Federatiunea, aprilie 1871 (Anul 4, nr. 32-43)
1871-04-02 / nr. 32
JPest’a, Domineca, 2. aprile, 21. martiu, 1871. Ar. 32-500 Anulu aiu patrulea MDCCCLXXI. Locainti’a Redactorului si famelari’a Rrdnctiuni! 9 in «trat’a trag&toriului [Lövészutoza], Nr 5. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatu numai de la corespundintii regulari ai ..Federatiunii.“ Articlii tramini »i nepublicati se vor arde. Diurnalu politicii, literariu, comercialu si economicii. Va est Mereuri-a. Vfuerl-a si Dominec’a. l’retlula de FrenameratiQne. Pre trei lune . . . 3 fl. v. a. Pro siese lune . . . 6 „ „ „ Pre anulu intregu • 12 „ „ „ Pentru ?««*■,onl’a : prtra. intregu 30 Fr. = 30 Lei n ,, 6 lune 16 „ = 16 „ „ o 3 « „ = 8 „ „ Pentru Incertiunl : 10 or. de linia, si 30 or. taos’a timbrare pentru fiespe-care publicatiune separatu- In loculu deschisu 20 or. de linia- Unu esemplariu costa 10 cr- Invitare de prenumeratiune „FEDERATIVEI“ pre triluniulu 11 (aprile—iuiiiu) 1871. DD. abonați alu caroru abonamentu espira cu finea tribunului ianuariu-martiu, se binevoiesca a-si reînnoi abonamentele celu multu plina in 8. aprile, pentru ca estu modu respectivii DD. abonați se pot a fi feriți de irregularitati in primirea dinariului, era Administratiunea si Espeditur’a de complicatiuni cari provinu d’in intardîatele insinuări la abonamentu. Acei DD, abonati, cari sunt in restantia cu pretiulu de prenumeratiune, sunt rogati sa binevoiesca a-si jefui socotelele cam mai curundu, pentru ca sum’a restautieloru e mare si administratiunea ingreunata. Totu una-data ne rogamu, ca DD. abonati sa alature in epistolele de prenumeratiune seu cktra asemnatele postali câte una adressa tipărită. Pretiulu de prenumeratiune e cunoscutu d’in fruntea foiei. Administratiunea. __ ,, 20. mart. 1Q_, Pest’a,———t—1871. 71. apr. Scirile sosite despre alegerile d’in dominec’a trecuta in Paris anuncia ca partisanii guvernului lfcgalu nu invinsu in trei cercuri, anume in 1. 2. si 7. cu tote acestea comitatulu centralu are forte mare majoritate si d’in asta causa a devenitu prea cutediatoriu in pretensiunile sale, asie câtu se dîce ck pentru noulu consiliu municipalu pretinde potere asupra Adunării nationale, cerendu dissolutiunea acesteia si a se trage in judecata membrii ei. Diuariulu oficialu alu comitatului centralu se marginesce inse a, cere comunei, ca sa impună Adunării nat. promulgatiunea unei legi electorale, prin carea votulu cetatiloru sie nu se mai absorba de votulu sateniloru, caci alimentrea, unitatea natiunala franta, nu s’ar mai poté restavili. Resultatulu alegeriloru municipale d’in Paris e cunoscutu. Bine ca abtienerile de la votu au fostu considerabile, totusi mai bine de 250,000 alegatori luara parte la scrutiniu. Candidatii comitetului centralu au triumfatu in 16 cercuri d’in 20. Contrarii comitetului avura majoritatea numai in trei, era intr’ unu cercu ambele parti si trenura ecuilibriulu Adunarea nat. de Versal’a in siedenti’a sa de domineca a votatu unu proieptu de lege intru onorea celoru doi generali ucisi, Lecomte si Clemente Thomas. Mai importante fii siedinti’a d’in 27. martiu, in carea s’a discutatu propusetiunea deputatului Ludovicu Blancu, certndu a se aproba portar, a deputatiloru si a primariloru de Paris, cari semnase transactiunea cu comitetulu centralu. Camera nuse respinse d’a lua in consideratiune acesta propusetiane, asiediandu încrederea sa numai intru intileptiunea si tari’a guvernului. Acestui votu prejme discursulu lui Thiers, carele scuse in câtuva miscamentuiu d’in Paris, protestandu cu tota energia in contr’a acusatiunii ce i se face lui si Adunării de a tinde ca se restorne republic’a si desmintî pre toti aceia, cari pretindu ca d’insulu ar pregăti cartea la una deslegare monarcica In fine ceik, ca proieptulu de lege relativu la alegerile municipale sa se votedie câtu de curendu. Drept’a reactionaria inse nu se multiumia de a vedé numai înlăturata propusetiunea lui Lud. Blancu, ci ea cerea a se dechiarâ de nulle alegerile Parisians de domineca, dar’ majoritatea camerei respinse urg^^ti’a si cestiunea se relega la comissiunea de initiativa spre a fi cercetata. D’iuariulu „Nou’a Republica“ cualifica Adunarea nat. „de vermenosa, factiosa, criminala in contr’a, Parisului si mai criminala inca in contr’a Franciei.“ Diurnalulu oficialu, redactatu prin mani necunoscute, se mira ca ducele d’ Aumale au potutu reintrâ in Franci’a fara ca, se se fi aflatu vre unu cetatianu C..re sA-lu tace. „Alta data, duce acellu diuariu, tiranicidiulu era lege. Asta di, una pretinsa morala numesce omoru unu atare actualu justitiei.“ Astfelu de invetiature si atîtiari se producu oficialminte (!) la Pars. De altmintrea cetatea e leniscita, dar neîncrederea temerile, animositatile subsistu si după alegeri. Baricadele stau sub padi’a guardiei nat. a cuartiereloru populari. In 28 mart. flamur’a, cea rosia au fostu arborata pre palatiulu Tuilerieloru, a Fliseului si pre zidirile statului. Ser’a Tuileriele au fostu iluminate si salve de tunuri se dedera intru onorea communei. Versali’a si Parisulu se padiescu un’a pre alt’a ca si in epoc’a candu Versali’a serviâ de cuartieriu gener. statului major nemtiescu. Ostirile sosescu neintreruptu la Versali’a, si contribuescu multu a asecura impoporatiunea si Adunarea nat. a supr’a pericleloru ce i ar poté amenintia d’in partea Parisian florii rescolati. Cu tote ck generalulu Vinoy se încrede in fetiorii séi si cere a poté pleca in contr’a capitalei, altii sustienu ck la primulu conflictu armat’a guvernului se va resipi de nou si ca la tota intemplarea ar trebui celu pucinu trei sute de mii de fetiori spre a poté innabusî rescol’a. Desordini ca si la Lyon s’a escatu si la Santu- Stefanu (St Etienne). Prefectulu incunoscintiase in 25. martiu ca rescol’a ar’ fi sugrumata, dar scirile electrice d’in 27. sosite la Versali’a anuncia uciderea chiaru acestui prefectu. Asemenea la Tulus’a parte sânii comunei fi ceia 3ambet’a trecuta lovitur’a loru de statu, reasiediandu in funcțiune pre pr.fectulu Duportatu destituitu prin Thiers, deputatulu Kerathn, care avea sé-lu inlocuesc, se află la deplina nepotentia facia cu evinemintele. Astfelu opusetiunea contr’a Adunării nat. si a guvernului de Versali’a se latiesce cu incetulu in tote cetatiie mai impoporate Facia cu tulburările d’in Franci’a, Borussii, cei ce au pre Tiarulu loru, fara de a, avé si libertățile cuvenite unui mare si cultu poporu, cu bucuri’a unei iniserabile invidie si cureutate gretiosa anuncia decadinti’a marinimosei natiuni francese. „Ce portare!“ dîca ei „crita lipsa de demnitate si de potere morale, acum se dovedesce ca acestu poporu (Francesii) sumetiu n’a fostu demnu de simpatiele poporeloru, n’a fostu chiamatu a jock rolulu importantu ce l’a avutu, acum se apropia de prepastia,“ si Borussii in nerusinarea loru striga „Osanna!“ Daca in aceste inime de cordovanu prussianesei ar fi numai una ,chintea alu semitului de umanitate, atunci ar trebui sa recunoica cumca Ceea ce se petrece asta din Franci’a este natural’a reactiune a cumplitei loviture ce i dede Prussi’a. Sunt, frigurile raneloru înfipte de cari patimesce biet’a natiune. Starea este periculosa si de compatimitu dar speikmu in geniul u celu bunu alu elementului, latînu cu natur’a cea vertosa a acestui poporu ageru va triumfă si va da de mintiuna profetîele inimiciloru ski. Falk, ca redactare alu diuariului „Pester Lloyd.“ — Petitiunea se trece la comissiunea, de immunitate. Stefanu Pavlovics cetesce de la tribuna unu tratata forte lirigu despre politic’a Ungariei facia de Serbi’a si, preste totu, facia de poporele crestine d’in Orientu ; analiseza conduit’a c. Beust si termina cu urmatori’a interpellatiune catre ministrulu-presiedinte : 1) Are dlu ministrupresiedinte cunosciintia despre depesi’a c. Beust de la 23 novembre ? 2) Aproba domni’a sa contienutulu ei ? si 3) cum pote dsa aduce in consonantia acesta depesia cu respunsulu seu la interpellatiunea deputatului Stratimirovics, făcută cu privire la politica orientale a monarciei ? Presiedintele spune, ca interpellatiunea se va comunică ministrului concerninte, si totu-una-data face atenti pre deputati, ca in intielesulu regulamentului interpellatiunile si amendamentele au se fia câtu de scurta motivate. In legătură cu interpellatiunea deputatului Pavlovics, Vincentiu Babesu adreseza ministrului-presiedintie urmatori’a interpellatiunea : 1) Are dlu ministru-presiedinte cunosciintia, cu depesi’a contelui Beust de la 23. novembre 1870 fii predata in Belgradu cu dechiaratiuni amenintiatorie in privinti’a conduitei Ostrungariei tacia de vre-una lupta de libertate a crestiniloru d’in Orientu, ce’a ce e directu opusu cu contienutulu depesiei ? 2) Facutu-s’a si in Bucuresci acesta dechiaratiune, si care este adeverat’a politica a monarciei in Orientu ? Interpellatiunea se va comunică ministrului presiedinte. Ignatiu Hefy întreba pre presiedintele camerei, daca are cunosciintia cu deputatulu Iosifu S a m assa, care e numitu degiu de vre-o câteva septematie episcopu in Scepusiu, inca totu nu si-a depusu mandatulu. Presiedintele respunde, câ până acum’a n’are neci una cunosciintia oficiale despre acesta numire a lui Samassa; de altmintrelea dechiara, ca va roga guvernulp, ca in venitoriu sé-lu incunosciintieze totu-de-un’a candu numesce pre vreuuu deputatu in unu oficiu incompatibilu cu mandatulu de deputatu. (Aprobare viua.) Notariulu Colomanu Széli publica resultatulu alegerii d’in siedinti’a precedinte, după care in comissiunea de 25 s’au alesu Alessandru Török cu 1.38 si b. Sigismundu Inczédj cu 100 voturi. După ace’a camer’a trece la ordinea dîlei : votarea nominale a supr’anului 70 d’in proiectulu de lege despre organisarea comuneloru, lasatu in suspenso in siedinti’a trecuta. La întrebarea daca camer’a primesce seu nu §lu 70 cu tecstulu comissiunei centrale, d’intre 403 deputaţi verificaţi 164 voteza pentru si 103 contr’a primirei ; 134 deputaţi sunt absinti; presiedintele se retiene de la votu. Deci paragrafulu d’in cestiune s’a admisu cu una majoritate de 61 voturi. Urmeza continuarea desbaterei speciale asupr’a proiectului de lege despre organisarea comuneloru, si §-ii 77 — 121 se admitu parte fara observatiune, parte cu pre-cari modificatiuni neesentiale. Siedinti’a se inchiaia la 2 ore d. m. Camer’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a de la 29. m a r t. 1871. Presiedinte : Paulu Somssich. Din partea guvernului sunt de facta ministrii : c. Iuliu Andrássy, Balth, Horváth, Vilhelmu Tóth, Carolu Kerkapoly, Iosifu Szlávy si Stefanu Gorove. După verificarea processului verbalu alu siedintiei d’in urma, deputatulu cetatii Aradu, Petru Azi, si depune mandatulu. Se va ordina alegere noua in cerculu respectivii. Presiedintele anuncia apoi mai multe petitiuni, cari se trecu la comissiunea petitionaria d’impreuna cu petitiunile presintate de deputaţii b. Dionisiu Mednyánszky, c. Dominicu Teleki, Vincentiu Bogdanu, Michaelu Táncsics, Ioanu Vidats si Paulu Hoffmann. Ingineriulu Hugo Nucui roga camer’a a-i permite se intenteze procesu de pressa contr’a deputatului Dr. Macs. S i e d i n t i’a de la 30. m a r t. 1871. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a de astadi a camerei representantiloru la 9 ore a. m. D’in partea guvernului sunt de facta ministrii : e. Iul. Andrássy, Pejacsevics, Vilhelmu Tóth si Teodora Pauler. După verificarea processului verbalu alu siedintiei precedinte, deputaţii Paulu Jámbor, Ernestu Simonyi si c. Teodora Csáky presinta mai multe petitiuni, cari se trecu la comissiunea petitionaria, respective la cea de 25. Ernestu Simonyi spune, ca in 27. martiu s’a pertratatu inaintea curţii de juraţi d’in Pest’a unu procesu de pressa, care a descoperita una mulțime de abusuri ale administratiunei postale, si a provocatu neîncrederea cea mai mare in cercurile comerciale, ale carorua interesse stau in legătură strinsa cu ale postei; dreptu-acela oratorele adreseza ministrului de comerciu, industria si agricultura urmatori’a interpellatiune : 1) Indreptatu-si-a dlu ministru atentiunea asupr’a processului de pressa pertratata i 27. martiu, in Pest’a, si cunosce domni’a-sa acusarile aduse contr’a consiliariului ministerial Michaela Gervay, contr’a consiliariului de secţiune Bâcz si contr’a secretariului ministerial Lugej ? 2) Destituit’a din’asa pre acesti oficiali, si daca nu i-a destituitu inca, voiesce a-i suspendă numai decâtu si a ordina investigatiune stricta contr’a loru ? Iosifu Popu interpelleza pre ministrulu de culte si instrucţiune publica, daca voiesce a intregi, d’in mediu-locele