Federatiunea, mai 1871 (Anul 4, nr. 44-54)
1871-05-03 / nr. 44
sticu. Comissiunea a aflatu raportulu, dupa cum se esprima dins’a, defectuosu si asié era de părere a se indruma consistoriulu a face pre anulu venitoriu unu conspectu, d’in care se se véda starea intréga a scóleloru d’in archidiecesa. — Dr. Gallu ar dori ca comissiunea se specifice mai de apróape rubricele de lipsa in conspectu si sinodulu se dispună insusi cum trebuie se se faca conspectele cerute. La acést’a ref. reflectédia, cu comissiunea a cugetatu, câ acést’a deroga consistoriului. Fodoreanu propune, ca intre parentese, se se cumpere cârti gratis, la ce refer, observédia ca e prevediutu in §. 10. alu org. prov. Eevenindu discussiunea la raportulu consistoriului, Boiu e de părere ca sinodulu se cera respicatu aceea ce voiesce dela consistoriu. Totu asie reflectedia in unu discursu mai lungu Branu de Lemeni. D’insulu dice, cu comissiunea trebuia se intre in meritulu lucrului si se vina cu propuneri esacte, cum se se ajute scol’a. — Gaeta nu apera raportulu, pre carele sinodulu de altmintrea nu l’a audîtu nici a cerutu se-lu auda si lu condamna d’in tote partile, si partinesce propunerea lui Branu de Lemeni. — Nemesiu combate propunerea si dice, ca scolele sunt in periculu si asie afacerea acést’a se nu se iée prea usioru, e dara de părere se se înapoieze raportulu consistoriului si se-lu intregesca. Acum abié se cere d’in o parte cetirea raportului. Discussiunea se indelungesce inca, la care a iau parte mai multi deputaţi, până in fine se primesce propunerea lui Nemesim dupa „Telegr. Korn.“ Sigetulu-Marmatîei, in 26. apr. 1871. Cu durere observa romanii binesentîtori indiferentismulu ce domina in multe tienuturi ale Ungariei ; si inca cu atâtu mai vertosu, caci pre dî ce merge totu mai evidenta este vatemarea drepturiloru nu numai politice-nationali, ci si autonomice-besericesci. Este dar’ unu inducitu meritu, daca in unele parti ca si aceste, unde lumin’a inca preste totu n’a strabatutu, unde nepasarea este caracteristica multora barbati romani, — a stărui cu mediu-loce salutarie intru desvoltarea junimei in direptiune curata romanesca, câ in veritoriu ea se-si scia aperâ drepturile sale contr’a ori cărei ingerintie intrigante si se arete astutiloru intriganți calea adeverului, — câci numai astu-feliu potu romanii se conjure periclele de cari sunt amenintiati. Asemene barbati generosi la noi, cari pre langa tote ocupatiunile loru personale, au binevoitu a luâ a supr’a-li sarcin’a, pentru a da tenerimei invetiature in limb’a si literatur’a romana, sunt DD. Dr. Ionu M ihai si Simeone B o ti z a n u. De sî nu putiene greutati au trebuite se devjjkftff"pentru a esopera juniloru romani concessiune la ascultarea disertatiuniloru, totusi in urma prin staruintie neobosite li-au succesu a cascigâ dela Dn. diriginte alu gimn. reformatu nu numai permissiune, ci si localitate , s pre candu calugarulu piaristu, provocandu-se la legile scolarie, li-a denegatu tineriloru dreptulu de a si participa la astfeliu de coadunari. Neci decâtu nu potemu pricepe procedura călugărului piaristu in asta privintia, caci, dupa cum scrmu, esiste libertatea invetiamentului. Antâi’a disertatiune s’a trenutu in dominec’a trecuta de D. Simeone Batizanu, carele cu unu limbagiu fluidu si adeveratul romanescu vorbi despre originea si puritatea limbei romane si despre fasele ei, prin cari au trecutu sub imperatorii romani si a invasiuniloru barbare. D’intre tinerii scolari nu multi s’au presentatu la disertatiune, ba asie dîcundu forte putienu, ce dorimu a se atribui in incunosciintiarei despre tienerea disertatiuniloru, caci scus’a numai astfelu pote fi primita, era alta data voimu a presupune ba avemu sperantia firma, ca tinerii din clasele superiorie sunt maturi, prin urmare voru sei apretiui generositatea susu amintitiloru domni, si nu voru privi cu usiorintia întreprinderea Dloru, ci voru imbracisia-o cu adeveratu zelu romanescu , — câci numai astfeliu potu fi domni următori ai nemeritoriului stramosiu Dragosiu, si buni fii ai natiunei. V—u C—i. VA METATI. *** (Comissiunea de 25.) a statoritu urmatoriele salariele pentru personalulu noueloru tribunale : Salariulu presiedintelui de tribunalu d’in Bud’a-Pest’a consiste d’in4000 fi. si 600 fi. bani de cortelu, alu vice-presiedintelui d’in 3000 fi. si 500 bani de cortelu ; era salariulu presiedintelui de tribunalu prin provincia consiste di’n 2400 fi. si 300 fi. bani de cortelu. Asessorii d’in Bud’a-Pest’a : 2000 fi. si 400 fi. bani de cortelu ; d’in provincia : 1500 fi. si 200 fi. bani de cortelu. — Notarii d’in Bud’a-Pest’a : 1000 si 1200 fi., si 200 fi. bani de cortelu ; in provincia : 800—1000 fi. si 150 fi. bani de cortelu. — Directorele de cancelaria d’in Bud’a-Pest’a: 1200 fi. si 300 fi. bani de cortelu ; in provincia : 900—1000 fi. si 150 bani de cortelu. — Salariulu unui oficialu de cancelaria d’in Bud’a- Pest’a : 800 fi. si 200 fi. bani de cortelu ; in provincia 600—700 fi. si 100 bani de cortelu. — Cancelistii d’in Bud’a-Pest’a : 600 fi. si 150 fi. bani de cortelu ; in provincia : 500 fi. si 100 fi. bani de cortelu. — Salariulu unui 176 conducatoriu alu cârtii funduarie d’in Bud’a-Pest’a: 1000— 2000 fi., 500 fi adausu si 300 fi. bani de cortelu ; in provincia : 800, 1000—1200 fi. si 200 fi. bani de cortelu. — Salariulu unui adjunctu la cartea funduaria in Bud’a-Pest’a: 800 fi. si 200 bani de cortelu ; in provincia : 600—700 fi. si 100 fi. bani de cortelu. — Fiscalii regesei d’in Bud’a- Pest’a : 2000 .fi., 500 fi. adausu si 400 bani de cortelu ; in provincia: 1500 fi., 300 adausu si 200 bani de cortelu. — Vice-fiscalii d’in Bud’a-Pest’a : 1500 fi., 300 fi. adausu si 300 fi. bani de cortelu ; in provincia : 1000 fi., 200 fi. adausu si 200 fi. bani de cortelu. — Salariulu Juditoru cercuali e totu asié de mare ca si alu asessoriloru. (Scorniture unguresci.) Cetimu in diuariulu ungurescu d’in Clusiu „Kelet“ urmatoriele : „Afacerea implerii scaunului episcopescu greco-catolicu d’in Gherl’a formeza de presinte intre Romani una adeverata petra de poticnicu. Anume, Romanii voiescu implerea numitului scaunu episcopescu prin alegere, era guvernului pentru numire, si a si desemnatu de episcopu pre canoniculu d’in Blasiu Ioanu Negrutiu-Fekete. D’in acésta causa ultraromanii sunt forte nacajiti. Cu ocasiunea conferintiei romane de Alb’a-Iuli’a, unu ultra-romanu acatia pre spatele canonicului Negrutiu uua siedula cu citatiunea d’in satirele lui Horatiu : Hic Niger est, hune tu, Romane, caveto ! (Acestua e negru, feresce-te de elu Romane !) Genial’a citatiune causâ rîsete generali pre contr’a celui cu siedul’a pre spate.“ La aceste neadeveruri avemu de a observă numai atât’a, câ dlu canonicu Negrutiu n’a partecipatu la conferinti’a d’in Alb’a-Iuli’a, prin urmare neci nu s’a potutu intempla cu dsa episodulu de mai susu, ci, precum se vede, elu este numai eflussulu fantasiei unora capete reutatiose. *** (Unu americanu sîretu.) Pre calea ferata de la Boston spre Farmington caletoriau patru commercianti totu cu acelu asi scopu, adeca pentru ca se-si asigureze pretensiunile la tribunalulu d’in Farmington contr’a unui altu comerciantu talitu. — Candu au ajunsu la statiune, trei comercianți au ocupatu unic’a trăsură cu unu calu ce era acolo, era pre tovarosiulu loru l’au lasatu cu buzele umflate pre rosu. — Acestua vise numai de câtu observandu intentiunea tovaresiloru sei, a cumperatu calulu birjarului, s’a suitu calare, si a lasatu pre tovaresii sei in birja. — Candu au sositu acestia in orasiu, tovaresiulu loru si secuestrase tota averea falitului. *** (Colegiele electorali de senatori), convocate pre diusa de 11 aprile curentu, au alesu pre dd. Nicolae Lahovari, la colegiulu I-iu de Cahulu ; Costache Cernovodeanu, la colegiulu I-iu de Ismaiu ; Cristodoru Alexandri, la colegiulu II-lea de Covurluiu, și Dimitrie Mavrocordatu, la colegiulu alu II-lea de Botosiani. Bibliografia. D. I. C. L e re s cu , professoru la scóal’a de comerciu d’in Galati, ni-a tramisu inca una opera a sa, pre care a publicat’o in anulu acestua : Elemente de dreptulu commerciale. Meritulu d-lui Lerescu este cu atâtu mai mare, cu câtu domni’a lui, — cunoscundu prea bine gustulu predominatoru actualmente in publiculu nostru, de a ceti numai scrieri politice si romane despletite, — s’a ocupatu si se ocupa cu respandirea in mase a notiuniloru celoru mai elementarie ale sciintieloru morali si politice, sciintie ce tindu mai putienu la inavutîrea mintei de câtu la radicarea moravului. In tote operele sale, d. Lerescu a facutu lauda muncei, a invederatu câ munca este cu artâtu mai productiva, cu câtu muncitorulu este mai luminatu, a aretatu poterea economiei si recompens’a ce atrage împlinirea detorieloru. Possesiunei acestora calități detorescu— dupa autora — străinii de la noi, rapedea loru înavuțire caroru a pamentenii, ce aru poté fi in stare a li face concurentia, li lasa aren’a libera, inghesuindu-se, intresandu-se, imbuldîndu-se cu preferintia in carier’a functiuniloru publice, cu daun’a prosperității si chiaru a moralității publice. Dupa noi, oper’a d-lui Lerescu este destinata a imple una lacuna de multu sentîta; mai are inse si unu altu merita : autorulu s’a nevoitu a fi daru, simplu, precisu si ordinatu. Pentru toate aceste motive, credemu a ni împlini una detorla de recunosciutia, recomandandu oper’a d-lui Lerescu. *T. C.“ Sciri electrice. B e r o i n u, 28. aprile. Dupa scirile d’in Versali’a federatii s’au retrasu d’in fortulu Issy, care sa ruinatu cu totulu prin bombardare. Fio r e n ti’a, 28. aprile. Consululu francesu, cont. Choiseul a dechiaratu, ca guvernulu francesu nu va pune neci una pedeca transferării capitalei la Rom’a, numai câtu ck doresce, ca guvernulu italianusé nu proceda in modu precipitatu, si se intreprinda totu ce-i sta in potintia, pentru a esopera una contielegere cu scaunulu papalu. Genev’a, 28. aprile. D’in Spezia s’a tramisu de nou una naia de resbelu in apele francese de sudu, cu scopu ca la casulu unei eventualități se apere pre suditii italiani d’in Toulon si Marsili’a, or’ de alta parte se ustureze lucratoriloru italiani d’in porturile francese, cari se voru demissiunâ de catra guvernulu francesu d’in consideratiuni financiarie, reintorcerea in patri’a loru. Acestia d’in urma insufla temeri mari. — Va fi lucru greu a li asigură ocupatiune sufficienta, si una multîme de agenti internationali ascepta sosirea loru, pentru ca se se pota folosi cu ei spre promoverea scopuriloru loru comunistice. Preste totu se observa era si nenumerate semne de agitațiuni comunistice si sociale, si e temere, ck in nordulu si sudulu Italiei — se numescu cetatile Neapolea si Milanulu — voru erumpe turburari. P a r i 8 u, 28. aprile, 6 ore sér’a. Lupt’a s’a continuatu asta-di mai alesu intre Montrouge, Issy, Chatillon, Clamart, Asniéres, Gennevilliers si Neuilly. Ataculu truppeloru d’in Versali’a e generalu. In intrulu cetatii se aradica barricade poternice. — Unu decretu alu communei elibera importulu de virtualie de la veri-ceasta. Commun’a asigura, ca comand’a germana a datu truppeloru de Versali’a tunuri de ale lui Krupp. P a r i s u , 28. apr. Lig’a republicana va propune conchiamarea unui congresu d’in delegatii provinciei, cu scopu d’a indupleca pre guvernulu d’in Versali’a la primirea unei impaceri onorifice. Bucuresci, 29. aprile. Roşii (liberalii) sunt siguri despre învingerile loru la alegerile d’in cetati. Principele si principes’a sunt primiţi pre totu-vndenea cu recela forte mare. Rosii s’au unita cu aderintii lui Cus’a, cari dispunu despre fonduri mari. B e r o 1 i n u, 29. aprile. Ministrulu francesu de financie solvi eri in Rouen 36 millione, prin urmare recuisitiunile fure sistate. B o r o n i’a, 29. apr. Aici s’au latîtu placate revolutionarie ale aliantiei republicane universale. Mai multi individi, prinsi in momentulu impartîrii acestora placate, fure arestaţi. Petrupole, 29. apr. Intre emigranţi s’au descoperitu agitaţiuni socialistice. S’au gasitu proclamatiuni cu subscrierea lui Bakunin. P a r i s u , 29 aprile, 8 ore de maneti’a. Canonad’a a incetatu. Se crede, ca forturile se voru sustiené inca lungu tempu. 200 militari de linia d’in truppele de Versali’a au desertatu si au sositu a Parisu fara arme. — Una ordinatiune a generalului Cluseret împarte armat’a de Parisu in doue părți, pentru aperarea esterna si pentru servitiulu internu. Vie n’a, 30. aprile. D’in Petrupole se stracora una scrie importanta, carea se constata si prin consulatulu rusescu de aici. Tiarulu a ordonatu ca intreg’a armata ruseasca se se puna, fara amenare, pre pitioru de pace. B e r o inu, 30. aprile. Guvernulu romanu a acusatu la tribunalulu cetatienescu de aici pre Strousberg si consocii pentru desdaunare de 5/2 millione taleri. Procurorele guvernului romanu a platitu anticipatiunea spesseloru in suma de 20,000 taleri. Ve r s ai’a, 30. aprile. Dupa una lupta ce a duratu plina la 8 ore demanéti’a, doue brigade ocupara parculu, castelulu si cimiteriulu d’in Issy, prinseră optu tunuri si munitiune, si facura apropela una suta de prisonieri. — Guvernulu francesu a ordonatu toturoru autoritatiloru a nu lasa pre Garibaldi si pre fetiorii sei se treca preste confintele francese, si, la casu candu totusi li-ar’ succede a trece pre territoriulu francesu, se-i aresteze numai decâtu. B e r o i n u, 1. maiu. Guvernului de Versali’a i s’a datu unu terminu preclusivu, candu va urma intrevenirea truppeloru nemtiesci, daca piina atunci guvernulu nu va poté deveni domnulu situatiunii. Terminulu se tiene in secretu, inse se crede che diuna de 15. maiu. Tote retramiterile ulteriorie ale prisonieriloru francesi sunt sistate. Constantinopole, 1. maiu. Se ascepta cu siguritate, ca vice-regele Egiptului se va supune pretensiuniloru Portei, si va absta d’a face forturi si fortificatiuni noue in giurulu cetatii Alessandri’a. Propriet., edit. si red. respundiet. : ALES. ROMANU. Burs’a de Vieri a de la 1. maiu, 1871. 5°/0 metall. 58.85 Imprum. nat. 68.60 Sorti d’in 1860 97,75 Act. de banca 748.— Act. inst. cred.! 279.60 Londra 124.90 Argintu 122.35 Galbenu 5.88 Napoleond’or 9.91 S’a tiparitu in Pest’a 1871. prin Victoru Hornyánszky Strad’a Idoliloru Nr. 20.