Federatiunea, octombrie 1871 (Anul 4, nr. 100-108)

1871-10-14 / nr. 103

Congresulu inaugureza lucrarile sale printr’unu votu de eterna recunoscintia venerabililoru: reposatulu George Asachi, Dr. Ionu Eliade Radulescu si George Baritiu. Clusiu, in 18. oct. 1871. Unu miscamentu poternicu pentru redicarea culturei poporelor locuitorie in Transilvania trebue se traga aten­ţiunea nostra asupra-si,­si acestu­a este infiintiarea unei uni­versităţi cu trei facultăți in Clusiu. Dinaristic’a nostra pré­­pucinu s’a ocupata păna acum’a cu acésta cestiune, nacaru că aceea, după parerea mea, este pentru cultur’a nostra, a romaniloru transilvăneni, o cestiune de pre mare insemneta­­te, — o cestiune asie dîcundu de viétia. Noi romanii tran­silvăneni, cari formamu mulțimea precumpanitoria a natiu­­niloru ce locuescu atesta­tiera; noi cari contribuimu atâtu de multu cu darea in bani, si cu brad­ulu la sustienerea si aperarea acestei tiere, vomu fi avendu si drepturile nostre facia cu acestu institutii de statu ce se infiintieza pentru locuitorii Transilvaniei in Clusiu. Da, avemu dreptulu de a pretinde, ca statulu la infiintiarea acelei universităţi se nu si­ uite de noi, să infiintieze la universitatea d’in Clusiu, pentru tote studiele, catedre paritetice cu limb’a invetiamen­­tului cea romanesca. D’in projectulu de lege, carele l’a as­­ternutu regimulu dietei d’in Pest’a, cu privire la universitatea d’in Clusiu, nu se vede nece pre departe aceea, ca dora in­­tentiunea regimului ar fi, câ universitatea d’in Clusiu se fia provediuta cu alte catedre, decâtu cu cele magiare, si se pote presupune cu totu dreptulu, câ si in Clusiu, in­­tocm’a câ in Pest’a , se voru sili a ne multiumi cu infiintiarea unei catedre pentru limb’a si literatur’a romana. Cu atât’a numai, nece pretensiuniloru nostre juste, nece dreptatei nu s’ar’ face destulu. Dinaristic’a magiara se ocupa desu cu cestiunea uni­versităţii d’in Clusiu, vedi bine totu numai d’in punctu de vedere magiara si a culturei magiare. Se redica inse câte o voce, petrunsa de siintiu de dreptate, si d’intre magiarii cari vreu se dée fia­ carui­a alu seu. Asie cu privire la infiin ■ tiarea universităţii d’in Clusiu a esîtu dîtele acestea, in Clu­siu la Ioanu Stein si in Pest’a la Ludovicu Aigner, librari, d’in pen’a unui tineru literatu magiaru, a unui barbatu cultu si liberalu, o brosiura sub titlulu: Universitatea d’in Clusiu 1 'i' câ o necesitate de cultura.“ Scriitoriulu acestei brosiure este Matoj&fu­ttu. Dsa e de părere, câ universitatea d’in Clusiu mi'pote se fia o uni­versitate numai pentru magiari, — ea trebue să fia o uni­versitate si a romaniloru si sasiloru, asie câtu pentru roma­ni si sasi se se infiintiéze catedre in cari se pota ascultă studiele in limb’a romanesca, respective cea germana, se po­ta depune si esamenele totu in acelea­si limbe. A fi amintitu numai atât’a d’in brosiur’a Dlui M. E. inca este destulu ca aceea se traga asupra-si atențiunea si apretiuirea nostra, cu atât’a mai vertosu, câ­ci noi romanii nu suntemu dedați a ceti d’in pena ungurésca vorbindu-se la infiintiâri de institute publice de ale statului, decâtu de interessé magiare; si ne bucurămu candu se afla intre Dloru si câte unu capu mai luminatu, si câte unu peptu liberu de pasiuni, carele , avendu simtiuri de egalitate si dreptate, cuteza alesi spune connationaliloru sei in facla. Brosiur’a Dlui M. E. inse trebue se ii traga atențiu­nea asupr’a sa si pentru datele celea interessante statistice, despre gradulu culturei si intielegentiei deo­sebiteloru natiu­­nalitati d’in Transilvani’a, — apoi si pentru argumentele cu cari voesce scriitoriulu a capacită pre connatiunalii sei des­pre justitatea causei pentru naţiunile nemagiare. Sé fheemu o fuga preste acésta brosiura interessanta, carea numera 70 fecie. In inceputulu brosiurei autorulu face o comparatiune statistica despre institutele mai inalte de invetiamentu ale sta­­teloru culte d’in Europa, si ale Ungariei cu Transilvani­a, si vine la resultatulu, cum­ câ in privinti’a instituteloru umanio­­re mai innalte inca chiaru si Romani’a ar stâ de stepte ori mai bine câ Ungari’a si cum­ câ o universitate pentru Ungari’a si Transilvani’a este de totu pre pucina. De aici apoi si-esplica autorulu starea innapoiata a intelegintiei d’in acestea tiere si faptulu, cum­ câ la alege­rile pentru diet’a d’in Pest’a la anulu 1869, in Transilvani’a d’in 110.000 alegatori numai 1.3 percente au fostu cualifi­­cati după intelegintia, era d’in 67% a alegatoriloru 10 au for­­matu nobilimea atâtu materialu câtu si spiretualminte pro­­letaria, 18% posesiunea, 3% manufactur’a, o.8% venitulu, si o.4% comerciulu. Trece apoi la invetiamentulu pop­oralu si constata, luandu datele d’in monografi’a lui Alexiu Fényes, cum­ ca scole poporale cu limb’a unguresca (?) sunt in Transilvani’a : unguresci 866, nemtiesci 273 si romanesci 1436 , adunandu apoi datele statistice dela 1860—1870 a tuturoru gimnasie­­loru mari si mici d’in Transilvani­a, areta cum­ ca in pro­­portiune cu numerulu sufleteloru, magiarii prepondereza cu cercetarea acestoru gimnasie, sasii li urméza, apoi romanii. Si anume, după datele statistice alaturate acestei brosiure, au frecventatu la gimnastele d’in Transilvani­a: unguri 58.107, romani 14.117, nemți 8756; era­nsamenu de maturitate au depusu, unguri 1573, romani 502 si nemți (saşi) 439. Privindu apoi la numerulu celoru absoluţi de gimna­sie, areta cum­ ca la unu numeru atâtu de considerabilu a aceloru­a cari sunt preparaţi de a frecventa o universitate, infiintiarea unei universităţi in Ardealu este de o necesitate imperativa, si inca a unei universităţi carea se imparta sciintiele fia­carui fiu alu patriei in limb’a sa materna. Capitululu alu VII. d’in brosiura se ocupa tocm’a cu cestiunea d’in urma, — fia-mi ertatu a reproduce in limb’a romana vre-o cite­va pasage chiaru d’in cuvintele au­­torelui. „O universitate are unu scopu duplu — asie incepe autorulu acestu capitlu. A inainta, a redica si a latî cultu­r’a scientifica de o parte, de alta parte de a cresce pentru unele specialităţi ale vietiei practice individi apţi,“ si după ce areta chiamarea unei universităţi, continua: „daca este adeveratu, ca scienti’a este esenti’a, era limb’a numai form’a, forma dat esse rei, limb’a invetiamentului trebue aplicata după nationalitatea aceloru-a, intre cari trebue se latiesca si pro page scienti’a ori­carei institutu de invetiamentu, la acelu-a chiaru si universitate. Combatendu apoi procederea regimului lui Thun, care­le introduse limb’a germana câ limba de invetiamentu la universitatea d’in Pest’a, dice cum­ câ acestu­a tocm’a astfe­­liu a procesu, câ si ospetatorii d’in o fabula a lui Aesopu, vulpea carea ospelui seu cocostercu i-a asternutu o mancare buna intr’unu blidu largu si cu cocosterculu, carele intor­­cându omeni’a vulpei, i-a datu mancarea intr’o sticla cu unu gramadiu atâtu de strimtu, câtu v­ulpea n’a potutu sé gustu d’in aceea, apoi continua: Si pre legislatiunea nostra nu a procesu totu asie in artictulu seu de lege XLIX—1868 despre îndreptățirea egale a nationalitatiloru ? Concede de o parte, ca singuratecele jurisdictiuni, ju­decatorie, institute de invetiamentu se se folosesca si de alta limba, ca de cea oficiosa magiara, pune inse de alta parte impedecamentu, ca să nu se pota cresce, amploiatu de administratiune, jude, professoru cualificatu de alta natiuna­litate decâtu magiara, atunci candu de limb’a eschisiva a invetiamentului in institutele preparatorie de amploiatu, jude si professore, dictéza limb’a magiara, unde este logic’a in decisiunile articlului de lege despre nationalitati, privitorie la limb­a de invetiamentu ?“ Trece apoi autorulu la §­ii 17., 18. si 19. ai citatului articlu de lege, cari concedu invetiamentulu in institutele umaniore si in alta limba decâtu cea magiara, ora de limba a invetiamentului pentru universități dechiara singura pre cea ungara, si apoi dice : câ daca statulu in §­ulu 17, de­chiara câ este detoriu a ingriji, câ locuitorii patriei, fia acei­a de ori carea natiunalitate, se se pota cualificâ in limb’a loru natiunale până acolo, până unde se începu sci­intiele mai inalte academice, — nu este pre detoriu, ca să faca posibila pentru nationalitatile nemagiare, si cualificatiu­­nea mai inalta academica ? Asie credu ca da. Nestandu in interessulu tierei cu locuitorii ei nemagiari se se redice in cultura numai până la cualificatiunea academica. Nestandu in interessulu magia­ra, ca d’in cultur’a mai inalta academica să faca monopolu pentru natiunalitatea magiara. Pune apoi urmatori’a proportiune a dateloru statistice despre cualificatiunea de invetiamentu a natiunalitatiloru d’in Transilvani’a se deduce, cu universitatea d’in Clusiu de­ o-cam­data va fi de acei­a mai slabu cercetata, cari făcu majoritatea locui­­toriloru tierei, de romani. Basatu pre acesta proportiune , abiturientiloru, afirma cum­ ca elementului magiaru i se cuvine o influintia prepon­­deranta in universitatea d’in Clusiu, nece de câtu vnse nu eschisiva, apoi continua : „La universitatea d’in Clusiu trebue să se predăe, pre langa limb’a magiara, si in limb’a germana si romana, prin professori ordinari, esfratíi­dinari sau docenti, ori care objectu carele se tiene de objectele de invetiamentu pentru ori­carele esamenu de stătu. La esamenulu de statu să pota respunde ori cine in aceea limba, in carea a ascultatu respectivulu objectu de invetiamentu, si in casulu candu profesorele celu ordinariu nu ar’ pricepe acea limba, esamenatoriulu va fi profesorele estraordinariu seu docentele. Professori privați se potu propune, pre langa limb’a magiara, si in limb’a romana ori germana, s. a. Sciu, dice autorulu, cum­ câ projectulu meu privitoriu la limb’a de invetiamentu nu va seceră multa recunoscintia asta-di, candu stâmu atâtu departe de o deslegare sanetosa a cestiunei natiunalitatiloru.“ in Transil­vani­a romani magiari sasi locuitori 10.9 6.7 1.5 invetiacei la „ . „o g ^ gimnasie maturisati 5 15.7 4.4 Archeologia. (Urmare)* * I.) Herodotu sub numele de Geti spune ca Dacii sunt na­tiunea cea mai bellicosa a Traciei. Oratiu inspaimentatu de Daci dice: „pene occu­­patam seditionibus delevit Urbem Da­­c­u­s ,“ si li dă epitetulu de „D­a­c­u­s a­s­p­e­r.“ Florus dice: „Daci montibus iberento, corpora plusquam humana erant.“si Tacit li dice : .magna corpora." Iulianu et­. ce pune in gur’a lui Traianu candu aces­­tu­a vorbesce cu Jupiter: „voi sciti, Jupiter si cei­l­alti drei, ca primindu Imperiulu iincediandu si slabitu in tote părțile lui, de acea tirania care nu lucrase multu timpu in intru, si de dessele invasiuni ale Getiloru d’in afara, am fostu singu­ra care am cutezatu se atlacu aceste popore cari locuescu d’incolo ele Dunăre. Am subjugatu chiacu pre aceşti Geţi, cea mai bellicosa naţiune d’in tote naţiunile ce au existatu veri-una-data, nu numai prin forti’a corpuriloru loru, dara inca si prin acele maxime ce Zalmoxe, care este intre dinsii in asie mare veneratiune, le-a gravatu atâtu de adâncu in anima. Pentru câ necrediendu cu moru, dara câ si­ schimba numai locuinti’a, mergu la morte mai vesseli de câtu aru merge in ori­ce alta caletoria.“ Pentru câ negresîtu acésta raţiune intre Tissa, Dună­re, Marea-Negra si Nistru, cu legi si administratiune admi­rate de autorii cei vechi, cu una religiune atâtu de meta­­physica, admiraţi pentru caii si călăreţii loru, cu arme atâ­tu de perfecţionate, invesmentati atâtu de bine si atâtu de bogatu *), una asie naţiune stabilita, tratandu cu regi si po­pore, se nu fi avutu simboluri, caractere convenite, unu al­­fabetu, este cu nepotintia; si daca alfabetulu dacicu nu s’a aflatu până acum, caus’a principala este ca noi cari aveă­­mu detorx’a imperiosa se lu aflamu, ne amu marginitu cu cercetările si investigările nostre, numai până la inscriptiu­­nile latine si grece aflate in tier’a nostra, despretiuindu ori­ce simboluri, ori­ce caractere, ori­ce littere cari nu apartieneau daru si evidentu la acesta civili­satiune classica greco-latina, jurandu înaintea lui Domnedieu si a omeniloru ca suntemu toti născuţi, cu ţigani cu totu, d’in Romulus Quirinu. Crucea punctuata la capete figuréza forte multu pre monettele dace, imitate după cele macedone, mai alesu după acelea pre cari crucea nu figuréza nici de cum ; asie dara crucea punctuata este m­ulu d’in simbolurile celte, pentru ca ea figuréza forte desu pre monetele cele bătute de Celti in alte parti. Figuréza multu crucea pre monettele Republicei roma­ne ; dara acolo este mai multu cu valore candu pre didrach­­mele si pre tetradrachmele, imitatiuni dacice după monetele macedonice, nu pote avea nici-unu sensu cu semnu nume­­ricu, câ­ci nu s’ar accorda in nici-una sistema monetaria. Le dîcu didrachme si tetradrachme, considerandu siste­­m’a monettaria a Aeginei. Aducu monett’a tetradrachma, imitatiune după cea macedona negresîtu si mai multu după tetradrachmele lui Philippu II., si aducu acésta moneta că interesanta sub mai multe puncturi de vedere ; antâiu pentru crucea forte pă­trată si punctuata la capeteie pre care amu gasitu-o repe­tata de mai multe ori pre caramidile de la Slonu ; apoi pentru duci­­balauri, in locu de m­ulu, pre care i vedu si pre una placa de plumbu daca ce possedu ; si pentru bu­­calatulu diformu ce se da capului lui Jupiter, ceea ce re­­chiama forte capulu galului aternatu la capitoliu spre hi­­dos’a memoria a năpădirii Galliloru in Rom’a , capulu des­pre care s’a vorbitu atât’a in istoriele Galliloru si ale Romei. Acésta imitatiune o credu forte caracteristica spre a aretă până unde, conservandu-se tipulu grecu pre monettele dace, se aflipeă pre acestu fondu simbolurile celte si tipulu gallicu. Monettele de aura, in numera de siese, sunt tote ne­contestata celte si găsite tote in Daci’a. Nu intru aci in multe detalie, pentru ca simbolurile sunt variate si reclama unu articulu speciale pentru dinse­­le ; dara calulu si bijulu (inhamare de diuoi cai) sunt ne­lipsite si rechlama imitatiuni cele mai multe ale lui Philipu III. cu caleretiulu seu si carrulu de curse. Pre dinsele inse celtiberianulu, că tipu, este multa mai pronunciatu de câtu celto-greculu , si semi-lunga care o aflu de mai multe ori pre caramidele si petrele de la Slona, care a fostu simbolu vechiu alu vechiului Bizantiu, este forte bine desemnata pre medali’a aceea, pre averulu carei­a este tipulu oeltu si sub calu, pre reveru, una monograma sau unu simbolu, imitatiune a simboluriloru differite ale orasieloru in cari se bateau monettele Regiloru Macedoniei. Aceste imitatiuni inse sunt si ele diforme precum sunt schilode si numele de Philippu si Alexandru. *) Vedi Nrii 100, 101 si 102 ai „Fed.* *) Vedi Meletie Geography. 410

Next