Federatiunea, iunie 1871 (Anul 4, nr. 55-65)
1871-06-25 / nr. 64
Pest’»9 Domineca 25/13. mniu, 1871. 64- 533. Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Locuinti’a Redactorului si Cancelari’a Redactiunile in Strat’a tragatoriului [Lövészutoza]. Nr 5. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii tramisi si nepublicati se voru arde. Diurnalu politicu, literariu, comercialii si economicii. Va esi Mercuria, Vineria si Dominec’a. l'retiula de PrenumeratiQue : Pre trei lune . . . 3 fl. v. a- Pre siese lune . . . 6 „ „ „ Pre anulu intregu . 12 „ „ „ Pentru Slovinni’a : prea. intregu 30 Pr. = 30 Lei n„ 6 lune 16 „ = 16 „ „ ” ¹ 8 ,, _ 8 ,, „ Pentru Insertion! : 10 or. de linia, si 30 or. tacs’a timbrare pentru fiespe care publicatiune separata. In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or. Invitare de prenumeratiune AERATIIMA“ pre Semestridu N. iuliu—dec. 18Î1. DD. abonați, alti caroru abonanuntu espira cu finea lunei cur, iuniu, se binevoiesca a-ai reinnoi abonamentele celu multu plinu in 8. iuliu, st. r. pentru că estu-modu respectivii DD abonați se pota fi feriți de irregularitati in primirea ditiariuluij era Administratiunea si Espeditur’a de complicatiuni, cari provinu d’in intardâatele iisintriri la abonamentu. Acei DD, abonatii cari sunt in restantia cu pretiulu de prenumeratiune, sunt rogati se bine*voiesca ti-si, jefui socotelele catu mai curendu, pentru ca sum’a restantieloru e mare si administratitinea îngreunată. • '* * Totu-una-data rogrmu pre DD, abonații nostri se alăture in epistolele de prenumeratiune, seu sie lipesca de cuponele asemnateloru postale, câte una adressa tipărită. Pretiulu de prenumeratiune e : Pentru Austria: Pre 6 lune (Iuliu—Dec.) 6 îl. v. a. . . ,3 „ . (Iul.—Sept.) 3 fl. „ Pentru Romani’a: Pre 6 lune" (Iul.—Dec.) 16 Lei nouă (franci) 3 „. (Iul.—Sept.) 8 „ „ „ Pentru invetiatorii romani se di, ca mai nainte, cu pretiulu redusu : Pre 6 lune (Iul.—Dec.) 4 fl. v. a. ■ 3 (Iul.—Sept.) 2 fl. „ Administratiunea. Inca una data ©spetralu de infrstîire de la Brasieu. : / (Cppcîuit'a diuarieloru romane facia de acestu accidentu pocitu. — Simplicitate, Complicitate, Duplicitate.— Reminiscintie st'Upfile consecintie ale demonstratiunii _politice de Ta Brasieu. — Eclatante dovedi de cultura si educatiune sublima a unoru profesori gimnasiali doctori in surugiu si bechiarismu. ( Poeti de balta d'm chorulu „infratîtdoru etc.) Cetitorii nostri si aducu aminte ck la finea artichilui relativu la „ospetiulu“ de infratire, dîsesemu, ck vomu face observarile nostre asupr’a conduitei dinameloru rom. facia cu accidentului d’in cestiune; dar pucinu după aceea am lipsitu câtuva tempu de la Redactiune si reintor,nandu am aflaţii,, cu torrintele entusiasmuhii de înfrăţire, devenitu lava de fiere, incepk a cure si a se depuyae in . Monitoriele oficiale si oficiose ale elicei insemnatorilor vedîbili si nevedîbili a infratitiloru si infratîtoriloru, — prin urmare am credintu, ce va fi cu multu mai bine de vomu ascepta pana se se asiedie tempestatea entusiasmului si sfe incete eruptiunea lavei; ckci in cursulu acestui procesu naturalu trebuesce sfe se ivesca neaperatu fenomene de mare pretiu pentru a se poté splica căușele si a se formulă teori’a infralîrii fara de causa. Nu ne instelaramu, prevederea nostra e justificata. Mai nainte de a analisă acele fenomene, vomu premite una scurta, recensiune despre conduit’a diurnaleloru rom. si modulu loru de a procede in asta affacere..: : : r Incepemu de la diuariele d’in Romani’a libera. Acestea tote afara de „Trompet’a Carpatio ru«, carea se pare a fi fostu mai d’inainte informata, au fostu suprinse prin accidentulu supravenitu ca d’in seninu, si observară una reserva forte naturala. Mai apoi incepura a face observări relativii la conditiunile infratîrii eventuale, insasi on.'Red. a „Trompetei Carp.“ alu cărei fundatoriu de la 1848 cu 1 11 ve da ideea infratîrii cu magiarii, nu cutedik a primi neconditionatu infratîrea, ci pretinse a se consolidă pre basea egalitatii (a paritatii), ceea ce ne-ar multiumi daca nu am sei câta valori au frasele generale, — chiaru si atunci candu ele enuncia unu principiu, — in gur’a celoru ce se potu entusiasmă inca mai nainte de a fi vediutu realisatu macaru unu singuru corolariu alu principiului. — „R o m a n u t u“ pentrua nu pare partialu, au reprodusa in colonele sale si „Contra- Declaratiunea“ de la Blasiu precum si unu articlu carele cuprindea reprobarea demonstratiunii intempestive. Preste totu au observatu, ca si celelalte diurnale d’in Romani’a libera, reserv’a cuvenita facia de cestiunile fratiloru de d’incocs, si in specie facia de unu accidentu ale căruia motive nu le potea cunosce; si apoi, o puseră capetu cestiunii de infrarîre. Singuru „Tromp et’a Carp at io r u« mai continua mereu polemiele si diatribele neterminabile, sulevate cu vehementia si, precum se vede, cu multa plăcere, din partea inscenatoriloni ominosului festi nn. Ne mirkmu ck On. Red. a „Trompetei C « dedata a sufla pururea in bucinulu ortodoxiei, de si cam ruginite si nu prea genpine, s’a potutu conteni asta data, d’a nu judecă si festinulu d’in acestu punctu de vedere si ce n’a poreclitu de gidani pre adversarii acestui felu de infinîre. De a buna sama finulu nasu ortodoxu va fi mirositui ca asta data, d’in intemplare, gidatiii aru pofé se fia chiaru in castrele amice si s’aru fi pojignitii mai tare decâtu frații infratîti. Am vorbitu anume despre acestea doue diuamie, pentru că la noi ele sunt mai cetite si sunt considerate ca doi poli contrari, cari se respingu ,si tindu imprumutatui a-si paralisă acțiunea. Am fi doritu ca Onob. Red. a „Trompetei C.“ se fia urmatu facia de accidentul d’in cestiune reserv’a observata de celelalte dinamte rom. d’in Romani’a libera, era pentru viitoriu dorimu ca se lase a se informă de ambele părti, mai nainte de a judecă, căci, — nu vremu se suspicionemu, dar dieu, nu siede bine a primi d’in capulu locului positiune dechiarata, fara deplina cunoscintia de cansa, chiaru si numai pentru cuventulu, ca limbele cele rele ar’ poté gasi pretestulu d’a dice ch on. Red. a „T. C.“ ar’ fi avuta d’in capulu locului deplina cunoscintia de causa. . " Sé trecemu la diuariele rom. d’in tier’a infratîrii trinitarie si d’in imperiulu infratîrii dualisticei De la care..sé incepemu?! De la venerabil’a „Gaze t’a T..r a n s i lvaniei“, venerabila prin betranetie si sfipentru simplicitatea moravuriloru, resolutiunea,teuragiulu ei aprope barbatescu, straluce in tota,splendorea sa, mai vertosu atunci, candu sbaperai ,casfitatea in contr’a eroticeloru revelatiuni a unoru , „teneri“ impertinenti. Si are cuventu! ckci ..esperaenti’a, aceetu mare dascalu a vietiei invétia, ck iubirea teneriloru cktra cucone betrane, nu este si nu pote fi sincera, daca ei totuai se încumeta a cochetă, a li face curte, a infliste chisiru. cu parte seriose, atunci cuconeie treb.ae sk...,^b.a .comora si ele făcu bine a resiste tentatiunyi si dau dovedi de matura inteleptiune daqa api’etitiescu mai multu curtenirea convenabila a betraniloru, cari, firesce, au mila cubetranetiele. Una îiupregiurare cam neplăcută este candu betranețiele ajungu la stadiulu in care prejudeca incâtuva judecații, dar acesta scădere părută se trece pre socotel’a slabitiunei inberiente betranetieloru. Acesta scădere părută va fi fostu nesmintita caus’a necalificabilei procederi a venerabilei „G. Tr.“ in cestiunea ospeliului. Ea adeca in Nr. 29, a. c. publica de la Correspoit. seu articlulu „Festivitati demonstrative“ si de locu in Nr. 31 publica in pasquilulu*) „Respunsu, *) Nume luatu de la unu ciobotariu (caluunariu) d’in Eom’a, anume Pasquino, si sedice „pasquilu“ ori ce insulta si calumuia publicata fara nume. Apoi acelu libelu nu este subscrisu de nimene, caci cifr’a de 147 nu însemna nemica. Asta-di se scie numai atât’a, ca DD. Ionu Branu- Lemeni-et-Cozla si Iosifu P u s ca riu provocara in scrisu pre D. Red. alu „Gaz. Tr.“ ca sé-lu publice, era alti 4—5 dd. in fruntea loru Cumnatulu Dlui Christea Red. „Telegr. Rom.“ d’in Sabiiu, au mersu la locuinti’a Dlui Red. I. M. ca sé-lu provoce si se amenintie“, dara acesti dd. pasquitulu totu nu l’a subscrisu. Mare curagiu sub protectiunea lui Réthy et Comp. Red. resp. Dechiaratiune“ la art. de mai susu. Asemene procedere nu se practica neci la una Redactiune zelosa de stima si reputatiunea sa. Venerale. „G. Tr.« apare in Brasieu unde s’a facutu memorabil’a infratîre, prin urmare onorabil’a Red. a venerabilei „G. Tr.« trebuia se cunosca bine starea lucrului. Preocupata de sant’a sfiela si felu de felu de consideratiuni, — intre cari nu pucinu va fi contrbuitu si inc’a d’a perde numerosii prenumeranti d’in capital’a infratîrii, sau nu trebuia se publice articlulu Corespundintelui, au daca l’au publicații in deplina cunos- C’ntia de causa, nil potea publică pasquilulu, ckci altu nume nu merite dia acestu chiagu de imbalatiuni, productu demna de autorii sei. Atare procedere se urmedie numai eu intent’une de a batjocuri ambele părti, ceea ce, credemu n’a fostu in cugetulu onorabilei R d. a venerabilei „G. T.“ carea cu sant’astiela a unei cucone innocinte sa firi tu de a tradă cumva sentiementele iubirei sale secrete. Ba, ni-aducemu aminte că au scaparatu una sebinte, că ci cu privire la infratîrea brasilvnesca, in paradisiac’a sa naivitate eschiamic cu justa amaritiune „Ne ari infratîtu aici cu magiaro-armenii . . . Of! Dar’ in comitatele unguresci cu cine ne vomu iefratî ? ! ?« Acie aci ! Una petra acést’a, aruncata in mediuloculu infratîtiloru, catu doctoru sé fia, si totu nu o pote redică. (Va urma.) Jubileul SSale Ponteficelui in Roma. Diu’a de 16. iuniu. a. c. au sositu si au trecutu fara demonstratiuni si turburară Poporatiunea Urbei eterne s’a portatu cu recela si cu pucina interesam facia de serbatore. De altmintrea SS. Ponteficele Cu intielepta prevedere lasa a se publica de pre amvene ca nu doresce demonstratiunile prin cari s’aru poté esca turburară Cu tote acestea, Infailibilitatea sa avu in acesta memorabila dî de a inghitî nescari neplăceri si superari. Asie d. e. nu potu place lui Piu IX, ca Appulu Ledochowschi nu s’au ingrijitu cu deputatiunea polonesa, carea o tramisese pentru serbarea jubileului la Rom’a, n’a fostu compusa d’in representanti mai de frunte ai nefericitei națiuni pol. — Afara de acést’a pre stratele urbei steptecoline s’au vediutu preamblandu-se câ soli ai lumei catolice, nesce figure atâtu de grotesci, câtu vediendu-i, erâ cu nepotentia a conteni insulu. Piu IX. câ omu cu fina cultura trebuia se fia atinsu cam neplacutu vediendu câ are a veni in atingere mai de aprope cu astfelu de omeni. — Locuitorii Romei inca, cu nesce buni calculatori ce sunt, după ce si facura mari sperantie de unu secerisiu manosu de la credinciosii cari voru acurge la Rom’a, s’a desamagitu amara. Numeralu ospetiloru n’au fostu asie de mare precum asceptau iu dulci sperantie ospetarii, ciceronii si alte spirete speculatorie. Intre Suveranii caii fericitara pre caruntulu jubilariu au fostu si regele Italiei. Solulu seu, generalul Bertole Viale merse la cardinalulu Antonelli si-i spuse ca vine a fericita in numele regelui seu pre Ponteficele la jubileulu ponteficatului seu de 25 anni. Vechiulu diplomatu iu primi cu multa curtenire si distinctiune, incredintiandu-lu, ca va reporta Pontificelui si va intreba daca voiesce a-lu primi in audientia separate. (După scirile sosite mai tard în Ponteficele s’au scusatu ca ar’ fi tare obositu de primirea nenumerateloru deputatiuni si câ prin urmare nu lu pote primi. Solulu regelui au si plecatu apoi indata. Precisu la 12 ore (la mediadi) se desveli monumentulu pusu intru memori’a serbatorei ne mai intemplate. Inscriptiunea pre monumente e : Pio Nono Pontifici. Maximo. Qui Petri annos Unus aequavit. Sacram ornavit sedem. XVI. Cal. Quint. A. MDCCCLXI. Piu primi demineti’a tota curtea ponteficale in audientiaserbatoresca. Darul acestora a fu una cutia pretiosa, ce contienea mosce de ale Stului Petru. Mai sunt a se numi urmat, deputatiuni: Una ceta de 800 nemti d’in Germani’a; doue deput. d’in Angli’a; deput. colegiului de propaganda fide si alta a republicei Ecuador. Representantiii catoliciloru d’in Braud’a condusi de Red. diuariului „Monde“ contele Maumigny si colab. dinariului „Univers“