Federatiunea, iunie 1871 (Anul 4, nr. 55-65)

1871-06-02 / nr. 55

Locuinti’a Redactorului si Cancelari’« Redactiuni 1­0 m , p­ătrat’a tragatoriului [Z.Ö­­vészutoza], Nr­­. Scrisorile nefrancate nu le v^b+i primi decatn numai de la corespiuî­­dintii regulari ai „Federal iubit^ Articlii tramisi si nepublicati se voru arde. Diurnalu politicii, literariu, comercialu si economicu. Va est Mercuri­a, Vineri­a si Dominec’a. Pretluri de Prenumeratliune: Pre trei lune . . . 3 fi. v. a- Pre siese lune. . . 6 „ „ „ Pre anulu intregu . 12 „ „ „ Panins R.Mu»nl*a: pre a. intregu 30 Fr. = 30 Lei n „ 6 lune 16 „ = 16 „ „ ii 3 — 8 „ — 8 „ „ Pentru m­aerd­ani : 10 or. de linia, si 30 or. taos’a tim­brare pentru fiespe-care publica­­tiune separata- In loculu deschise 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or. _ 1. iuniu , Qrr1 Pest’a,-^r-----—1871. 7 20. maiu Evenimentulu celu mai im­portan tu este occu­­parea Parisului prin truppele guvernului de Ver­­sali’a. Nu credemu sk esista unu singuru omu, care sk nu salute cu bucuria acestu evenimentu, la^care sunt legate una multîme de consideratiuni, ■■^sentimentale si moralisatoria, privitorie ■Éjl^iFraneiei, si la ucu­manele si j^mblicaniloru radicali. .%i"fe imperiali!..., eît su Bfc “-’a. pot.i'J. di' asia . ea-eî !.­ . ■ ■ ii - ‘ ■ 11 u siani v^maresfflOTW intrega Franci’a, si ck va erumpe una revolutiune socialista generale, carea probabilu s’ar’ fi estinsu si preste confintele Franciei. D’in norocire inse acest’a nu s’a in­templatu, ba s’a constatatu, că elementulu socia­­listicu nu e atâtu de putinte si compactu neci chiaru in patri’a lui, in Franci’a, precum se poté crede după antecedentie. Ocasiunea erumperii fii pentru socialistii francesi de totu seducatoria, si de siguru ei nu voru mai fi neci una-data atâtu de favorisati prin reportele tierei, d’a si realisă teoriele loru. Prin acésta încercare nesuccesa ei s’au facutu impossibili pre tempu forte indelun­­gatu ; inse, pentru că impregiurarea acést’a sk ^Ksta avé urmări salutarie pentru societate, e de ■[^^^^amicii ordinei sk nu esploateze fkra ■úja învingerea loru si preste totu­lkul crudelitiiie contr­a inimicn­­d’in nesmmsc^cPmtate potern^^jBce’a ce pare a fi adeveratu, folositoriu si necesoriu in doctrin’a so­­cialistica s- o realeseze pre cale legale. Isu de mai putiena importantia e in intrega catastrofa francesiloru si schimbarea provenita in pusetiunea Parisului. Thiers a esprimatu unu cuventu de insemnetate mare decundu : „Parisulu era se va supune suveranului seu, si acelu­a e Franci’a“. In lungile intervaluri espirate, Parisulu fb plina acum’a la tota miscarea interna, precum si la toata întreprinderea esterna , suveranulu Franciei. Parisianii au esaltatu Franci’a la resbelu contr’a prussiloru, si , dupa­ ce acésta esaltatiune dispare in modu destulu de mi­­raculosu, Parisulu voi de nou sk­ike initîativ’a suverana spre regenerarea Franciei, inse prin or­­ribilulu fiasco facutu in amendaue casurile, super­­b’a capitala cadin d’in pusetiunea sa domnitoria. Acésta impregiurare va fi la totu casulu salutaria pentru Franci’a, inse ea nu e sufficienta pentru regenerarea radicale a tierei. E neincungiurata trebuintia că sa se franga pentru totu-de un’a centralismulu, care stagneza poterile organice ale tierei, slabesce si demoraliseza poporulu, si care, in fine, conduce la despotismu. Cu supunerea si ocuparea capitalei inca nu s’a terminatu pre deplina nefericit’a catastrofa. Insurectiunea parisiana e suprimata, vise va poré erumpe una revolutiune francesa ; rosii sunt în­vinsi, dar’ in loculu loru voru aparé republicanii veneti, bonapartistii, orleanistii si legitimistii. De aci trebue sa se nasca fatal’a întrebare : republica seu monarc­a ? Inse noi, avendu încredere in ones­titatea si patriotismulu dlui Thiers, nu place a crede, ci elu va intrebuintiă tote mediulocele pen­tru conservarea si consolidarea republicei, si acés­t’a cu atâtu mai vertosu, cu câtu nu esiste unu singuru omu, care să nu se fi convinsu, cu mo­­narc­’a cu despotii sei a aruncatu patri’a francesa in abisulu peritiunii. In tempulu d’in urma primiramu­scirea im­­­portanta­ ck Itali’a se inarmeza d’in tote poterile, si ck inarmurile aceste ar’ privi pre Franci’a, carea ar’ insuflă ingrijiri guvernului italianu cu privire la cestiunea Romei. Se vorbesce ca domnii d’in Florenti’a ar’ fi descoperitu, cu manifestatiunile omagiale (?) ce sunt a se face papei cu ocasiunea serbarii jubileului seu de 25 ani, d’in partea totu­roru suveraniloru catolici si acatolici ai Europei (afara de Angli’a), ar’ fi emanate si conduse de capulu poterii esecutive alu republicei francese, de dlu Thiers. Guvernulu italianu a luatu de­­giri tote mesurile pentru intimpinarea turburari­­loru ce s’aru inscena in diu’a acést’a d’in partea aderintiloru papei, si in prim’a iuliu se va muta la Rom’a, unde lu va urmă representantii toturoru poteriloru străine, afara de representantele fran­­cesu (!). Lumea crede, ca aceste manifestatiuni ale guvernului italianu sunt numai preteste, pentru câ la tempu mai favorabilu sk reclame de la Franci’a Savoi’a si ÎSu­zza. Ori câtu de ostilu sk se arete guvernulu italianu facia de Franci’a, nu credemu ca poporulu italianu să pota fi sedusu a immultî ranele infipte in corpulu naţiunii fran­­cese prin invasorele strainu, si acést’a n’o credemu cu atâtu mai tare, cu câtu guvernulu de Ver­­sali’a a dechiaratu in modu oficialu, ce nu se va amestecă neci câtu e mai putienu in afacerile in­terne ale Italiei. După soirile d’in Vien’a, cancelariulu impe­rialu cont. Beust a felicitatu guvernulu romanu cu privire la resultatele obtienute la alegeri prin politic’a sa precauta si energica, adaugandu totu­­odata, ck Ostrunguri’a se va nesui a-i dă totu sprijinulu moralu, aptu d’a intari resultatele aceste si d’a intimpină pentru totu - de - un’a periclulu unei crise , carea ar’ rectifică , sau chiaru provocă una intrevenire directa a Portei si a poteriloru garante. Cris’a constitutionale d’in Cisleitani’a devine d’in ce in ce mai acuta. Dupa­ ce parlamentalu austriacu respinse proiectulu de lege privitoriu la lărgirea autonomiei dieteloru provinciale, mini­­stulu presiedinte Hohenwarth află de bine a de­­chiară, că guvernulu este aplecatu a acordă atâtu cehiloru câtu si celoru a­lalte popore nemultiu­­mite ale Austriei concessiunile ce le primi Galici’a. Acésta declaratiune, neplăcută pangermanistiloru, stirni in sin­lu clubului asik numitu alu amiciloru constitutiunii ideea unei adresse catra monarculu, cu a carei­a concepere fu­ insarcinatu dlu Herbst, fostulu membru alu ministeriului lui Taaffe. A­­dress’a, prin carea se da votu de neincredere gu­vernului, fu presintata monarcului prin ambii presiedinti ai camerei representantiloru, Hopfen si Vidulich, in 30. maiu a. c. Unele dinarie pretindu a sei, cu Majestatea Sa a desaprobatu votulu de neîncredere datu guvernului, accentuandu de nou ck voiesce a tiené strinsu la constitu­­tiune, si ck doresce a inceta confusiunile interne si a se restitui pacea pre cale constitutionale. Va sk dîca, monarculu aproba programulu gu­vernului d’a se împacă cu nationalitatile, cari plina a­­cum’a nu s’au impartesîtu de binefacerile constituti­unii. Ore omnipotenţii unguri luă-voru si ei, in inte­­ressulu loru propriu, initîativ’a d’a se împacă cu naţiunile puse sub egemoni’a loru ? vomu vedé. Camer’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a de 1 a 26. m a i u, 1871. Presiedintele Paulu Somssic­i deschide siedinti’a la 9 ore a. m. D’in partea guvernului sunt de facta ministrii : Ios. Szlávy, Vilh. Tóth si Teod. Pauler. După verificarea procesului verbalu alu siedintiei pre­­cedinte, deputaţii Ales, Csiky, Ladis, Gonda si Adamu Lázár presinta mai multe petitiuni, cari se trecu la comissiunea pe­­titionaria. Eduardu Horn adreseza ministrului de culte si in­structiune urmatori’a interpellatiune , considerandu, ca după art. de lege 53 d­in 1868 nime nu pote fi constrinsu a serbâ serbatorile altei confessiuni; considerandu, ca in multe locuri antistiele comunale sub amenintiarea cu pedepse grele oprescu intreg’a poporatiune fara osebire de confes­­siune d’a lucra in serbatorile unei singure confessiuni ; con­siderandu, ca acesta procedere arbitraria collide nu numai cu principiulu libertății religionarie, ci si cu interessele comerciului si ale economiei nationale, oratorele intreba pre ministrulu de culte si instructiune publice : 1. daca are cunosciintia despre asemenea ordinatiuni ale antinsiteloru comunale, si, daca­­ sunt cunoscute astu-feliu de casuri, 2. voiesce dsa a dâ valore principiului libertății religiunarie si alu libertății comerciului ? Ignatiu Diettrich a audîtu, câ preste putienu are sa se numesca unu jude la curi’a regesca, prin a cărui numire s’ar’ vatemâ atâtu judii de la tabl’a regesca, câtu si cei de la tribunalulu supremu. Dreptu ace’a oratorele se vede necessitate a adressa guvernului urmatori’a interpel­­latiune : 1. Este pre adeverata, că la propunerea ministru­lui de justitîa, aprobata de consiliulu ministeriate, incungiu­­randu-se assessorii tablei regesei si cu vatemarea membri­­loru curtii supreme, are sa se numesca prin Maiestatea Sa de asessoru la curtea suprema unu barbate, care n’a fostu neci advocate, neci jude, ci e si acum’a aplicate in minis­­teriu numai ca directore de cancelaria ? 2. Daca e adeve­ratu, apoi cum si­ pote justifică ministeriulu una astu-feliu de procedere ? 3. Este pre ministeriulu aplecatu a retrage propunerea de denumire, seu chiaru si denumirea, daca a­­cestea s’ar fi intemplatu ? 4. Ce garanția pote guvernulu oferi intre asemene impregiurări, că la numirile ce se as­­cepta pentru tribunalele de prim­a instantia nu se voru in­­templa astu­feliu de abusuri ? 5. Voiescu toti membrii mi­­nisteriului a se obliga tierei in solidum cu teta averea loru pentru daunele ce aru resultă pentru poporatiune d’in astu­­feliu de numiri nenimerite si d’in sentintiele judecatoriloru necapabili ? Adamu Lázár interpelleze pre ministrii respectivi, candu au de cugetu a-i respunde la interpellatiunile sale de mai innainte? Tote interpellatiunile se voru comunică ministriloru concerninti. Daniilu Irányi presinta unu projectu de resoluti­­une, conformu carui­a camer­a invita pre presiedintele, a provocă presidiulu camerei magnatiloru, ca acesti­a sk­nt e­­libere odata projectulu de lege despre abrogarea pedepsei corporale. După una discutiune scurta, camer­a rădică la valore de cond­usu projectulu de resolutiune d’in cestiune. Trecandu-se apoi la ordinea dîtei se cetescu a trei­a óra si primescu definitivu projectele de legi despre edifi­carea portului Immanu, despre construirea liniei ferate laterale Altsohl-Neusohl, despre creditele suplementarie pentru drumurile de statu d’in Croatî’a si Slavoni’a, pentru sustienerea porturiloru d’in Croatî’a si pentru districtulu fiumanu. — Se tramitu camerei magnatiloru spre pertratare. Urmeza la ordinea dîlei continuarea desbaterei a­supr’a proiectului de lege privitoriu la creditate suplemen­­tariu de 140.000 fi. pre sem’a comissariului regescu in Ungari’a inferiora. Nicolau Kiss este foarte indestulita cu activitatea comissariului regescu, d’in care causa voteaza cu plăcere cre­ditate suplementariu. Ernestu S i m o n y i­si­ esprime parerea de reu, câ discutiunea a­supr’a acestui obiectu nu se urmaresce cu obiectivitatea receruta, si, respingându insinuatiunile vor­­bitoriloru antecedinti, dechiara câ nu accepteza proiectulu de lege d’in cestiune. Cum­ câ opusetiunea nu este contr’a institutului comissariului regescu, s’a aretatu si prin ace’a, câ la alta ocasiune ea a votatu fara observare spesele pentru comisariulu regescu, inse acum’a oratorelui i sunt cunoscute astu-feliu de abusuri cari nu-i concedu a vota creditate suplementariu. Caus’a, câ in Ungari’a s’au im­­multîtu criminali­stii, consiste in impregiurarea, câ cu oca­­siunea incoronârii si a nascerii arci-ducesei s’au amnestiatu aprope la 1000 de criminalisti, cari era­ si s’au apucate de vechi’a loru măiestria. Oratorele spune apoi, câ unu comi­­sariu regescu a fostu necessariu, pentru a aresta de nou pre criminalistii amnestiati, acum’a vnse comissariulu re­gescu si-a implinitu missiunea, prin urmare elu trebue re­­chiamatu. In fine oratorele cere, ca ministrulu internetem sk cerceteze acusatiunile radicate contr’a comissariului re­gescu si sk die desluciri in privinti’a loru, câ­ci până candu nu se va intempla acést’a, oratorele nu va votâ pro­iectulu de lege. V. Babesiu spune, câ cunosce casuri, in cari co­­missariulu regescu a torturatu pre cei arestați, si dechiara câ, până candu guvernulu nu va dâ desluciri suficiente in privinti’a acestoru abnormitâti, nu va pote vota creditulu cerute. Col. Tisza voteza projectulu d’in cestiune cu ob­servarea, cu totu omulu, care vine la cunosciinti’a abu­­suriloru comissariului, sa le comunice numai decâtu gu­vernului, era de la ministrulu internetem ascepta, câ să cerceteze plansorile si eventualminte sa pedepsesca pre cei culpabili. Cu acést’a desbaterea generate este inehraiata, si ca­mer’a admitte projectulu in generate si apoi si in specialu fara neci una modificatiune. Htr. 55—523. I*­est’a, Vineri, 2. iuniu, 21. maiu, 1871. Anulu alu patrulea MDCCCLXXI.

Next