu incom­­patibilu cu mandatulu de deputatu. (Aprobare viua.) Notariulu Colomanu Széli publica resultatulu alege­rii d’in siedinti’a precedinte, după care in comissiunea de 25 s’au alesu Alessandru Török cu 1.38 si b. Sigismun­­du Inczédj cu 100 voturi. După ace’a camer’a trece la ordinea dîlei : votarea nominale a supr’a­n­ului 70 d’in proiectulu de lege despre organisarea comuneloru, lasatu in suspenso in siedinti’a tre­cuta. La întrebarea daca camer’a primesce seu nu §­lu 70 cu tecstulu comissiunei centrale, d’intre 403 deputaţi verifi­caţi 164 voteza pentru si 103 contr’a primirei ; 134 depu­taţi sunt absinti; presiedintele se retiene de la votu. Deci paragrafulu d’in cestiune s’a admisu cu una majoritate de 61 voturi. Urmeza continuarea desbaterei speciale a­supr’a pro­iectului de lege despre organisarea comuneloru, si §-ii 77 — 121 se admitu parte fara observatiune, parte cu pre-cari modificatiuni neesentiale. Siedinti’a se inchiaia la 2 ore d. m. Camer’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a de la 29. m a r t. 1871. Presiedinte : Paulu Somssich. D­in partea guvernului sunt de facta ministrii : c. Iuliu Andrássy, Balth, Horváth, Vilhelmu Tóth, Carolu Kerkapoly, Iosifu Szlávy si Stefanu Gorove. După verificarea processului verbalu alu siedintiei d’in urma, deputatulu cetatii Aradu, Petru A­­­z­i­­, si­ depune mandatulu. Se va ordina alegere noua in cerculu respectivii. Presiedintele anuncia apoi mai multe petitiuni, cari se trecu la comissiunea petitionaria d’impreuna cu petitiunile presin­­tate de deputaţii b. Dionisiu Mednyánszky, c. Dominicu Te­leki, Vincentiu Bogdanu, Michaelu Táncsics, Ioanu Vidats si Paulu Hoffmann. Ingineriulu Hugo Nucui roga camer’a a-i permite se intenteze procesu de pressa contr’a deputatului Dr. Macs. S i e d i n t i’a de la 30. m a r t. 1871. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a de asta­di a camerei representantiloru la 9 ore a. m. D’in partea guvernului sunt de facta ministrii : e. Iul. Andrássy, Pejacsevics, Vilhelmu Tóth si Teodora Pauler. După verificarea processului verbalu alu siedintiei pre­cedinte, deputaţii Paulu Jámbor, Ernestu Simonyi si c. Te­odora Csáky presinta mai multe petitiuni, cari se trecu la comissiunea petitionaria, respective la cea de 25. Ernestu Simonyi spune, ca in 27. martiu s’a per­­tratatu inaintea curţii de juraţi d’in Pest’a unu procesu de pressa, care a descoperita una mulțime de abusuri ale ad­­ministratiunei postale, si a provocatu neîncrederea cea mai mare in cercurile comerciale, ale caroru­a interesse stau in le­gătură strinsa cu ale postei; dreptu-acela oratorele adreseza minis­trului de comerciu, industria si agricultura urmatori’a inter­­pellatiune : 1) Indreptatu-si-a dlu ministru atentiunea a­supr’a processului de pressa pertratata i­ 27. martiu, in Pest’a, si cunos­­ce domni’a-sa acusarile aduse contr’a consiliariului ministeri­al Michaela Gervay, contr’a consiliariu­lui de secţiune Bâcz si contr’a secretariului ministerial Lugej ? 2) Destituit’a din’a­­sa pre acesti oficiali, si daca nu i-a destituitu inca, voiesce a-i suspendă numai decâtu si a ordina investigatiune stricta contr’a loru ? Iosifu P­o­p­u interpelleza pre ministrulu de culte si instrucţiune publica, daca voiesce a intregi, d’in mediu-locele

Next