Federatiunea, octombrie 1871 (Anul 4, nr. 100-108)

1871-10-02 / nr. 100

Fest’a, Sambeta, 14,/2. oct., 1871. Locuinti’a Redactorului Sf Cantelari’a Redaetiunil­e in trat’a tragatoriului [I­ö­­vészutoza], Nr 6. Scrisorile nefrancate nu se vor­ primi (ieoari numai de la corespun­­dintii regulari ai „Federatiunii.“ A­rtiolii traiuisi si nepublicati se vom arde. Nr. 100-568. Diurnalu politicu, iiterariu, comerciala si economicu. Va est Mereuri­a, VIfieri­a si Dominee’a. Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Pred­omn de. PrenumeratHIn«: Pre trei lune ■ . . 3 fl. v. a Pre »iese lune . ■ . 6 „ „ „ Pre anulu întregii . 12 „ „ „ l’entru Ilovinul'a : pr»‘ a. intregu 30 Fr. = 30 Lei n­­»= 6 lune 10 „ = 10 „ „ · 3 ~ 8 „ _ 8 „ „ Pentru Insertion! : 10 or­ de linia,si 30 or. taos’a tim­­br­ale pentru fiesoe-oare publica­tii­le separatu. In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or. Pest’a, 2/14, oct., 1871. Pre prisonulu Ostrungurlei incepu a se ivi nori amenintiatori cu furtune grele. Neindestuli­­rea poporatiunii d’in confiniulu militariu esageric in revolta. Firulu electricii ni aduse adeca d’in Zagrabi’a, cu datulu 11. 1. c., urmatorea scrie tragica, pre carea o reproduceam fara neci unu comentariu : „In 9. 1. c., dice telegramulu, erup­­sera turburari in regimentulu confiniariu Ogulinu. 200 — 300 barbati d’in compania Racoviti­ a revol­tară — nu se scie sub a cui conducere. Dupa una scrie sosita aici (Zagrabi’a) maiorulu Rasici ar’ fi devenitu prisouieru. Comandantele supremu Mollinary ordonk numai decâtu sk se puna in miscare regimentele d’in apropiare, pentru ca sk suprime revolt’a cu polare armata. Revoltantii de­vastară magasinulu de arme a companiei, si cu acésta ocasiune impuscara unu sub-officierîu. Maio­rulu Rasich si duoi officieri acapara cu fug’a. In urm’a mesujeloru energice ale comandantelui tu premu incungiurarea revoltantii o­ru e probabila. D’in Zagrabi’a pleca unu batalionu de linia spre fortareti’a Carlstadt, pentru întărirea garnisonei de acolo.“ — Altu telegramn d’in Zagrabi’a, data u d’in 11. 1 c., comunica ek revolt’a a remasu lo­calisata si ck devis’a revoltantiloru a fo­­tu : estir­­pirea austriaciloru si a magiariloru. — In fine spirile d’in 12. 1. c. ni spunu, ck revoltantii fure imprasciati la Ljubic’a de doue companie d’in re­gimentulu Otocanu, conduse da colonelulu Schestak, conducătorii insurgentiloru Rakics, Kvattrnik si Bach remanera morţi pre campulu luptei, era nes­­ce insurgenţi vulneraţi si conducatoriulu Cuicu au scapatu intre munţi. — Precum se vede d’in te­legramele de mai susu, revolt’a s’a suprimatu cu­­rundu, nu scimu inse daca a succesu comandan­telui Mollinary a alinu si spiretele poporatiunii graniciarie, ce’a ce al tu­ cum cu greu credemu a se poté esopera cu ferulu. Trecundu la Cislautani’a, punctulu de gravi­­tatiune a întregului imperiu. Iu formeza si acum’a Boemi’a, carea tinde cu ori­ce pretiu a intră pre o cale cu totulu noua, asie dîcundu independin­­ta, ikra sk modifice cu tote aceste, in unu modu cu totulu simtîtoriu, principiele organisatiunii politice a Austriei. Dupa elab­oratulu de impacatiune, cunos­­cutu onor. nostri cetitori d’in m­ulu trecutu, cehii aru Consiintî sk fia representati in Reichsrath si in de legatiunile imperiului. Delegatiunile voru continuă, că si prina aci a votă cheltuelele generali ale mo­­narc­e'. Câtu pentru contributiunile directe, ele se voru determină, in ce’a ce privesce Boemi’a, de cătra diet’a sa; ea singura va avea dreptulu a ficsă aceste imposite, si a decide astu-feliu despre impu­nerile cetatienesci ale membriloru sei. Ce’a ce este mai importantu si mai remarcatii in acestu ope­­ratui de impacatiune, e ck Boemi’a voieece sk aiba unu cfincelariu, care sk serve că intermediatore intre corona si guvernlu provincialii. Totu dupa opera­­tulu acestu a Boemi’a va avea ministrii speciali pen­tru justitîa, instrucțiunea publica si lucrările pu­blice. Justiti’a va deveni una afacere cu totulu provinciale si spre scopulu acestu a se va creă una curte suprema in Prag’a; acesta curte va fi com­pusa d’in doue camere: una ceha si cealalte ger­­­­mana. Afacerile comerciali, postali, vamali, tele­grafice si militarie voru rem­ané in competinti’a autoritatiloru centrale ale imperiului. Dupa spirile d’in Prag’a, diet’a boema a accep­­tatu acestu proiectu de const­itutiune, si cele patru acte, d’in care se compune — adeca adressa, ar­­ticlii fundamentali, legea de natiunaiitate si cea electorala — s’au si espedatu la cancelaria cabi­netului împeratescu. — In cercurile cehiloru se vorbesce, ca imperatulu inca ar’ fi acceptatu pre deplinu colaboraturu de impacatiune, si insiste pen­tru esecutarea lui. Relativu la cestiunea, Strousbergiana afirrmu, ca pre langa tote opintirile ministeriului roiuanu, d’a fice sa cada decisiunea camerei adusa cu pri­vire la acesta cestiune vitala pentru Romania, ea a luatu unu cursu cu totulu in favorulu Româ­niei. Eta ce ni spune in acesta privintia diuariulu­i Romanului : „Dupa verdictul­u datu de camerele romane in cestiunea Strousberg, veni verdictulu multu mai sdrobitoriu alu deteroriloru de obli­gațiuni, alu compatriotiloru principiloru coticari. „Grazetta de Berolina“ fi­ee cunoscutu, cr una întrunire a representantiloru toturor­u detentori­­loru de obligatiuni d­in Germania si Austria a adopt­atu conclusiuni, prin cari lecunosce inainte de tote legitimitatea si dreptatea decraiuniloru ca­­mereloru romane. Una epistola a detentoriloru de obligaţiuni d’in Londr­a, adressta acestei întruniri, adera, la conclusiunile luate.“ — Deci intrebamu si noi cu „Romanulu“ : cine este mai dreptu, mai romanu, mai patrioticu, guven­ulu d­in Bucureştii, seu nesce detentori c­u totulu străini ? Guvernulu d’in Bucuresci, cais a sustienutu inain­tea camerei României conversiunea, că singur’a resolvi­re pos­­sibile, seu­nesce detentori străini, cari au recunos­cutu dreptatea decisiunii camereloru romane ? — Laskmu sk n spunda la acestea dia Costa-Feru si colegii domniei sale, cari diregu asta­ di destinele României. Estragemu d’in una epistola privata d’in Clusiu urmatoriele : Fratii magiari de pre aici se temu ca nu cum­ va sk potignesca monstrulu­i. Iu cu doue capete — dualismulu. — Ei aru voii a trage pre Romani­­a activitate, câ sk pota duce la tempulu seu ck Romanii sunt indestufiti cu sstemulu de facia — Agintii s’au pornitu in obiectulu de mai susu, dar’ nu li va succede — pote num­­i pre la Brasiovu si in câtu­ va pre la Sibliu. — Omenii nostri pre aici pâna acum’a sunt de parerea, că sk de tiena , de-o­cam data de ce au apucatu — de cele de la Mercurea, ca­ei de atunci starea nostra politica­ nationala nu s’a usturatu cu ne­mic’a, ba s’a mai impovoratu. Academi’a Romana Raportulu comisiunii insarcinata cu cercetarea lucrari­loru delegatiunii in cursulu anului 1870—71. Domni membriu D-vostra estu­ tempu ati numitu comissiune speciale pentru esaminarea, raportului, ce delegatiunea prin secreta­­riulu generale alu Societatii, vi-a presintatu in siedinti’a pu­blica de la 12 augustu curentu, despre lucrările ei de la sessiunea anului trecutu si pana la deschiderea sessiunii, in care suntemu intruniti asta-d», osebindu d’in acestea cerce­tarea compturiloru Societății, cu care vi va presinta lucra­rea sa. Cea­lalta comissiune numita de d-vostra in personeîe d-loru N. Ionescu, Al. Odobescu si a subscrisului, n’a iritar­­dîatu de a intră si ea in cercetarea acelui raportu. Ea rugase pre d. N. Ionescu a fi interpretele ideeloru ei d’inaintea d-vostre; inse onorabilele nostru colegii, aflan­­du-se, precum sciti, de mai multe dîte indispusa, nu pote inca veni in sin­lu Societății spre a-si indeplini insu­si sar­­cin’a. In a sa regretabile absintia noi ne amu vediutu ne­voiti a resume puru si simplu in cele urmatorie conclusiu­­nile la cari comissiunea a ajunsu in urm’a cercetariloru sale. I. Domnitoru, unele d’in lucrările ce Societatea aveă a regulă in sessiunea presinte si cari, reportulu delegatiunii, inca le pune in vedere, sunt terminate acum. Asia in un’a d’in siedintiele sale private Societatea a luatu mesure d’a se republică concurau cu trei premie: unu­­lu de 400 galbeni, alu douilea cu 200 galbeni si alu treilea cu 100 galbeni pentru partea sintactica a gramaticei limbei romane, pentru care pana la terminulu d’in estu anu nu s’a aretatu concurinti. Era in siedinti’a sa publica de la 12 au­­gustu curentu. Societatea a dec­ernutu premiulu de 150 galbe­ni, d’in fondulu Alesandru Ionu I, impartîtu in doue părți egale pentru cele mai bune doue traductiuni ale comenta­­rieloru lui Iuliu Cesare „De bello gallico." Asemene, Societatea a luatu mesure pentru punerea la concurau si premiarea de lucrări scientifice, istorice, si lite­­rarie, invitandu secţiunile sale in fiintia, secţiunea filologi­ca si istorica, d’a alege subiectele si a face program’a pen­tru concurau. Totu asemenea mesura s’a luatu si pentru publicarea opereloru Cantemireane. Se ascepta conclusiuniie sectiuniloru in aceste materie. Nu mai pacinu este faptu indeplinitu tipărirea opere­loru lui Tacitu, traduse de reposatulu nostru colegui Gav. Munteanu, fostu directore si profesore la gimnasiulu romanu d’in Brasiovu , si comissiunea d-vostra se asociezaj aci cu onorabila delegatiune d’a multiami domnului nostru co­legu G Baritiu pentru prompt’a si bun’a esecutiune a tipă­rire! Nu pote vnse comissiunea d-vostra a nu si­ esprime opi­­niunea, ca eră bine daca in capulu operei se puneă con­­clusiunea Societății prin care s’a deliberatu tipărirea acelora opere, si se numiă fondulu d’in case s’a incuviintiatu spese­le tipariului. Pentru aceea, comisiunea este de părere, părere ce o supune apretuarii d-vostra ca: a) Pre cărțile, cari se voru tipări prin ingrijirea So­cietății, se se arete totu-de-un’a conclusiunea prin care, si fondulu d’in care s’a incuviintiatu tipărirea. b) Societatea se recomande traducatoriloru de opuri clasice, ce s’aru tipări „sub auspiciele ei* ca sa insociesca asemeni lucrări cu indice alfabetice, cu note comentative, si se arete testulu originale de care s’a servitu. Acesta d’in urma mesura pare forte necessaria, mai ale­­su pentru usulu scolasticii. II. In ceea ce privesce dorinti’a onorabilei nostre de­­legatiuni, d’a dă analiloru Societăţii una estensiune mai ma­re, comissiunea d-vostra se asocieza acestei dorintie; si mai multu, ea simte necessitatea d’a dă analiloru unu cuprinsu mai avutu, instructive si interesante in tote privirile pentru publiculu romanu. Comissiunea nuse crede, ca prin mesur’a luata de So­cietate, că membrii actuali ai ei se presinte la fia-care ses­­siune anuale câte una lucrare a­supr’a vre-unui­a d’in obiec­tele ce cadu in cerculu si atributiunile sectiuniloru preve­­diute la art. III si IV d’in statute — prin aceasta mesura dîcemu — comissiunea d-vostra crede, ca analile Societății voru pote avea una estensiune, dacă nu destulu de mare, dara suficiinte in raportu cu midilocele materiale de cari dispunemu. Câ­ci nici una-data nu trebue sa perdemu d’in vedere mai antâiu destinatiunea fonduriloru nostre si apoi impregiurarea, că cea mai mare parte a membriloru Socie­tății sunt ocupați cu prim­a lucrare a acestei corporatiuni, cu lucrarea Dicționarului limbei romane. Pre langa acésta mesura luata de Societate totu ce comissiunea d-vostra vi-ar poté propune este ca: Publicatiunea analitoru se se imparta in doue parti. U­n’a , care sa cuprindă numai procesele verbali si actele relative la ele, a d­o­u’a care se contiena tote acele lucrări scientifice si literarie, cari au obtienutu aprobatiunea Societății, conformu articolului VII §. 33 d’in regulamentulu ei interioru. Aci adaugemu că pre langa anali­se se mai faca una foia periodica pentru desbateri filologice, literarie, archiolo­­gice, istorice si scientifice in cursulu anului pre câtu timpu Societatea nu este întrunită in sessiunea ei anuale. Acesta ideea s’a primitu in principiu inca in siedinti’a Societății de la 26 augustu, 1868 (vedi tom. I, pagina 139) Comissiunea lasa la apreciarea d-vostra esecutarea acestui principiu, ramanendu inse tare convinsa, ca prin imediat’a lui aplicare amu poté pune pre Romanii d’in tote părţile in mai de aprope relatiune intelectuale si totu-de-una­­data tienemu natiunea nostra la nivelulu cestiuniloru de sciin­­tia ce se agita in lumea culta. III. La cele ce raportulu delegatiunii ne spune despre tipărirea proiectului de Dictionaru, comissiunea d-vostra, domniloru, sdie se apreciuesca greutăţile ce sunt legate cu asemenea publicatiuni si ve rogămu numai sa luaţi actu, ck la inceputulu, acestei sessiuni eră tipărită si scosa una fas­­ciora de cinci cole de Dictionaru­l d’in cari 22 pagine sunt prefatim­e si cu alte doue fasciore de aceea­si mărime, un’a de Dictionaru si alta de Glosaru, se voru impartî intre membrii Societăţii inca in cursulu acestei sessiuni. Comissiunea d-vostra aci nu pote a nu cită §-ulu 19 d’in regulamentulu pentru lucrarea si publicarea Dicţionaru­lui limbei romane. Acestu § dîce : „la inceputulu fia­carei sessiuni comis­siunea (lexicografica) va supune, lucrarea sa in cursulu anu­lui, secţiunii filologice, care luandu-o la discussiune o va adoptă sau modifică, dupa cum va află de cuviintia. * Comissiunea d-vostra vise, abia pote sa creda, că la timpulu inaintatu in care sessiunea presinta se afla asta­ din secțiunea filologica ar mai potea face aceasta lucrare; si acestea cu atâtu mai pucinu fiindu-ce chiaru colele de Die

Next