Federatiunea, iulie 1871 (Anul 4, nr. 66-78)
1871-07-02 / nr. 66
JPest’a, Domineca 20. Iuniu, 2. iuliu, 1871. Locuinti’a Redactorului si Canelaria Redactiunii e in trat’a tragatoriului [Lövészntoza]. ar fi. Scrisorile netrancate nu se voru primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii tramisi si nepublicati se voru arde. . Diurnalu politicu, literarii, comercialii si economicu. Protmlu de Prenumeratione : Pre trei lune . . . 3 fl. v. u- Pre siese lune. . . 6 „ „ n Pre anulu intregu . 12 „ „ „ Pentru Itomnni’n : prea- intregu 30 Fr. = 30 Lei n„ 6 lune 16 „ = 16 „ „ „ 38 „ _ 8 „ „ Pentru Insertiuui : 10 or. de linia, si 30 or. tacs’a timbrare pentru fiesoe-oare publicatiune separata. In localu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr- Va est Mercuria, Tinerist si Rominec’a. Invitare de prenumeratii de „FEDERATIVNEA“ pre Semestrulu II. iuliii—dec. ÎSÎI. DD. abonați, alu caroru abonaaientu espira cu finea lunei cur. iuniu, sk binevoiesca a-si reinnoi abonamentele celu multu plina in 8. iuliu, st. n. pentru ca estu-modu respectivii DD abonați sk pota fi feriti de irregularitati in primirea dinariului, era Administratiunea si Espeditur’a de complicaţiuni, cari provinu d’in intardiatele insinuari la abonamentu. Acei DD, abonati, cari sunt in restantia cu pretiulu de prenurueratiune, sunt rogati sa binevoiesca a si jefui socotelele câtu mai curendu, pentru ca sum’a restantieloru e mare si administratiunea ingreunata. Totu-una-data rogrmu pre DD. abonaţii nostri sk alature in epistolele de prenumeratiune, seu sk lipsesca de cuponele asemnateloru poştale, câte una adresa tipărită. „ Pretiulu de prenumeratiune e : Pentru Austria: Pre 6 lune (Iuliu—Dec.) 6 fl. v. a. , 3 , (Iul.—Sept.) 8 fl. „ Pentru Romani’a: Pre 6 lune (Iul.—Dec.) 16 Lei noui. (franci) , 3 , (Iul—Sept.) 8 , * „ Pentru invetiatorii romani se da, ca mai nainte, cu pretiulu redusa : Pre 6 lune (Iul.—Dec.) 4 fl. v. a. , 3 , (Iul.—Sept.) 2 fl. » Administratiunea. Cu privire la impacarea guvernului cislautanu cu cehii aflamu, cu cestia a d’in urma s’au invoitu d’a-si tramite representantii loru in Reichsrath, si inca in cestu de acum, modulu, cum voiescu ei a esecutu acést’a, si cum credu a aduce in armonia cu declaratiunea tramiterea representantiloru in Reichsrath, e lucrulu cehiloru. Amiceti’a intre Germani’a si Russi’a nu pik pare a fi asik de cordiala, precum ni-o descriau in tempulu abié trecutu diuariele nemtiesci si rusesci, ba ea începe a da locu unei receli visibile ceci , precum scrie diuariulu oficialu rusescu „Nord“ d’in Brussell’a, guvernulu prusskcu a ordonatu, ca toate premiele de împrumuturi străine aruncate pre piatrele nemtiescu au sa se suppuna, făra esceptiune, unei anumite tacse timbrale, ceea ce causeza publicului rusescu una perdere considerabile de 6 millione franci. Acésta procedere a nemtiloru va deschide, fara indoiela, ochii Russiloru, ck adeca pentru marinimos’a loru neutralitate observata sub cursulu resbelului, au sa solvesca nemtiloru una specia de requisitiune, neci mai mare, neci mai mica de câtu de 6, de siese millione franci. Intru adeveru scumpa amicetia acést’a. De la noi d’in launtru avemu a inregistră, cu comissiunea ministeriale, esmissa pentru d’a stator siediemintele tribunaleloru regesei de prima instantia, si-a inchaiatu lucrurile. Precum se asigura, projectulu respectivu se va presinta câtu mai curundu consiliului ministerialu, care lu va stator! definitivu si fara amenare. Prin urmare, se crede cu tota siguritatea, ca registrulu definitivu alu siedieminteloru tribunaleloru susu indicate se va comunică juredictiuniloru inca in diumetatea prima a septemanei venitorie. Pest’a, 19- iuliu-18îl. 1. iuliu Evinementulu dîtei este resultatulu marei operațiuni financiarie a Franciei, resultatu pre câtu de neasceptatu pre atâtu de stralucitu. Franci’a, pentru a poté alungă locustele prussiane de pre teritoriulu seu, avu nevoia d’a contrage unu imprumutu de 2 miliarde. Se sciea mai d’inainte ca acesta suma se va da la antâiulu apelu — dar ceea ce nu se sciea fu cu fiii Franciei, după atâtea desa3tre, acursera intr’ajutoriulu mamei loru si Parisulu, cetatea cetkliloru, care fumega inca, diace in ruine si pre acestea se vede sângele cetatieniloru, subscrise ea singura 22 miliarde. Preste totu guvernulu francesu capetk, in ekîeva ore, aprope 5 miliarde de franci, pentru acoperirea împrumutului de 2 miliarde. Tierele străine subscrisera mai bine de unu miliarda ! Va sk dîca unu popom devinsu, una tiera devastata prin unu resbelu ruare, flra de partchia in istoria, scurtata in teritoriulu seu, sguduita in launtrulu seu prin eleminte de dissolutiune, vine a apela la creditulu publicu cu pretensiuni nepomenite, cari c’ar fi cutediatu a le face unu altu statu, neci in florea desvoltarii si in culmea marirei sale. Si creditulu respunde cu încredere deplina in poterea, onestatea si viitoriulu Franciei. I de mai multu decât,u ceruse ! Neci unu statu, afara de Angli’a, n’ar avé atât’a creditu neci chiaru la cetatienii sei si neci chiaru pentru a cincia parte d’in sum’a ce au cerutu Franci’a. Sk vina toti prussianii si prussofilii molipsiti de cium’a borusismului si sk se inchine innaintea marei natiuni si sk incete de a grai gar’a loru blasfemie ck Franci’a, si cu ea tota viti’a latina este in decadimia si ck ras’a nemtiesca are sk predomnesca in Europ’a. Candu s’ar poté intempla — quod Deus avertat !*—acesta nefericire, atunci inca nemtii sk nu uite ca ei au crescutu mări prin cultur’a latina, carei-a detorescu totu progressulu ce l’au. Nr. 26534. Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Inca una data ospetiulu de infratîre de la lrasieu. (Conduita dinarieloru romane facia de acesta accidenta pocitu. — Simplicitate, Complicitate, Duplicitate. — Reminiscintie si unele consecintie ale demonstratiunii politice de la Brasieu. — Eclatante dovedi de cultura si educatiune a unoru profesori gimnasiali doctori in surugiu si bechiarismu. ( Poeţi de balta din chorulu „infratxtiloru etc.) Trecemu la fenomele aparute in urmarea unoru articli publicati in „Gaz. Tr.“ si in „Federatiunea“ despre ospetiu si căuşele probabile, cari au servitu de indemnu inscenatoriloru. — In Nr. 31 „Gaz. Tr.“ aparii antâiulu fenomenu, adeveratu meteoru pre prisontele diurnalisticei romane, carele cadiiu schinteiandu, sforaindu si respandiodu unu mirosii de oue clocite, apoi plesni in 147 de bucatielle — imaginarie. Am cum cu cifra de 147 nu insemna nimica. Cei ce avura nerusinarea d’a compune unu astfeîu de pasquilu nu credemu — o spunemu spre justificarea majorităţii cetatieniloru rom. d’in Brasieu, pre cari cu tota potignitur’a de infratîre, i consideramu de bărbaţi onorabili — nu potemu crede că urdîtorii sk fia gasitu 147 de omeni cari, cunoscundu cu prinsulu pasquilului, sk nu se fia sfiitu a semnă numele loru pre unu atare documentu de paupertate mentala Indesiertu am cercă unu casu analogu la alte naţiuni, cari pre asemene insultători, ai cutarui barbatu emininte, iar inferă de nesce ticăloşi lipsiţi de tota cultur’a sociala. Urditorii actului necualificabiu , tavalindu-se in mocirl’a celei mai detestabile ure personale, nu se rusînedia a dice, ci ei au „tienutu si tienu cu mari getife!“ pre celu ce scrisese in „Gaz. Tr “ articlulu despre infratîre. — Nu voi marita foiloru! ci natiunea rom, l’au sustienutu pentru servitiele sale de 35 de aniii, si se sustiene elu insusi cu laborea sa onorifica si cu capitalasiulu ce l’au bagatu in industria, si — cu creditulu si caracterulu seu puru si candidu. Rogati ve lui Ddieu, că să ve ajute — de veti fi vrednici — si poteti imbetrani si voi in asemene onore, că barbatulu insultatu de voi. Uidîtoriî comediei politice de la Brasieu, d’in 22.10. aprile (luna ominosa!) a. c., de si intru inceputu vomiau spudia si cu zelu demnu de una causa mai buna, se opintiau a sustienă, ca dinsii ar’ fi lucratu pre intieleptiesce, incepura a-si corege relele, a-si ne te dî si scusă papusi ara, cu multe frase gole. Adeveratu ck ei totu mai pastrara d’in limbagiulu loru tienutu in pasquilulu mentiunatu, dar’, in fine, au inceputu a se clatină si ei in credintia despre infalibilitatea propria. — Certele brutale, cari se continuara cinci septemane, intre profesorulu luteranu C or o d i Fer. Laj. si intre inspectorulu calvinu Réby Lajos in „Kronst. Ztg.“ si in „N emere“ (Crivetiulu), apoi insultele si batujocurele imprumutate, cari se publicară in acelesi foi de catra armenii magiari Székula et Zacharias si câtiva romani d’in Brasieu, au supravenitu, că si ap’a rece, preste entusiasmulu maestritu, inscenatu de Réthy si vre o doi „filosofi“ si advocati romani, in a caroru frunte apare in fine lucrandu d’in dosulu culisseloru veteranulu Branu do Lemeni et Cozl’a. Cu tote acestea, va mai trece câtuva tempu, pana sa se descepte Brasiovenii d’in deliriulu loru si pana sk cunosca glot’a cum au fostu sedusa, amagita, orbita cu sopu că să devină de instruminte ale ambitiuniloru personale. Scopulu „localu“ forte rea mascatu alu seductoriloru de glote, este, că cu ocasiunea cea mai de aprope se sparga magistratulu sasescu d’in Brasieu. Frack pote o merita si sasii penmarslavulu loru egoismu devenitu proverbialu. Dar’ se făcu astfelu de lucruri, tragandu cu unu annu mai nainte clopotulu intr’o dunga? Dar’ ore, metaniele ce le-au facutu deputatiunea brasiovena romanesca in Martiu a. c. la Réthy Lajos, au avutu totu acestu scopu ? Ce au insemnatu acelea metanie ? Si, au nu se soie cuprinsulu relatiuniloru lui Réthy venite la Pest’a si chiaru intreventiunea sa personala intemplata cu câteva dîe innainte de Pasce? Inse comitetulu d’in Brasieu spune curatu in p. III. alu programei sale postbume, ck elu „se va ocupă si de interessele generali ale natiualitatiloru d’in patria si ale patriei comune.“ Ce vré sk dîea acesta frase gola ? Care pote sk fia patri’a comuna a unui Ferentheil venitu mai de una dî d’in Prussi’a , si a unui Simiginowitz (Staufe) venitu in Transilvani’a, nu scimu de unde ? Cu acestu felu de factori are sk tractedie stravechi’a natiune romana despre interesele preascumpei sale patrie ? Dar’ naţiunea si-a enunciatu si pana acum verdictulu seu parte prin una tăcere despretiuitoria, parte prin contradechlaraţiuni barbatesci. Inca ceva patientia ! si publiculu va mai primi si alte revelatiuni, cari voru caracterisă de ajunau pre seductorii (amăgitorii) si ciarlatanii politici, cari au compromisu pre brasioveni in ochii natiunii si a publicului strainu, si i-au adusu in positiune că sa faca unu „fiasco“ completu, precum le observase si diuariulu „Romanulu.“ (Va unna.) Disciusulu de deschidere Alud-lui B. P. Hasdeu,presiedintele societăţii „Romanismulu“, la serbarea pre campia Cotroceni in memoria lui Tudoru Vladimirescu. Domnitorii, Amu ascultatu serviciulu divinu in memori’a lui Domnu Tudoru. Miscatu împreuna cu Dv. de accentele religiunii, semi permiteţi a incepe si eu prin cuvintele Evangeliului. Mantuitorulu a dîsu : „rodulu ese d’in grăuntele celu putredîtu in pamentu*. Aceasta invetiatura se aplica d’o potriva la omu si la planta. Viitoriulu unei națiuni resare d’in cadavrele strabuniloru. Nici o data Romani’a nu va scoate d’in sinulu seu flori si poame, daca nu va soarbe mai antâiu meduv’a poterii si a virtutii, succulu iubirii si alu sacrificiului, aburulu sângelui versatu pentru tiera, d’in mormintele acelorua, cari s’au facutu ei pulbere pentru ca se nu lase noe sufletulu !