Federatiunea, iunie 1871 (Anul 4, nr. 55-65)
1871-06-02 / nr. 55
Locuinti’a Redactorului si Cancelari’« Redactiuni 10 m , pătrat’a tragatoriului [Z.Övészutoza], Nr. Scrisorile nefrancate nu le v^b+i primi decatn numai de la corespiuîdintii regulari ai „Federal iubit^ Articlii tramisi si nepublicati se voru arde. Diurnalu politicii, literariu, comercialu si economicu. Va est Mercuria, Vineria si Dominec’a. Pretluri de Prenumeratliune: Pre trei lune . . . 3 fi. v. a- Pre siese lune. . . 6 „ „ „ Pre anulu intregu . 12 „ „ „ Panins R.Mu»nl*a: pre a. intregu 30 Fr. = 30 Lei n „ 6 lune 16 „ = 16 „ „ ii 3 — 8 „ — 8 „ „ Pentru maerdani : 10 or. de linia, si 30 or. taos’a timbrare pentru fiespe-care publicatiune separata- In loculu deschise 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or. _ 1. iuniu , Qrr1 Pest’a,-^r-----—1871. 7 20. maiu Evenimentulu celu mai importan tu este occuparea Parisului prin truppele guvernului de Versali’a. Nu credemu sk esista unu singuru omu, care sk nu salute cu bucuria acestu evenimentu, la^care sunt legate una multîme de consideratiuni, ■■^sentimentale si moralisatoria, privitorie ■Éjl^iFraneiei, si la ucumanele si j^mblicaniloru radicali. .%i"fe imperiali!..., eît su Bfc “-’a. pot.i'J. di' asia . ea-eî !. . ■ ■ ii - ‘ ■ 11 u siani v^maresfflOTW intrega Franci’a, si ck va erumpe una revolutiune socialista generale, carea probabilu s’ar’ fi estinsu si preste confintele Franciei. D’in norocire inse acest’a nu s’a intemplatu, ba s’a constatatu, că elementulu socialisticu nu e atâtu de putinte si compactu neci chiaru in patri’a lui, in Franci’a, precum se poté crede după antecedentie. Ocasiunea erumperii fii pentru socialistii francesi de totu seducatoria, si de siguru ei nu voru mai fi neci una-data atâtu de favorisati prin reportele tierei, d’a si realisă teoriele loru. Prin acésta încercare nesuccesa ei s’au facutu impossibili pre tempu forte indelungatu ; inse, pentru că impregiurarea acést’a sk ^Ksta avé urmări salutarie pentru societate, e de ■[^^^^amicii ordinei sk nu esploateze fkra ■úja învingerea loru si preste totulkul crudelitiiie contra inimicnd’in nesmmsc^cPmtate potern^^jBce’a ce pare a fi adeveratu, folositoriu si necesoriu in doctrin’a socialistica s- o realeseze pre cale legale. Isu de mai putiena importantia e in intrega catastrofa francesiloru si schimbarea provenita in pusetiunea Parisului. Thiers a esprimatu unu cuventu de insemnetate mare decundu : „Parisulu era se va supune suveranului seu, si acelua e Franci’a“. In lungile intervaluri espirate, Parisulu fb plina acum’a la tota miscarea interna, precum si la toata întreprinderea esterna , suveranulu Franciei. Parisianii au esaltatu Franci’a la resbelu contr’a prussiloru, si , dupa ce acésta esaltatiune dispare in modu destulu de miraculosu, Parisulu voi de nou skike initîativ’a suverana spre regenerarea Franciei, inse prin orribilulu fiasco facutu in amendaue casurile, superb’a capitala cadin d’in pusetiunea sa domnitoria. Acésta impregiurare va fi la totu casulu salutaria pentru Franci’a, inse ea nu e sufficienta pentru regenerarea radicale a tierei. E neincungiurata trebuintia că sa se franga pentru totu-de un’a centralismulu, care stagneza poterile organice ale tierei, slabesce si demoraliseza poporulu, si care, in fine, conduce la despotismu. Cu supunerea si ocuparea capitalei inca nu s’a terminatu pre deplina nefericit’a catastrofa. Insurectiunea parisiana e suprimata, vise va poré erumpe una revolutiune francesa ; rosii sunt învinsi, dar’ in loculu loru voru aparé republicanii veneti, bonapartistii, orleanistii si legitimistii. De aci trebue sa se nasca fatal’a întrebare : republica seu monarca ? Inse noi, avendu încredere in onestitatea si patriotismulu dlui Thiers, nu place a crede, ci elu va intrebuintiă tote mediulocele pentru conservarea si consolidarea republicei, si acést’a cu atâtu mai vertosu, cu câtu nu esiste unu singuru omu, care să nu se fi convinsu, cu monarc’a cu despotii sei a aruncatu patri’a francesa in abisulu peritiunii. In tempulu d’in urma primiramuscirea importanta ck Itali’a se inarmeza d’in tote poterile, si ck inarmurile aceste ar’ privi pre Franci’a, carea ar’ insuflă ingrijiri guvernului italianu cu privire la cestiunea Romei. Se vorbesce ca domnii d’in Florenti’a ar’ fi descoperitu, cu manifestatiunile omagiale (?) ce sunt a se face papei cu ocasiunea serbarii jubileului seu de 25 ani, d’in partea toturoru suveraniloru catolici si acatolici ai Europei (afara de Angli’a), ar’ fi emanate si conduse de capulu poterii esecutive alu republicei francese, de dlu Thiers. Guvernulu italianu a luatu degiri tote mesurile pentru intimpinarea turburariloru ce s’aru inscena in diu’a acést’a d’in partea aderintiloru papei, si in prim’a iuliu se va muta la Rom’a, unde lu va urmă representantii toturoru poteriloru străine, afara de representantele francesu (!). Lumea crede, ca aceste manifestatiuni ale guvernului italianu sunt numai preteste, pentru câ la tempu mai favorabilu sk reclame de la Franci’a Savoi’a si ÎSuzza. Ori câtu de ostilu sk se arete guvernulu italianu facia de Franci’a, nu credemu ca poporulu italianu să pota fi sedusu a immultî ranele infipte in corpulu naţiunii francese prin invasorele strainu, si acést’a n’o credemu cu atâtu mai tare, cu câtu guvernulu de Versali’a a dechiaratu in modu oficialu, ce nu se va amestecă neci câtu e mai putienu in afacerile interne ale Italiei. După soirile d’in Vien’a, cancelariulu imperialu cont. Beust a felicitatu guvernulu romanu cu privire la resultatele obtienute la alegeri prin politic’a sa precauta si energica, adaugandu totuodata, ck Ostrunguri’a se va nesui a-i dă totu sprijinulu moralu, aptu d’a intari resultatele aceste si d’a intimpină pentru totu - de - un’a periclulu unei crise , carea ar’ rectifică , sau chiaru provocă una intrevenire directa a Portei si a poteriloru garante. Cris’a constitutionale d’in Cisleitani’a devine d’in ce in ce mai acuta. Dupa ce parlamentalu austriacu respinse proiectulu de lege privitoriu la lărgirea autonomiei dieteloru provinciale, ministulu presiedinte Hohenwarth află de bine a dechiară, că guvernulu este aplecatu a acordă atâtu cehiloru câtu si celoru alalte popore nemultiumite ale Austriei concessiunile ce le primi Galici’a. Acésta declaratiune, neplăcută pangermanistiloru, stirni in sinlu clubului asik numitu alu amiciloru constitutiunii ideea unei adresse catra monarculu, cu a careia concepere fu insarcinatu dlu Herbst, fostulu membru alu ministeriului lui Taaffe. Adress’a, prin carea se da votu de neincredere guvernului, fu presintata monarcului prin ambii presiedinti ai camerei representantiloru, Hopfen si Vidulich, in 30. maiu a. c. Unele dinarie pretindu a sei, cu Majestatea Sa a desaprobatu votulu de neîncredere datu guvernului, accentuandu de nou ck voiesce a tiené strinsu la constitutiune, si ck doresce a inceta confusiunile interne si a se restitui pacea pre cale constitutionale. Va sk dîca, monarculu aproba programulu guvernului d’a se împacă cu nationalitatile, cari plina acum’a nu s’au impartesîtu de binefacerile constitutiunii. Ore omnipotenţii unguri luă-voru si ei, in interessulu loru propriu, initîativ’a d’a se împacă cu naţiunile puse sub egemoni’a loru ? vomu vedé. Camer’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a de 1 a 26. m a i u, 1871. Presiedintele Paulu Somssici deschide siedinti’a la 9 ore a. m. D’in partea guvernului sunt de facta ministrii : Ios. Szlávy, Vilh. Tóth si Teod. Pauler. După verificarea procesului verbalu alu siedintiei precedinte, deputaţii Ales, Csiky, Ladis, Gonda si Adamu Lázár presinta mai multe petitiuni, cari se trecu la comissiunea petitionaria. Eduardu Horn adreseza ministrului de culte si instructiune urmatori’a interpellatiune , considerandu, ca după art. de lege 53 din 1868 nime nu pote fi constrinsu a serbâ serbatorile altei confessiuni; considerandu, ca in multe locuri antistiele comunale sub amenintiarea cu pedepse grele oprescu intreg’a poporatiune fara osebire de confessiune d’a lucra in serbatorile unei singure confessiuni ; considerandu, ca acesta procedere arbitraria collide nu numai cu principiulu libertății religionarie, ci si cu interessele comerciului si ale economiei nationale, oratorele intreba pre ministrulu de culte si instructiune publice : 1. daca are cunosciintia despre asemenea ordinatiuni ale antinsiteloru comunale, si, daca sunt cunoscute astu-feliu de casuri, 2. voiesce dsa a dâ valore principiului libertății religiunarie si alu libertății comerciului ? Ignatiu Diettrich a audîtu, câ preste putienu are sa se numesca unu jude la curi’a regesca, prin a cărui numire s’ar’ vatemâ atâtu judii de la tabl’a regesca, câtu si cei de la tribunalulu supremu. Dreptu ace’a oratorele se vede necessitate a adressa guvernului urmatori’a interpellatiune : 1. Este pre adeverata, că la propunerea ministrului de justitîa, aprobata de consiliulu ministeriate, incungiurandu-se assessorii tablei regesei si cu vatemarea membriloru curtii supreme, are sa se numesca prin Maiestatea Sa de asessoru la curtea suprema unu barbate, care n’a fostu neci advocate, neci jude, ci e si acum’a aplicate in ministeriu numai ca directore de cancelaria ? 2. Daca e adeveratu, apoi cum si pote justifică ministeriulu una astu-feliu de procedere ? 3. Este pre ministeriulu aplecatu a retrage propunerea de denumire, seu chiaru si denumirea, daca acestea s’ar fi intemplatu ? 4. Ce garanția pote guvernulu oferi intre asemene impregiurări, că la numirile ce se ascepta pentru tribunalele de prima instantia nu se voru intempla astufeliu de abusuri ? 5. Voiescu toti membrii ministeriului a se obliga tierei in solidum cu teta averea loru pentru daunele ce aru resultă pentru poporatiune d’in astufeliu de numiri nenimerite si d’in sentintiele judecatoriloru necapabili ? Adamu Lázár interpelleze pre ministrii respectivi, candu au de cugetu a-i respunde la interpellatiunile sale de mai innainte? Tote interpellatiunile se voru comunică ministriloru concerninti. Daniilu Irányi presinta unu projectu de resolutiune, conformu caruia camera invita pre presiedintele, a provocă presidiulu camerei magnatiloru, ca acestia sknt elibere odata projectulu de lege despre abrogarea pedepsei corporale. După una discutiune scurta, camera rădică la valore de condusu projectulu de resolutiune d’in cestiune. Trecandu-se apoi la ordinea dîtei se cetescu a treia óra si primescu definitivu projectele de legi despre edificarea portului Immanu, despre construirea liniei ferate laterale Altsohl-Neusohl, despre creditele suplementarie pentru drumurile de statu d’in Croatî’a si Slavoni’a, pentru sustienerea porturiloru d’in Croatî’a si pentru districtulu fiumanu. — Se tramitu camerei magnatiloru spre pertratare. Urmeza la ordinea dîlei continuarea desbaterei asupr’a proiectului de lege privitoriu la creditate suplementariu de 140.000 fi. pre sem’a comissariului regescu in Ungari’a inferiora. Nicolau Kiss este foarte indestulita cu activitatea comissariului regescu, d’in care causa voteaza cu plăcere creditate suplementariu. Ernestu S i m o n y isi esprime parerea de reu, câ discutiunea asupr’a acestui obiectu nu se urmaresce cu obiectivitatea receruta, si, respingându insinuatiunile vorbitoriloru antecedinti, dechiara câ nu accepteza proiectulu de lege d’in cestiune. Cum câ opusetiunea nu este contr’a institutului comissariului regescu, s’a aretatu si prin ace’a, câ la alta ocasiune ea a votatu fara observare spesele pentru comisariulu regescu, inse acum’a oratorelui i sunt cunoscute astu-feliu de abusuri cari nu-i concedu a vota creditate suplementariu. Caus’a, câ in Ungari’a s’au immultîtu criminalistii, consiste in impregiurarea, câ cu ocasiunea incoronârii si a nascerii arci-ducesei s’au amnestiatu aprope la 1000 de criminalisti, cari era si s’au apucate de vechi’a loru măiestria. Oratorele spune apoi, câ unu comisariu regescu a fostu necessariu, pentru a aresta de nou pre criminalistii amnestiati, acum’a vnse comissariulu regescu si-a implinitu missiunea, prin urmare elu trebue rechiamatu. In fine oratorele cere, ca ministrulu internetem sk cerceteze acusatiunile radicate contr’a comissariului regescu si sk die desluciri in privinti’a loru, câci până candu nu se va intempla acést’a, oratorele nu va votâ proiectulu de lege. V. Babesiu spune, câ cunosce casuri, in cari comissariulu regescu a torturatu pre cei arestați, si dechiara câ, până candu guvernulu nu va dâ desluciri suficiente in privinti’a acestoru abnormitâti, nu va pote vota creditulu cerute. Col. Tisza voteza projectulu d’in cestiune cu observarea, cu totu omulu, care vine la cunosciinti’a abusuriloru comissariului, sa le comunice numai decâtu guvernului, era de la ministrulu internetem ascepta, câ să cerceteze plansorile si eventualminte sa pedepsesca pre cei culpabili. Cu acést’a desbaterea generate este inehraiata, si camer’a admitte projectulu in generate si apoi si in specialu fara neci una modificatiune. Htr. 55—523. I*est’a, Vineri, 2. iuniu, 21. maiu, 1871. Anulu alu patrulea MDCCCLXXI.