Federatiunea, octombrie 1871 (Anul 4, nr. 100-108)
1871-10-14 / nr. 103
O scimu si noi acést’a, domnule autóra, — dar’ credemu cum câ si intre connatiunalii Dtale voru mai fi si altii luminati ca Dta, cari se voru fi trediendu d’in ametiel’a pre carea Dta o numesci in brosiur’a acést’a delirium natiunale, si voru veni la convingerea, cum câ Transilvani’a nu este numai a magiariloru, câ mai sunt si alte natiunalitâti in acesta tiera afara de cea magiara, si câ romanii au si dreptulu de a pretinde, câ, dupa ce ei inca porta o parte însemnata a greutâtiloru tierei, se fia partasi si la bunetâtile ei. Noi inca dorimu o deslegare favorabile a cestiunei natiunalitatiloru, câ si Dta, si sperâmu câ aceea s’ar’ si intemplâ, daca connatiunalii Dtale nu iu voi se faca d’in tote-celea monopoliu magiaru, după cum recunosci si Dta, câ voru se faca d’in sciintiele mai inalte, — ci voru dă pentru națiunile nemagiare fia careia alu seu, — suum cuique ! Dara se me intorcu pucinu la datele stale statistice si se te rogu, ca se nu te prindă nece decâtu mirarea, cum cu proportiunea cercetatoriloru gimnasieloru, apoi in specie a abiturientiloru romani, sta in rațiune asie de nefavoritoria cu a magiariloru si sasiloru. Acést’a si are căușele sale, cari prin infiintiarea unei universități in Clusiu cu catedre paritetice usioru se voru poté delaturâ. Caus’a principale câ d’intre romanii, cari frecventéza gimnasiele, atâtu de pucini depunu esamenulu de maturitate, este aceea, câ nu au prospectu de aplicare in vieti’a practica si nu au, o parte mare, midiloce, ca se cerceteze universitățile străine, — apoi si caus’a limbei. Aici in patria pana acuma se pote studia numai jura si acest’a numai in limb’a magiara seu germana Contingentulu celu preponderantu alu studentiloru gimnasiali cadiendu pre gimnasiele romanesci, o parte a absolventiloru se aplica, si după depunerea esamenului de maturitate, la teologia si preparandia, caci nesciindu perfectu nece limb’a magiara, nece cea germana, nu cutéza se merga nece la academi’a de drepturi in Clusiu, nece in Sabiiu, ca se frecventeze, apoi nece nu au prospecte câ după absolvare voru fi aplicați in oficie. La anulu 1863/4, candu sub regimulu provisoriu se aplicau romani mai multi la oficie, câ sub celu constitutionale, după datele statistice ale Dtale, vedemu câ in academ’a de drepturi d’in Sabîiu au studiatu 108 romani ; acésta proportiune cu slabrea provisoriului si redarea autonomiei jurisdictiuniloru, vedemu a scadé, câci in 1866/7 aflâmu la academi’a d’in Sabiiu 60 romani, in 1867/68 43, in 1868/69 10, in 1869/70 37. Caus’a este neprospectulu de a capeta oficie, si intru adeveru avemu asta di juristi absoluţi romani, de cari se spune ca sunt notari si dăscăli pre sate, era alţii cari servescu pre la jurisdictiuni de câte 4—5 ani fara nece unu salariu. Infiintiarea unei universitati in Clusiu, cu catedre pariletice, posibilitatea ca si acelua, care nu scie limb’a magiara, se-si asculte studiele in limb’a sa, — potenti’a de i-si alege si alta cariera de câtu cea juridica, — era pentru juristi o apiecare dreapta la oficiele statului si a municipieloru, sunt factorii, cari voru indemna tinerimea romana, dandu-i prospecte pentru vieti’a practica, ca se frecventeze mai multi gimnasiele, se depună mai multi esamenele de maturitate si se ocupe la universitatea d’in Clusiu unu numera corespundietoriu multîmei preponderante a romaniloru. Pre tote aceste siese monette de auru tipulu celtiberianu este mai pronunciatu de câtu tipulu celto-grecu. Branu si Stanu, Stanu si Branu pote fi altu ceva de câtu Brenu perpetuatu in Daci’a ? adeca, B re n nu s latinisatu si Epivoi grecitu ? Muntele, plaiulu, cost’a lui Branu pre unde este si verfulu lui Craiu ; cingatorea rosîa, esiarp’a Breniloru negresîtu brenulu rosîu ; florea Brandusi’a, precum este si florea Crati’a; vitiau’a Brandusi’a, tote acestea nu au ele pre nici una legătură cu Brenii Galliloru si cu Brandusiele, sociele, craiitele loru ? Negresîtu ! Dusia, Tusia, Usia, Musia, nume de femeea si care insemneza frumosa, nu sunt nici vorbe latine nici terminatiuni latine. Comanu, nume propriu la noi , Coman la cetate, se nu aiba pre nici una legătură cu Coman regele Galliloru care a batutu atâtea monete cu numele lui ? Voiu publică, spera, in curendu una lista de numiri de munţi, de vii si de ape ale caroru nume nu au sensu de câtu numai in dialectele celte si si-au omonimele loru mai multu pre unde au locuitu Celtii. Se nu se turbure prea multu ultralatiniscii daca se va paré câte ceva cam slavu in acele numiri, pentru câ Slavii si descendentii loru nici ca se cunosceau pre lume pre candu Celto-Grecii si Celt-iberianii dau numele acestea prin Carpati. Preste 300 popore gallice, cu differite numiri s’au numeratu numai in Iberi’a, adeca Spani’a si Franci’a de astadi. Sunt nenumerate orasie, cetâti si terguri, d’intre cari multe se si mentioneza pre monettele bătute pre acolo. Cine scie cum s’au numitu tote aceste cetâti, aceste terguri, aceste orasie, de ale caroru ruine ne impedecâmu la totu passulu, pre totu territoriulu Daciei, si despre care nu scimu nimîcu de câtu câ trebue sé fi fostu ceva, trebue sé fi fostu făcute de mana de omu, trebue sé fi fostu locuite de omeni , dara pre candu ? si de ce felu de omeni ? caramidele sunt mute si scimui’a nu ni spune nimicu ! Dîcemu numai, si acést’a cei mai inteligenți : lucru Jidovescu ! fapta uriasiu ! Era cărturării prin man’a la gur’a aceloru ignoranţi si li dîcu : prostitoru, astea sunt dela Romani! Unu professoru ultra-latinistu, mergandu la Vadastra (citesce Vodastra) cetate curata daca, si inca d’intr’una epocha de d’incolo de epoch’a de bronzu, despre care voiu vorbi in altu articulu, a spusu locuitoriloru ca acést’a a fostu cetate romana, si câ Vadastra este Ve d-a s tra, adeca Vediu-Se p’a cum a talmacitu-o elu. Ce se mai ducemu cu asmenea etimologi ! Opulenti’a Daciloru si sobritatea loru totu-de-una-data se vede in primirea ce au făcuta lai Lisimachu, candu ta trenura prisonieru alu loru , se vede in templurile si ornamemtele tempuriloru loru, despre care ni se dede una proba cu comora de la Petrosca, si se accorda in ce ni spunu autorii vechi despre dinsii, fie cu numele Agathirsi, Geti sau Daci, se acorda cu stabilimentele loru monettarie si cu tote acelea despre care ni vorbesce colonia Traiana si diferitele inscriptiuni aflate pre diferitele parti ale Daciei, printre cari potemu semnală pre acelea ce rapporta Fabritti. Tîntarulu întocmai precum a ajunsu până la noi l’amu gasitu formatu pre una cărămidă in zidulu dela Slonu. Caramid’a am depusu-o la museu. C. B o 11 i a cu. (Finea va urmă.) 411 seu celu pucinu se faca unu numera respectabilu alu civiloru universității. A Octioare in autonomia. In midiloculu cestiuniloru atâtu de importante politico- nationale, ce sunt puse la ordinea dîlei d’in partea intregei presse romane, pote va resuna fara efectu orice alta cestiune, ce nu se referesce la conduit’a nostra politica. Candu vorbimu inse la cestiunea politicei, in tempulu presinte, nu potemu aduce altu ceva inainte, decâtu suferintiele, ce le suporta națiunea intrega voindu a recurge la opiniunea publica, câ estumodu se cascigâmu in câtuva alinare pentru dorerile nostre. Deci abstragundu asta-data de la mișcările politice, obiectulu corespondintiei nostre va fi: octroarea in autómia. Beseric’a gr. or. se pote numi cea mai fericita intre tote besericele «le alte confesiuni d’in patria, câci ea este unic’a, ce si-a eluptatu adeverat’a autonomia prin „statutulu organicu“ sanctiunatu de Majestatea Sa imperatulu. Acestu „Stătutu organicu* — intre altele — nu asecuréza libertatea in afacerile nostre locali d’in parochia, de cari se tiene si alegerea preotului. Parochi’a nostra gr.-or. d’in Costocn’a de multu e vacanta de preotu, si desî amu recursu de nenumerate ori la locurile competente se se deschidă concursu in sensulu statutului organicu, la alegere am ajunsu abié la doi ani după mortea fostului preotu. — Alegerea a decursu in ordine buna, fiindu 104 alegatori cu dreptu de votisare: d’intre acestia 74 au votisatu pentru tinerulu absolutu de teologia Vasiliu Me t e a, or’ 30 pentru teologulu absolutu Teodoru Corea. In sensulu „statutului organicu“ eramu securi ca d’intre candidati acelua va fi intaritu d’in partea consistoriului de preotu, sare a capetatu majoritatea voturiloru, respective care postede increderea majoritatii parochieniloru. Dar’ ce se vedi? Consistoriulu archi-diecesanu gr.-or. d’in Sabiiu cu decisiunea sa adusa in siedinti’a d’in 1. sept. a. c., intaresce pre alesulu minoritatii. Ore nu este acést’a octroare d’in partea măritului consistoriu archi-diecesanu? Dar’ pre ce-si basédia amintitulu consistoriu decisiunea sa? De siguru pre ace’a, câ alesulu minoritâtii este mai cualificatu pentru ocuparea postului de preotu, decâtu alesulu maioritâtii, pre care d’in urma lu consola prin ace’a, câ consistoriulu recunoscundu portarea cea buna a dinsului, nu va lipsi a-lu mangaia si pre acestua intr’unu modu corespundietoriu. “ E bine ! Dar’ pre noi, cei 74 de alegatori, prin ce ne va mangaia ? Cugeta dora inaltulu consistoriu, câ prin restringerea libertatii de alegere ? Ore n’amu fostu noi indreptatîti d’a ni dâ votulu pentru unu astfeliu de tineru, care a absolvita cursulu pedagogicu si teologicu in pedagogi’a si teologi’a, unde prelegu — seu au prelesu pre tempulu acelua — dora chiaru membrii actuali d’in consistoriulu archidiecesaru ? Dar’ mergemu mai departe si intrebamu : cum pote măritata consistoriu se primésca la cursulu teologicu astfeliu de tineri, cari, absolvindu cursulu teologicu si admitiendu-se in atare parochia la candidatia, cascigandu majoritatea voturiloru alegatoriloru — se nu lu intarésca d’iumotivulu ca nu este destulu de cualificatu pentru ocuparea unui seu altui posta de preotu ? Noi cunoscemu destulu de bine pre alesulu nostru, — de ora ce este nascutu si crescutu in midiloculu nostru — apoi l’am aflatu si in privinti’a capacității mai apta pentru ocuparea postului de preotu, decâtu pre alesulu minoritatii, de ora ce, daca n’are studiele gimnasiale, are pracsa, functionandu in calitate de invetiatoriu in decursu de vr’o 6—7 ani. Er’ alesulu minorității, desî are studiele gimnasiale, dar’ i lipsesce pracs’a, si prin urmare, fiindu si strainu, necunoscindu-ni datinele nici nu pote se ni implineasca cerintiele astfeliu, precum unu omu practicu, unu omu crescutu intre noi, si invetiatu cu datinele nostre. Nu este aici vorb’a despre mangaiarea personeloru alese in postata de preotu, ci este vorb’a despre dreptulu alegatoriloru ! Nu interesele candidatiloru vinu aici in jocu, ci reputatiunea majoritatii alegatoriloru, cari sunt eludaţi din dreptulu loru de alegere ! Nu voimu de asta-data a descoperi motivele, cari au îndemnatu pre cei 30 de alegatori a-si dă votulu pentru candidatulu loru, precun nici ale dlui protopopu actuale, pentru ce a recomendatu cu deosebire pre candidatulu minoritatii, acestea le reservâmu până atunci, pana candu vomu vedé, ca pre inaltutu consistoriu archi-diecesaru gr. or. d’in Sabiiu, nu si va schimbă resolutiunea sa in urmarea recursului si protestului nostru asternutu la dinsulu. Speramu inse, ca acesta inaltu consistoriu va luă in dreptu considerintia dreptulu de alegere alu parochieniloru, si ne va mangaia si pre noi prin aceia, ca ni va intari de preotu pre acelua, care ni-a cascigatu increderea nostra, a maioritatii. Nemicu nu voimu a cere pre nedreptu, dar’ nnu, pretindemu dreptulu nostru, ce ni-lu asecura autonomi’a besericei basata pre statutulu organicu. Costocn’a, in finea lai sept., 1871. Mai multi alegatori. Oferte benevole ..pentru intemeiarea fondului scolei normale romane d’in Lapusiulu-ungurescu. List’a Nr. 2. prin Reverd. din Stefanu Moldovanu, prepositu, de la capitululu gr. cat. d’in Lugosiu: Stefanu Moldovanu, prepositu, Michailu Nagy, Andreiu Liviu, Mateiu Kisiu, canonici, câte 2 fl., Gavrilu Popu 1 fl. — Sum’a 9 fl. v. a. List’a Niu 3. prin Reverd. dnn Ioane Antonelli, vicariulu Fagarasiului, de la membrii Asociatiunii transilvane 53 fl., si anume de la D0. DD. Ladislau B. Popu, presiedinte de senatu la trib. supremu reg. ung. d’in Pest’a 10 fl., Nicol. Sandor, propriei, si c. r. locut. in pensiune, Alb’a-Iuli’a, 5 fl., Iacobu Bologa, cons. aulicu in Sabiiu, 3 fl., Elia Macelariu, V. Romaim, Nicolau Densusianu, una subscriere necitetta, Petru Popescu,?!, I. Popescu, I. Dracu, Aureliu Miescu, Codru Dragusianulu, Alesandru Romanu, G. Giuvelca, N. Cinte, I. Ciute, I. Manlui, Ioane Zaharia, Ionu Cepesta (n’a solvitu), Servianu Popoviciu, Dr. Borcea, I. Popoviciu, Georgiu Macaveiu, Efremu Pandrea, Ioanu Antonelli, câte 1. fl., Ioanu V. Rusu 3 fl., Romanu, ?, I. Petricu, I. Muciu Urechia (?), Stezariu câte 2 fl. List’a Nru 4., prin M. O. D. Ioanu Marchisiu, capelanu si prof. in Careii-Mari, s’au tramisu 24 fl. v. a. — List’a Nru 5, prin Pre On. D. Ciriacu Barbuta, protop. in Lippo, au incursu 8 fl. v. a., si anume de la dsa 3 fl., de la 00. DD. Demetriu Sincai, Aug. Pelle, Ioana Rezey, Gregoriu Fasy, preoți, Dionisiu Popfiu, proprietariu i. Lippo, câte 1 fl. — Sum a totale: 94 fl. v. a. TARIETATI. (In vitatiune) Amesurata decisiunei aduse la adunarea tenerimei romane studioase d’in locu, tienuta in 10/22 cu subscrisii, insareinati de amintit’a adunare, invita cu tota onorea pre intreg’a tenerime romana studioasa d’in Buda Pest’a o la o consultare fratiesca care se va tiene domineca, in 17/29 c. precisu la 3 ore d. m. in locuinti’a dlui juristu Al. Barianu (Alte Postgasse Nr. 1.) Pestea, in 12/24 oct. 1871. Mihaiu Cirlea m. p. Giorgiu Rudea m. p. Giorgiu Grozescu m. p. (Unu m o r tu viu.) Cetimu iu „la Perseveranza“ d’in Milano. Contele Ignazia Lana a voita se afle bine ce ar face părinții si amicii sei după mortea sa. Elu pune dara pre unu june, ruda a sa, se scria d’in Bavari’a, unde se dusese, câtra famili’a sa, câ sanetatea i se alterase si câ la intorcerea sa de la Ratisbona starea sanetâtii sale se făcuse d’in ce in ce mai rea si câ in cele d’in urma a moritu. Nimene n’a pusu in inciucéla acesta trista scrie. Tribunalulu se transporta cu unu notaru la domiciliulu pseudodefunctului. Testamentulu gasindu-se printre chartie este deschisu si se constata ca acelu testamentu lasa tota administratiunea unui fidei comis. Se cantara rugatiunile mortiloru. Unu serviciu funebra a avutu locu in beseric’a Bergonato, loculu domiciliului lui Lana. Pre candu se petreceau acestea, Lana se întorsese la domiciliulu seu d’in Bergonato. Sosise pre la miediulu noptii. Servitorulu care la primi, facil de trei ori semnulu crucei; contele i intima ordinulu de a tace, si ta conduse la unu turnu care domina tote propriektile sale. Acolo, stapanulu si sluga asteptara se se lumineze de diua. La beserica se celebreza serviciulu divinu. — Lana descinde d’un obser*