Federatiunea, aprilie 1871 (Anul 4, nr. 32-43)

1871-04-02 / nr. 32

statului, salariele pre­­fi’ciu gh­tc­ulolici d­­in jârtile anei sate Ungariei pana la sum’a de 300 îl. in argintu ? (Inter­­pellatiunea o vomu publică iu numerulu prossimu. Red.) Interpellatiunile se voru comunică ministriloru con­­cerninti. După ace’a camer’a trece la ordinea dîlei , continua­rea desbaterei speciale a­supr­a legei comunele, si se ad­mite intregu proiectulu parte făra observatiune, parte cu pre-si­ cari modificatiuni neesentîale. Ministrulu-presiedinte, c. Iuliu A n d a s s y, pune pre biuroulu camerei articlulu de lege santiunatu de Majestatea Sa, despre bugetulu anului 1871. — După publicatiune se tramite camerei magnatiloru. Urmeza proiectulu de resolutiune alu deputatului Co­­lomanu Tisza, după care legea comunale va avé se in­tre in vietia numai după ce camer­a va fi adusa degiu si legi despre desfiintiarea relatiuniloru urbariale si a remasî­­tteloru feudale. Colomanu Tisza documenteza, in cuvinte puliene, necessitatea acestei despusetiuni, pentru că numai estu-modu se voru poté delatura frecările ce se voru ivi in urm­a re­latiuniloru neordinate ale proprietăţii. Ministrulu Tóth nu pote recomendă acceptarea acestui projectu de resolutiune. După ce mai vorbescu Paulu Móricz, Ales. A­l­m­á­s­s­y, Balt, Halász, Paulu Szontágh si Albertu Németh pentru, era Ales. Nehrebeczky si Iosifu I­u­s­z­t­h contr’a projectului d’in cestiune, camer’a lu respinge. Urmeza raportulu comissiunei petitionarie a­supr’a pe­­titiuniloru cuprinse in registrele de sub numerii 39 si 40. — Petitiunile se tramitu parte ministriloru concerning parte se depunu in archivulu camerei. Relativu la petitiunea comunei besericesci d’in Brasiovu in privinti’a anulării cond­usului ministerialu, adusa in cau­­s’a de controversa intre grecii de la beseric’a,, Sântei Treime“ si comunitatea besericesca romana, comissiunea petitionaria ob­serva că cestiunea de proprietate a numitei beserice e de natura ju­­diciaria ; inse, dupa­ ce despusetiunile de pana acum’a ale mi­­nisteriului de culte, făcute in acesta afacere, nu se potu motivă in modu correspundietoriu, ministrulu culteloru este invitatu a observa in venitoriu alta procedura. Dr. Alessandru Mocioni propune ca ca­mer­a sa indrume pre petitionari pre calea judiciaria. Ministrulu culteloru, dr. Teodoru P­a­u­­­e­r , analise­­za difficultătile resolverei acestei afaceri complicate, si in­vita camer­a a primi propunerea comissiunei petitionarie cu omitterea motivării. După ce mai vorbescu Franciscu Pulszky, Vin­­centiu B­a­b­e­s­­­u si Valentinu Császár. Siedinti’a se inchiaia la 2 ore d. m. Discursului dini dr. Iosifu Hodosiu pronunciatu in siedintia de la 31. marti­u a camerei represen­­tantiloru Ungariei, in cestiu­nea besericei dela „Sânt?# Trei­­, m­e“ d’i­n Brasiovu. I . •. ^#3» Onorabila camera ! nu voiu face pre ad­­îvocatulu nici alu unei nici alu celei-lalte parti. Nici nu voiu dice ce cunoscu caus’a ca­sî candu ar’ fi caus’a mea propria (precum a dîsu deputatulu Császár ieri. Red.), câ­ci atunci n’agiu fi mai putînu decâtu parte interessata (pre­cum se vede a fi deputatulu Cásszár. Red.), ci dîcu numai ce cunoscu caus’a, ca un’a ce este intre romanii si grecii d’in Brasiovu, care pre amenduoe părtile de asemene le intereséza. Voiu spune pre scurtu species facii, astă, si in acea di­recţiune, si d’in acelu puntu de vedere, precum se cuvine camerei, ca corpu legislativu să fie in desbatere si in consideratiune, aceasta causa. Intre romanii si grecii d’in Brasiovu de mai multa timpu este certa pentru beseric’a de la „Sant’a Treime“ d’in cetate. Ce era, si ce este aceasta certa? Grecii pretindu, ca numai ei aru avea dreptu si la biserica, si la avere, si la totu. Ro­manii dîcu, ca nu grecii singuri, ci si romanii au asemeni drepturi cu grecii atâtu la beserica, câtu si la avere, si la totu. Acesta cérta s’a decis de multe ori, si in mai multe moduri. Mai pre urma a decisu ministrulu de culte si instructiune publi­ca. Cu decisiunea ministrului inse, nici o parte, nici cealalta, adeca nici grecii, nici romanii nu sunt multiamiti. Cum, si ce decisiune a facutu ministrulu? A datu Greciloru esclusivulu dreptu in averea besericei si in administrarea ei; pre Ro­mani i-a esclusu cu totulu de la acestu dreptu, pr’ Romaniloru li-a datu dreptulu, dreptu ce si altmintere lu aveau, de a poté merge la beserica, de a avé preotu romanu, si de a se poté servi cu limb’a romana in servitiulu dumnedieiescu. Precum am dusu, acésta dispositiune a mi­nistrului n’a multiamitu nici pre un’a, nici pre ceealalta parte. Pre Greci nu: că pentru ce Ro­­manitoru s’a lasatu dreptulu de a poté merge la beserica, de a poté avé preotulu loru romanu,­­si limb’a loru romana in beserica? Pre Romani nu: că pentru ce să fia ei esclusi de la averea besericei si de la administrarea ei? Amenduce părtile s’au adresatu acum la camera; un’a d’in ele, Grecii, ceru a se annula dispositiunea mini­strului ; ceealalta parte, Romanii, ceru să fia recu­noscuţi de asemene indreptatîti cu Grecii la ave­rea besericei si la administrarea ei, si să fia resti­tuiţi in acestu dreptu alu loru. Ce are camer’a de a face aci? Negresîtu, că chiamarea camerei este a cerceta daca fapt’a, dis­positiunea ministrului este legale ori ba ? Si aci nu stim de opiniunea amicului meu Alesandru Mocioni, care a dîsu că acésta camera n’ar’ poté cerceta, daca actulu ministrului este legalu seu nelegalu (aprobari in stang­a). Daca ceea ce a fa­cutu, ceea ce a dispusu ministrulu, este legalu, adeca conformu legei, atunci după mine, in casulu de fatie, camer’a n’are de a face alta, decâtu, pre­cum a propusu Alesandru Mocioni, si precum s’a urmatu si in alte casuri, ca actele să se de­pună in archivu, o libere fiindu părtile de a si­ le redica de acolo. Er’ daca, ceea ce a facutu mini­strulu, este nelegalu, si nu este conformu legei, atunci nu aceea este immediat ca urmare ca actele să se transpună de nou la ministeriu, ci urmarea naturale si legale este ca ministrulu să fia trasu la respundere. Acést’a este logic’a naturale a vietiei costitutionali si parlamentari. In casulu de fatie inse, tragerea la respundere a ministrului, nu mai poate avea nici­ unu resultatu practicu, pentru ca ministrulu care a facutu aceasta dispositiune nu mai este in viétia m­elu a mori tu, si numai prin acést’a s’ar’ poté in câtu­ va si justifică transpunerea de nou a acteloru la mini­­steriu. Dar’ acum candu le-astu transpune, apoi nu le mai potu transpune fara ore si­ care inviatiu­­ne seu instrucțiune, ca adeca in câtu antecessorele ministrului ar’ fi comisu nelegalitate, ministrulu de acum să aiba grige a padî legalitatea. Éca acést’a e starea lucrului, éca acést’a e opi­niunea mea. Acum, cari sunt opiniunile, seu propunerile câte s’au emisu prina acum ? Comissiunea pentru petitiuni, prin raportorulu său dîce ca: petitiunile, atâtu ale Greciloru câtu si ale Romaniloru, să se tramita ministrului de culte si instructiune publica, dandu-se ministrului unu feliu de inviatiune; dar’ invinaunea ce o pro­pune comissiunea pentru petitiuni este cu totulu unilaterale. Dlu ministru la culte si instrucţiune publica dîce, că: primesce propunerea comissiunei pentru petitiuni, dar’ fara nici o inviatiune, ci să i se lase mana libera. Dlu Ales. Mocioni d’in contra propune, că, fiindu vorb’a aci de unu casu concretu, unde pâr­­tiloru totu­ de un’a le sta deschisa calea legii ordina­­rie — actele să se depună in archivulu camerei, de unde părtile le voru poté redica ori candu, pentru a-si urmări dreptulu in calea legei (apro­bari in stang’a). D’in parte-mi tiemu ca acesta propunere este cea mai correcta. Dar daca s’ar’ primi propunerea, ca actele să se transmitta la ministeriu,­ atunci, precum amu dîsu, acele numai pre langa inviatiune espressa se potu transmitte; dar’ inviatiunea să nu fia unila­terale, precum se propune d’in partea comissiu­nei pentru petitiuni, ci inviatiunea să fia ast­­felu, incâtu ea să fia asemene de buna seu asemene de grava pentru amenduce păr­tile ; acesta inviatiune nu poate fi aceea ce dî­ce raportorulu commissiunei pentru petitiuni, ck adeca ministrulu n’ar’ fi luatu in consideratiune opiniunea deregatoriloru săi subalterni. * Nu acést’a este bas’a domniloru, ci ba­s’a este valor­ea documentelo­ru fundationali. O repetu dar, ca daca dkmu instrucțiune ministrului, acest’a in­strucțiune să fia asemene favoritória, seu asemene desfavoritória pentru amenduce­m părtile (aprobări in stang’a). D’in aceste considerante, io me alaturu la pro­punerea lui Ales. Mocioni, ca, in acestu casu con­cretu, camer’a nepotendu face vre-o dispositiune, actele­ să fia depuse in archivu. Acést’a este mai correctu (aprobari in stang­ a). Daca inse acesta propunere nu s’ar primi, atunci me rogu, să se primeasca ceealalta propu­nere a lui Ales. Mocioni, prin care dîce ca, actele să se transpună ministrului cu acea inviatiune, ca la o noua decisiune se iae in considerare docu­mentele fundationali. Acesta­ propunere este nu nu­mai correcta ci si cea mai dreapta. Onorabila camera, se dîce câ, in casula de fatîe este a se aplica §-ulu­i, d’in art. IX. de la a. 1868. Io o negu acést’a, pentru ca beseric’a de la „Sant’a Treime“ d’in Brasiovu nu este nici nu­mai si eeclusivu greceasca, cu atâtu mai putînu serbeasca; ea este atâtu greceasca câtu si romaneas­­ca; asie dar’ nu este beserica de una singura lim­ba ; fiii acestei beserice sunt greci si romani cu drepturi egali. Romanii inca sunt fundatorii acestei beserice, si ca să ve pomenescu numai pre m­ului d­in acestu fundatori, fia destulu numele principe­lui romanu Brancovanu, care a facutu cea mai con­siderabila fundatiune, dandu besericei dupe mari comunitati, după cari beseric’a trage până in diu’a de asta­ di cele mai mari venituri. S’a dîsu si aceea, si anume chiar’ dlu ministru de culte a dîsu, ce e foarte complicata acesta causa. Io nu o tiemu nici-de-cum complicata, daca cerce­­tamu si cautamu tote actele. Se intielege ca e complicata daca dlu ministru cauta numai la opi­niunea lui Beldi, dar nu e complicata, daca cerce­­tamu actele a amenduce partile si daca cetimu si esaminamu opiniunea separata a membriloru co­missiunei data la protocolulu ce s’a facutu sub presiedinti’a lui Beldi, si mai alesu daca cercetamu si cautamu documentele fundationali. Vedeți dar’ dloru, câ aci trebe sa cautamu la toate actele, la toate documentele, si se nu face­­mu numai o cercetare si esaminare unilaterale, precum a facutu comissiunea dvóstra de petitiuni. De altmintre si acest’a dîce ck dispositiunea fo­stului ministru de culte este nelegale, pentru ck n’a luatu in consideratiune raportulu si opiniunea lui Beldi; dar’ io dîcu, ck daca este nelegale, apoi nu pentru aceea este nelegale, ca nu s’a basatu pre opiunea dlui Beldi, ci pentru aceea pentru ck a intermissu de a lua in consideratiune actele fundationali. Me resumu dloru, si dîcu, câ daca onor. ca­mer­a este convinsa, ck ministrulu n’a comisu ne­­legalitate, atunci actele nu se mai potu si nu mai trebe transpuse ministrului; or’ daca onor. camera este convinsa ck ministrulu a facutu nelegali­ate, si ministrulu care a comisu acésta nelegalitate nu mai poate fi trasu la respundere, fiindu ca a mo­­ritu, atunci numai pe langa o inviatiune se potu transpune actele noului ministru, dar’ inviatiunea să fia de asemene interesu pentru amenduce por­­tîle, adeca: luarea in consideratiune a documente­­loru fundationali. Astfeliu, si d’in acestu puntu de vedere dorescu io resolvirea acestei cause; pentru aceea me alaturu propunerei amicului meu deputa­­tu Ales. Mociani (aprobari in stang­a). 126 Slconomicn (Sistemele de agricultura la Romani. (Urmare.) * Aceste sunt folosele ce povârnele potu aduce econo­mului. Dar’ preste totu Statulu romanu si agricultur’a ro­mana inca ar’ casciga prin astfeliu de fabrice. Câte mii jugere de pamentu, care acuma servesce numai ca pasiune, nu s’ar’ poté pre cultivă si fertilisâ prin escrementele grase ale anima­leloru nutrite cu braha ? Câtu pamentu, asta­ di sterilu, nu s’ar’ poté atunci semenâ cu totu genulu de grâne, frupte sapatorie, erburi, trifoiu, etc. ? Unele păduri slabe, cari nu aducu mai neces unu venitu nece statului nece eco­nomului romanu, s’ar’ poté transformă atunci in locuri ara­­torie, si astfelin averea nationale ar’ cresce in mesura con­siderabile ; prin fabricatiuni se deschide la sute si mii de lucratori calea de a casciga si a-si afla panea de tote dîlele , prin nutretiulu enormu cascigatu d’in povârne s’aru poté tiené in tiera vite mai multe, si astfeliu, carnea devenindu mai eftina, economulu romanu s’ar’ bucura de unu traiu mai bunu si mai indestulitoriu. Inse, dorere, romanii sunt străini, se pote dîce, cu totulu de câtra fabricatiuni. Vedi­ bine, câ aci se receru capitaluri mari, cari noe ni lipsescu, inse daca ne amu în­truni, ne amu associâ si amu conlucrâ, — precum făcu si alte națiuni, — amu poté supleni tote. Asta­ di, romanii numai prin întrunirea poteriloru loru spirituali si materiali potu se si asigure prosperitatea. Unii voru face obiectiunea, ca povârnele sunt spre stricatiunea poporului. Inse nu fabricele sunt aci de vina, ca­ci spiritulu este necesariu la forte multe ramuri ale in­dustriei, si asié, chiaru se nu fia intrebuintiatu ca vinarsu, ar’ trebui produsu. Daca inse poporulu nostru abuseza de acesta beutura periculosa, trebue se-lu desteptâmu si sâ-lu invetiâmu. Reulu nu este in palincarie, ci in nesciintia, in putienta educatiune si in dedarea invederata ; reulu provine mai alesu de la acei instelatori judani, cari se asiedia in satele si in orasiele nostre, seducu si eorrumpu poporu, co­pii, femee si virgine ; judanii sunt acei­a, cari esploateza nesciintica, invenineza, sugruma si despoia pre tieranulu no­stru celu bunu si blandu ; reulu este, ca noi lasamu pre poporu preda acestoru omeni fara patria si Ddieu, si nu­ lu instruimu, ca se se feresca de acele locuste si se se abstie­­na preste totu de la beutur’a stricatiosa a spiritului. Eca relele, cari trebuie vindecate. Insemnamu in acésta privin­­tia, ca nece unu judanu se nu se primesca in comunele ro­mane, sub nece unu feliu de conditiuni, era pre cei ce s’au *) Vedi Nr. 22, 23, 24, 30 si 31 ai „Fed.“

Next