Federatiunea, mai 1871 (Anul 4, nr. 44-54)

1871-05-03 / nr. 44

sticu. Comissiunea a aflatu raportulu, dupa cum se esprima dins’a, defectuosu si asié era de părere a se indruma con­­sistoriulu a face pre anulu venitoriu unu conspectu, d’in care se se véda starea intréga a scóleloru d’in archidiecesa. — Dr. Gallu ar dori ca comissiunea se specifice mai de apróape rubricele de lipsa in conspectu si sinodulu se dispună insu­si cum trebuie se se faca conspectele cerute. La acést’a ref. reflectédia, cu comissiunea a cugetatu, câ acést’a deroga consistoriului. Fodoreanu propune, ca intre parentese, se se cumpere cârti gratis, la ce refer,­­ observédia ca e prevediutu in §. 10. alu org. prov. Eevenindu discussiunea la raportulu consistoriului, Boiu e de părere ca sinodulu se cera respicatu aceea ce voiesce dela consistoriu. Totu asie reflectedia in unu dis­­cursu mai lungu Branu de Lemeni. D’insulu dice, cu comis­siunea trebuia se intre in meritulu lucrului si se vina cu propuneri esacte, cum se se ajute scol’a. — Gaeta nu apera raportulu, pre carele sinodulu de altmintrea nu l’a audîtu nici a cerutu se-lu auda si lu condamna d’in tote partile, si partinesce propunerea lui Branu de Lemeni. — Nemesiu combate propunerea si dice, ca scolele sunt in periculu si asie afacerea acést’a se nu se iée prea usioru, e dara de părere se se înapoieze raportulu consistoriului si se-lu in­­tregesca. Acum abié se cere d’in o parte cetirea raportului. Discussiunea se indelungesce inca, la care a iau parte mai multi deputaţi, până in fine se primesce propunerea lui Nemesim dupa „Telegr. Korn.“ Sigetulu-Marmatîei, in 26. apr. 1871. Cu durere observa romanii binesentîtori indiferentis­­mulu ce domina in multe tienuturi ale Ungariei ; si inca cu atâtu mai vertosu, ca­ci pre dî ce merge totu mai evi­denta este vatemarea drepturiloru nu numai politice-nationali, ci si autonomice-besericesci. Este dar’ unu inducitu meritu, daca in unele parti ca si aceste, unde lumin’a inca preste totu n’a strabatutu, unde nepasarea este caracteristica multora barbati romani, — a stărui cu mediu-loce salutarie intru desvoltarea junimei in direptiune curata romanesca, câ in veritoriu ea se-si scia aperâ drepturile sale contr’a ori cărei ingerintie intrigante si se arete astutiloru intriganți calea adeverului, — câ­ci numai astu-feliu potu romanii se conjure periclele de cari sunt amenintiati. Asemene barbati generosi la noi, cari pre langa tote ocupatiunile loru personale, au binevoitu a luâ a supr’a-li sarcin’a, pentru a da tenerimei invetiature in limb’a si lite­­ratur’a romana, sunt DD. Dr. Ionu M i­h­a­­­i si Simeone B o t­i z a n u. De sî nu putiene greutati au trebuite se de­­vjjkftff"pentru a esopera juniloru romani concessiune la as­cultarea disertatiuniloru, totu­si in urma prin staruintie ne­obosite li-au succesu a cascigâ dela Dn. diriginte alu gimn. reformatu nu numai permissiune, ci si localitate , s pre candu calugarulu piaristu, provocandu-se la legile scolarie, li-a denegatu tineriloru dreptulu de a si participa la astfe­­liu de coadunari. Neci decâtu nu potemu pricepe procedur­a călugărului piaristu in asta privintia, ca­ci, dupa cum scrmu, esiste­ libertatea invetiamentului. Antâi’a disertatiune s’a trenutu in dominec’a trecuta de D. Simeone Batizanu, carele cu unu limbagiu fluidu si adeveratul romanescu vorbi despre originea si puritatea limbei romane si despre fasele ei, prin cari au trecutu sub imperatorii romani si a invasiuniloru barbare. D’intre tinerii scolari nu multi s’au presentatu la di­sertatiune, ba asie dîcundu forte putienu, ce dorimu a se atribui in incunosciintiarei despre tienerea disertatiuniloru, ca­ci scus’a numai astfelu pote fi primita, era alta­ data voimu a presupune ba avemu sperantia firma, ca tinerii d­in clasele superiorie sunt maturi, prin urmare voru sei apretiui generositatea susu amintitiloru domni, si nu voru privi cu usiorintia întreprinderea Dloru, ci voru imbracisia-o cu ade­­veratu zelu romanescu , — câ­ci numai astfeliu potu fi domni următori ai nemeritoriului stramosiu Dragosiu, si buni fii ai natiunei. V—u C—i. VA MET­ATI. *** (Comissiunea de 25.) a statoritu urmato­­riele salariele pentru personalulu noueloru tribunale : Sala­­riulu presiedintelui de tribunalu d’in Bud’a-Pest’a consiste d’in­­4000 fi. si 600 fi. bani de cortelu, alu vice-presiedin­­telui d’in 3000 fi. si 500 bani de cortelu ; era salariulu presiedintelui de tribunalu prin provincia consiste di’n 2400 fi. si 300 fi. bani de cortelu. Asessorii d’in Bud’a-Pest’a : 2000 fi. si 400 fi. bani de cortelu ; d’in provincia : 1500 fi. si 200 fi. bani de cortelu. — Notarii d’in Bud’a-Pest’a : 1000 si 1200 fi., si 200 fi. bani de cortelu ; in provincia : 800—1000 fi. si 150 fi. bani de cortelu. — Directorele de cancelaria d’in Bud’a-Pest’a: 1200 fi. si 300 fi. bani de cortelu ; in provincia : 900—1000 fi. si 150 bani de cor­telu. — Salariulu unui oficialu de cancelaria d’in Bud’a- Pest’a : 800 fi. si 200 fi. bani de cortelu ; in provincia 600—700 fi. si 100 bani de cortelu. — Cancelistii d’in Bud’a-Pest’a : 600 fi. si 150 fi. bani de cortelu ; in provin­cia : 500 fi. si 100 fi. bani de cortelu. — Salariulu unui 176 conducatoriu alu cârtii funduarie d’in Bud’a-Pest’a: 1000— 2000 fi., 500 fi­ adausu si 300 fi. bani de cortelu ; in pro­vincia : 800, 1000—1200 fi. si 200 fi. bani de cortelu. — Salariulu unui adjunctu la cartea funduaria in Bud’a-Pest’a: 800 fi. si 200 bani de cortelu ; in provincia : 600—700 fi. si 100 fi. bani de cortelu. — Fiscalii regesei d’in Bud’a- Pest’a : 2000 .fi., 500 fi. adausu si 400 bani de cortelu ; in provincia: 1500 fi., 300 adausu si 200 bani de cortelu. — Vice-fiscalii d’in Bud’a-Pest’a : 1500 fi., 300 fi. adausu si 300 fi. bani de cortelu ; in provincia : 1000 fi., 200 fi. adausu si 200 fi. bani de cortelu. — Salariulu Ju­­ditoru cercuali e totu asié de mare ca si alu asessoriloru. (Scorniture unguresc­i.) Cetimu in diuariulu ungurescu d’in Clusiu „Kelet“ urmatoriele : „Afa­cerea implerii scaunului episcopescu greco-catolicu d’in Gherl’a formeza de presinte intre Romani una adeverata petra de poticnicu. Anume, Romanii voiescu implerea numi­tului scaunu episcopescu prin alegere, era guvernulu­i pen­tru numire, si a si desemnatu de episcopu pre canoniculu d’in Blasiu Ioanu Negrutiu-Fekete. D’in acésta causa ultra­­romanii sunt forte nacajiti. Cu ocasiunea conferintiei roma­ne de Alb’a-Iuli’a, unu ultra-romanu acatia pre spatele canonicului Negrutiu uua siedula cu citatiunea d’in satirele lui Horatiu : Hic Niger est, hune tu, Romane, caveto ! (Acestu­a e negru, feresce-te de elu Romane !) Genial’a citatiune causâ rîsete generali pre contr’a celui cu siedul’a pre spate.“ La aceste neadeveruri avemu de a observă nu­mai atât’a, câ dlu canonicu Negrutiu n’a partecipatu la conferinti’a d’in Alb’a-Iuli’a, prin urmare neci nu s’a potutu intempla cu dsa episodulu de mai susu, ci, precum se vede, elu este numai eflussulu fantasiei unora capete reutatiose. *** (Unu americanu sîretu.) Pre calea fe­rata de la Boston spre Farmington caletoriau patru com­­mercianti totu cu acelu­ a­si scopu, adeca pentru ca se-si asigureze pretensiunile la tribunalulu d’in Farmington con­tr’a unui altu comerciantu talitu. — Candu au ajunsu la statiune, trei comercianți au ocupatu unic’a trăsură cu unu calu ce era acolo, era pre tovarosiulu loru l’au lasatu cu buzele umflate pre rosu. — Acestu­a vise numai de câtu observandu intentiunea tovaresiloru sei, a cumperatu calulu birjarului, s’a sui­tu calare, si a lasatu pre tovaresii sei in birja. — Candu au sositu acesti­a in orasiu, tovaresiulu loru si secuestrase tota averea falitului. *** (Colegiele electorali de senat­o­­r­i), convocate pre diusa de 11 aprile curentu, au alesu pre dd. Nicolae Lahovari, la colegiulu I-iu de Cahulu ; Costache Cernovodeanu, la colegiulu I-iu de Ismai­u ; Cristodoru Alexandri, la colegiulu II-lea de Covurluiu, și Dimitrie Mavrocordatu, la colegiulu alu II-lea de Botosiani. Bibliografia. D. I. C. L e r­e s c­u , professoru la scóal’a de comerciu d’in Galati, ni-a tramisu inca una opera a sa, pre care a publicat’o in anulu acestu­a : Elemen­te de dreptulu commercial­e. Meritulu d-lui Lerescu este cu atâtu mai mare, cu câtu domni’a­ lui, — cunoscundu prea bine gustulu predo­­minatoru actualmente in publiculu nostru, de a ceti numai scrieri politice si romane despletite, — s’a ocupatu si se ocupa cu respandirea in mase a notiuniloru celoru mai ele­­mentarie ale sciintieloru morali si politice, sciintie ce tindu mai putienu la inavutîrea mintei de câtu la radicarea mora­vului. In tote operele sale, d. Lerescu a facutu lauda mun­­cei, a invederatu câ munc­a este cu artâtu mai productiva, cu câtu muncitorulu este mai luminatu, a aretatu poterea economiei si recompens’a ce atrage împlinirea detorieloru. Possesiunei acestora calități detorescu­­— dupa autora — străinii de la noi, rapedea loru înavuțire caroru­ a pamente­­nii, ce aru poté fi in stare a li face concurentia, li lasa aren’a libera, inghesuindu-se, intresandu-se, imbuldîndu-se cu preferintia in carier’a functiuniloru publice, cu daun’a pro­sperității si chiaru a moralității publice. Dupa noi, oper’a d-lui Lerescu este destinata a im­­ple una lacuna de multu sentîta; mai are inse si unu altu merita : autorulu s’a nevoitu a fi daru, simplu, precisu si ordinatu. Pentru toate aceste motive, credemu a ni împlini una detorla de recunosciutia, recomandandu oper’a d-lui Lerescu. *T. C.“ Sciri electrice. B e r o­­ i n u, 28. aprile. Dupa scirile d’in Versali’a federatii s’au retrasu d’in fortulu Issy, care sa ruinatu cu totulu prin bombardare. F­i­o r e n t­i’a, 28. aprile. Consululu fran­­cesu, cont. Choiseul a dechiaratu, ca guvernulu francesu nu va pune neci una pedeca transferării capitalei la Rom’a, numai câtu ck doresce, ca gu­vernulu italianu­sé nu proceda in modu precipitatu, si se intreprinda totu ce-i sta in potintia, pentru a esopera una contielegere cu scaunulu papalu. Gene­v’a, 28. aprile. D’in Spezia s’a tra­misu de nou una naia de resbelu in apele fran­cese de sudu, cu scopu ca la casulu unei even­tualități se apere pre suditii italiani d’in Toulon si Marsili’a, or’ de alta parte se ustureze lucrato­­riloru italiani d’in porturile francese, cari se voru demissiunâ de catra guvernulu francesu d’in con­­sideratiuni financiarie, reintorcerea in patri’a loru. Acesti­a d’in urma insufla temeri mari. — Va fi lucru greu a li asigură ocupatiune sufficienta, si una multîme de agenti internationali ascepta so­sirea loru, pentru ca se se pota folosi cu ei spre promoverea scopuriloru loru comunistice. Preste totu se observa era si nenumerate semne de agi­tațiuni comunistice si sociale, si e temere, ck in nordulu si sudulu Italiei — se numescu cetatile Neapolea si Milanulu — voru erumpe turburari. P a r i 8 u, 28. aprile, 6 ore sér’a. Lupt’a s’a continuatu asta-di mai alesu intre Montrouge, Issy, Chatillon, Clamart, Asniéres, Gennevilliers si Neu­­illy. Ataculu truppeloru d’in Versali’a e generalu. In intrulu cetatii se aradica barricade poternice. — Unu decretu alu communei elibera importulu de virtualie de la veri-ce­­asta. Co­mmun’a asigura, ca comand’a germana a datu truppeloru de Ver­sali’a tunuri de ale lui Krupp. P a r i s u , 28. apr. Lig’a republicana va propune conchiamarea unui congresu d’in delega­tii provinciei, cu scopu d’a indupleca pre guvernu­lu d’in Versali’a la primirea unei impaceri onorifice. Bucuresci, 29. aprile. Roşii (liberalii) sunt siguri despre învingerile loru la alegerile d’in cetati. Principele si principes’a sunt primiţi pre totu-vndenea­ cu recela forte mare. Rosii s’au unita cu aderintii lui Cus’a, cari dispunu despre fonduri mari. B e r o 1 i n u, 29. aprile. Ministrulu francesu de financie solvi eri in Rouen 36 millione, prin urmare recuisitiunile fure sistate. B o r o n i’a, 29. apr. Aici s’au latîtu placate revolutionarie ale aliantiei republicane universale. Mai multi individi, prinsi in momentulu impartîrii acestora placate, fure arestaţi. Petrupole, 29. apr. Intre emigranţi s’au descoperitu agitaţiuni socialistice. S’au gasitu proclamatiuni cu subscrierea lui Bakunin. P a r i s u , 29 aprile, 8 ore de maneti’a. Ca­­nonad’a a incetatu. Se crede, ca forturile se voru sustiené inca lungu tempu. 200 militari de linia d’in truppele de Versali’a au desertatu si au so­situ a Parisu fara arme. — Una ordinatiune a generalului Cluseret împarte armat’a de Parisu in doue părți, pentru aperarea esterna si pentru servitiulu internu. Vie n’a, 30. aprile. D’in Petrupole se stra­­cora una scrie importanta, carea se constata si prin consulatulu rusescu de aici. Tiarulu a ordo­­natu ca intreg’a armata ruseasca se se puna, fara amenare, pre pitioru de pace. B e r o­­ i­n­u, 30. aprile. Guvernulu romanu a acusatu la tribunalulu cetatienescu de aici pre Strousberg si consocii pentru desdaunare de 5­/2 millione taleri. Procurorele guvernului roma­nu a platitu anticipatiunea spesseloru in suma de 20,000 taleri. V­e r s a­­­i’a, 30. aprile. Dupa una lupta ce a duratu plina la 8 ore demanéti’a, doue brigade ocupara parculu, castelulu si cimiteriulu d’in Issy, prinseră optu tunuri si munitiune, si facura apro­­pela una suta de prisonieri. — Guvernulu fran­cesu a ordonatu toturoru autoritatiloru a nu lasa pre Garibaldi si pre fetiorii sei se treca preste confintele francese, si, la casu candu totu­si li-ar’ succede a trece pre territoriulu francesu, se-i ares­teze numai decâtu. B e r o­­ i n u, 1. maiu. Guvernului de Ver­sali’a i s’a datu unu terminu preclusivu, candu va urma intrevenirea truppeloru nemtiesci, da­ca piina atunci guvernulu nu va poté deveni domnulu situatiunii. Terminulu se tiene in secre­­tu, inse se crede ch­e diuna de 15. maiu. Tote re­­tramiterile ulteriorie ale prisonieriloru francesi sunt sistate. Constantinopole, 1. maiu. Se as­cepta cu siguritate, ca vice-regele Egiptului se va supune pretensiuniloru Portei, si va absta d’a face forturi si fortificatiuni noue in giurulu cetatii Alessandri’a. Propriet., edit. si red. respundiet. : ALES. ROMANU. Burs’a de Vieri a de la 1. maiu, 1871. 5°/0 metall. 58.85 Imprum. nat. 68.60 Sorti d’in 1860 97,75 Act. de banca 748.— Act. inst. cred.! 279.60 Londra 124.90 Argintu 122.35 Galbenu 5.88 Napoleond’or 9.91 S’a tiparitu in Pest’a 1871. prin Victoru Hornyánszky Strad’a Idoliloru Nr. 20.

Next