Federatiunea, octombrie 1871 (Anul 4, nr. 100-108)
1871-10-02 / nr. 100
Fest’a, Sambeta, 14,/2. oct., 1871. Locuinti’a Redactorului Sf Cantelari’a Redaetiunile in trat’a tragatoriului [Iövészutoza], Nr 6. Scrisorile nefrancate nu se vor primi (ieoari numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Artiolii traiuisi si nepublicati se vom arde. Nr. 100-568. Diurnalu politicu, iiterariu, comerciala si economicu. Va est Mereuria, VIfieria si Dominee’a. Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Predomn de. PrenumeratHIn«: Pre trei lune ■ . . 3 fl. v. a Pre »iese lune . ■ . 6 „ „ „ Pre anulu întregii . 12 „ „ „ l’entru Ilovinul'a : pr»‘ a. intregu 30 Fr. = 30 Lei n»= 6 lune 10 „ = 10 „ „ · 3 ~ 8 „ _ 8 „ „ Pentru Insertion! : 10 or de linia,si 30 or. taos’a timbrale pentru fiesoe-oare publicatiile separatu. In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or. Pest’a, 2/14, oct., 1871. Pre prisonulu Ostrungurlei incepu a se ivi nori amenintiatori cu furtune grele. Neindestulirea poporatiunii d’in confiniulu militariu esageric in revolta. Firulu electricii ni aduse adeca d’in Zagrabi’a, cu datulu 11. 1. c., urmatorea scrie tragica, pre carea o reproduceam fara neci unu comentariu : „In 9. 1. c., dice telegramulu, erupsera turburari in regimentulu confiniariu Ogulinu. 200 — 300 barbati d’in compania Racoviti a revoltară — nu se scie sub a cui conducere. Dupa una scrie sosita aici (Zagrabi’a) maiorulu Rasici ar’ fi devenitu prisouieru. Comandantele supremu Mollinary ordonk numai decâtu sk se puna in miscare regimentele d’in apropiare, pentru ca sk suprime revolt’a cu polare armata. Revoltantii devastară magasinulu de arme a companiei, si cu acésta ocasiune impuscara unu sub-officierîu. Maiorulu Rasich si duoi officieri acapara cu fug’a. In urm’a mesujeloru energice ale comandantelui tu premu incungiurarea revoltantii oru e probabila. D’in Zagrabi’a pleca unu batalionu de linia spre fortareti’a Carlstadt, pentru întărirea garnisonei de acolo.“ — Altu telegramn d’in Zagrabi’a, data u d’in 11. 1 c., comunica ek revolt’a a remasu localisata si ck devis’a revoltantiloru a fotu : estirpirea austriaciloru si a magiariloru. — In fine spirile d’in 12. 1. c. ni spunu, ck revoltantii fure imprasciati la Ljubic’a de doue companie d’in regimentulu Otocanu, conduse da colonelulu Schestak, conducătorii insurgentiloru Rakics, Kvattrnik si Bach remanera morţi pre campulu luptei, era nesce insurgenţi vulneraţi si conducatoriulu Cuicu au scapatu intre munţi. — Precum se vede d’in telegramele de mai susu, revolt’a s’a suprimatu curundu, nu scimu inse daca a succesu comandantelui Mollinary a alinu si spiretele poporatiunii graniciarie, ce’a ce al tu cum cu greu credemu a se poté esopera cu ferulu. Trecundu la Cislautani’a, punctulu de gravitatiune a întregului imperiu. Iu formeza si acum’a Boemi’a, carea tinde cu orice pretiu a intră pre o cale cu totulu noua, asie dîcundu independinta, ikra sk modifice cu tote aceste, in unu modu cu totulu simtîtoriu, principiele organisatiunii politice a Austriei. Dupa elaboratulu de impacatiune, cunoscutu onor. nostri cetitori d’in mulu trecutu, cehii aru Consiintî sk fia representati in Reichsrath si in de legatiunile imperiului. Delegatiunile voru continuă, că si prina aci a votă cheltuelele generali ale monarce'. Câtu pentru contributiunile directe, ele se voru determină, in ce’a ce privesce Boemi’a, de cătra diet’a sa; ea singura va avea dreptulu a ficsă aceste imposite, si a decide astu-feliu despre impunerile cetatienesci ale membriloru sei. Ce’a ce este mai importantu si mai remarcatii in acestu operatui de impacatiune, e ck Boemi’a voieece sk aiba unu cfincelariu, care sk serve că intermediatore intre corona si guvernlu provincialii. Totu dupa operatulu acestu a Boemi’a va avea ministrii speciali pentru justitîa, instrucțiunea publica si lucrările publice. Justiti’a va deveni una afacere cu totulu provinciale si spre scopulu acestu a se va creă una curte suprema in Prag’a; acesta curte va fi compusa d’in doue camere: una ceha si cealalte germana. Afacerile comerciali, postali, vamali, telegrafice si militarie voru remané in competinti’a autoritatiloru centrale ale imperiului. Dupa spirile d’in Prag’a, diet’a boema a acceptatu acestu proiectu de constitutiune, si cele patru acte, d’in care se compune — adeca adressa, articlii fundamentali, legea de natiunaiitate si cea electorala — s’au si espedatu la cancelaria cabinetului împeratescu. — In cercurile cehiloru se vorbesce, ca imperatulu inca ar’ fi acceptatu pre deplinu colaboraturu de impacatiune, si insiste pentru esecutarea lui. Relativu la cestiunea, Strousbergiana afirrmu, ca pre langa tote opintirile ministeriului roiuanu, d’a fice sa cada decisiunea camerei adusa cu privire la acesta cestiune vitala pentru Romania, ea a luatu unu cursu cu totulu in favorulu României. Eta ce ni spune in acesta privintia diuariului Romanului : „Dupa verdictulu datu de camerele romane in cestiunea Strousberg, veni verdictulu multu mai sdrobitoriu alu deteroriloru de obligațiuni, alu compatriotiloru principiloru coticari. „Grazetta de Berolina“ fiee cunoscutu, cr una întrunire a representantiloru toturoru detentoriloru de obligatiuni din Germania si Austria a adoptatu conclusiuni, prin cari lecunosce inainte de tote legitimitatea si dreptatea decraiuniloru camereloru romane. Una epistola a detentoriloru de obligaţiuni d’in Londra, adressta acestei întruniri, adera, la conclusiunile luate.“ — Deci intrebamu si noi cu „Romanulu“ : cine este mai dreptu, mai romanu, mai patrioticu, guvenulu din Bucureştii, seu nesce detentori cu totulu străini ? Guvernulu d’in Bucuresci, cais a sustienutu inaintea camerei României conversiunea, că singur’a resolvire possibile, seunesce detentori străini, cari au recunoscutu dreptatea decisiunii camereloru romane ? — Laskmu sk n spunda la acestea dia Costa-Feru si colegii domniei sale, cari diregu asta di destinele României. Estragemu d’in una epistola privata d’in Clusiu urmatoriele : Fratii magiari de pre aici se temu ca nu cum va sk potignesca monstrului. Iu cu doue capete — dualismulu. — Ei aru voii a trage pre Romania activitate, câ sk pota duce la tempulu seu ck Romanii sunt indestufiti cu sstemulu de facia — Agintii s’au pornitu in obiectulu de mai susu, dar’ nu li va succede — pote numi pre la Brasiovu si in câtu va pre la Sibliu. — Omenii nostri pre aici pâna acum’a sunt de parerea, că sk de tiena , de-ocam data de ce au apucatu — de cele de la Mercurea, caei de atunci starea nostra politica nationala nu s’a usturatu cu nemic’a, ba s’a mai impovoratu. Academi’a Romana Raportulu comisiunii insarcinata cu cercetarea lucrariloru delegatiunii in cursulu anului 1870—71. Domni membriu D-vostra estu tempu ati numitu comissiune speciale pentru esaminarea, raportului, ce delegatiunea prin secretariulu generale alu Societatii, vi-a presintatu in siedinti’a publica de la 12 augustu curentu, despre lucrările ei de la sessiunea anului trecutu si pana la deschiderea sessiunii, in care suntemu intruniti asta-d», osebindu d’in acestea cercetarea compturiloru Societății, cu care vi va presinta lucrarea sa. Cealalta comissiune numita de d-vostra in personeîe d-loru N. Ionescu, Al. Odobescu si a subscrisului, n’a iritardîatu de a intră si ea in cercetarea acelui raportu. Ea rugase pre d. N. Ionescu a fi interpretele ideeloru ei d’inaintea d-vostre; inse onorabilele nostru colegii, aflandu-se, precum sciti, de mai multe dîte indispusa, nu pote inca veni in sinlu Societății spre a-si indeplini insusi sarcin’a. In a sa regretabile absintia noi ne amu vediutu nevoiti a resume puru si simplu in cele urmatorie conclusiunile la cari comissiunea a ajunsu in urm’a cercetariloru sale. I. Domnitoru, unele d’in lucrările ce Societatea aveă a regulă in sessiunea presinte si cari, reportulu delegatiunii, inca le pune in vedere, sunt terminate acum. Asia in un’a d’in siedintiele sale private Societatea a luatu mesure d’a se republică concurau cu trei premie: unulu de 400 galbeni, alu douilea cu 200 galbeni si alu treilea cu 100 galbeni pentru partea sintactica a gramaticei limbei romane, pentru care pana la terminulu d’in estu anu nu s’a aretatu concurinti. Era in siedinti’a sa publica de la 12 augustu curentu. Societatea a decernutu premiulu de 150 galbeni, d’in fondulu Alesandru Ionu I, impartîtu in doue părți egale pentru cele mai bune doue traductiuni ale comentarieloru lui Iuliu Cesare „De bello gallico." Asemene, Societatea a luatu mesure pentru punerea la concurau si premiarea de lucrări scientifice, istorice, si literarie, invitandu secţiunile sale in fiintia, secţiunea filologica si istorica, d’a alege subiectele si a face program’a pentru concurau. Totu asemenea mesura s’a luatu si pentru publicarea opereloru Cantemireane. Se ascepta conclusiuniie sectiuniloru in aceste materie. Nu mai pacinu este faptu indeplinitu tipărirea opereloru lui Tacitu, traduse de reposatulu nostru colegui Gav. Munteanu, fostu directore si profesore la gimnasiulu romanu d’in Brasiovu , si comissiunea d-vostra se asociezaj aci cu onorabila delegatiune d’a multiami domnului nostru colegu G Baritiu pentru prompt’a si bun’a esecutiune a tipărire! Nu pote vnse comissiunea d-vostra a nu si esprime opiniunea, ca eră bine daca in capulu operei se puneă conclusiunea Societății prin care s’a deliberatu tipărirea acelora opere, si se numiă fondulu d’in case s’a incuviintiatu spesele tipariului. Pentru aceea, comisiunea este de părere, părere ce o supune apretuarii d-vostra ca: a) Pre cărțile, cari se voru tipări prin ingrijirea Societății, se se arete totu-de-un’a conclusiunea prin care, si fondulu d’in care s’a incuviintiatu tipărirea. b) Societatea se recomande traducatoriloru de opuri clasice, ce s’aru tipări „sub auspiciele ei* ca sa insociesca asemeni lucrări cu indice alfabetice, cu note comentative, si se arete testulu originale de care s’a servitu. Acesta d’in urma mesura pare forte necessaria, mai alesu pentru usulu scolasticii. II. In ceea ce privesce dorinti’a onorabilei nostre delegatiuni, d’a dă analiloru Societăţii una estensiune mai mare, comissiunea d-vostra se asocieza acestei dorintie; si mai multu, ea simte necessitatea d’a dă analiloru unu cuprinsu mai avutu, instructive si interesante in tote privirile pentru publiculu romanu. Comissiunea nuse crede, ca prin mesur’a luata de Societate, că membrii actuali ai ei se presinte la fia-care sessiune anuale câte una lucrare asupr’a vre-unuia d’in obiectele ce cadu in cerculu si atributiunile sectiuniloru prevediute la art. III si IV d’in statute — prin aceasta mesura dîcemu — comissiunea d-vostra crede, ca analile Societății voru pote avea una estensiune, dacă nu destulu de mare, dara suficiinte in raportu cu midilocele materiale de cari dispunemu. Câci nici una-data nu trebue sa perdemu d’in vedere mai antâiu destinatiunea fonduriloru nostre si apoi impregiurarea, că cea mai mare parte a membriloru Societății sunt ocupați cu prima lucrare a acestei corporatiuni, cu lucrarea Dicționarului limbei romane. Pre langa acésta mesura luata de Societate totu ce comissiunea d-vostra vi-ar poté propune este ca: Publicatiunea analitoru se se imparta in doue parti. Un’a , care sa cuprindă numai procesele verbali si actele relative la ele, a dou’a care se contiena tote acele lucrări scientifice si literarie, cari au obtienutu aprobatiunea Societății, conformu articolului VII §. 33 d’in regulamentulu ei interioru. Aci adaugemu că pre langa analise se mai faca una foia periodica pentru desbateri filologice, literarie, archiologice, istorice si scientifice in cursulu anului pre câtu timpu Societatea nu este întrunită in sessiunea ei anuale. Acesta ideea s’a primitu in principiu inca in siedinti’a Societății de la 26 augustu, 1868 (vedi tom. I, pagina 139) Comissiunea lasa la apreciarea d-vostra esecutarea acestui principiu, ramanendu inse tare convinsa, ca prin imediat’a lui aplicare amu poté pune pre Romanii d’in tote părţile in mai de aprope relatiune intelectuale si totu-de-unadata tienemu natiunea nostra la nivelulu cestiuniloru de sciintia ce se agita in lumea culta. III. La cele ce raportulu delegatiunii ne spune despre tipărirea proiectului de Dictionaru, comissiunea d-vostra, domniloru, sdie se apreciuesca greutăţile ce sunt legate cu asemenea publicatiuni si ve rogămu numai sa luaţi actu, ck la inceputulu, acestei sessiuni eră tipărită si scosa una fasciora de cinci cole de Dictionarul d’in cari 22 pagine sunt prefatime si cu alte doue fasciore de aceeasi mărime, un’a de Dictionaru si alta de Glosaru, se voru impartî intre membrii Societăţii inca in cursulu acestei sessiuni. Comissiunea d-vostra aci nu pote a nu cită §-ulu 19 d’in regulamentulu pentru lucrarea si publicarea Dicţionarului limbei romane. Acestu § dîce : „la inceputulu fiacarei sessiuni comissiunea (lexicografica) va supune, lucrarea sa in cursulu anului, secţiunii filologice, care luandu-o la discussiune o va adoptă sau modifică, dupa cum va află de cuviintia. * Comissiunea d-vostra vise, abia pote sa creda, că la timpulu inaintatu in care sessiunea presinta se afla asta din secțiunea filologica ar mai potea face aceasta lucrare; si acestea cu atâtu mai pucinu fiindu-ce chiaru colele de Die