Federatiunea, octombrie 1871 (Anul 4, nr. 100-108)
1871-10-14 / nr. 103
Vatoriulu seu si merge sa intelnesca pre rudele si amicii sei cari estau d’in beserica. Ce tablou ! Preotulu care se întorsese ca se caute, după usa, Oremus, se opri de-odata la O, fara se pota termină . . . remus . . . Noutatea despre învierea mortului se respandesce pretotindeni, si lumea vine cu gramad’a spre a stringe man’a celui inviatu — D. Ignazia Lana scrie câtra d. Bottarelli ce urméza: Bergonato, 28. augusta 1871. Me aflu viu, bine intielegandu-se ca n’am fostu nici odata mortu. Cuvinte inutile de specificata aci, pentru ca ele nu me privescu de câta pre mine, m’au silitu se me făcu a trece de mortu. Am realisatu dorinti’a comuna multora omeni de a vedé si de a cunosce ce s’ar intempla după mortea mea. Am vediutu, si am potutu cunosce acést’a; ceea ce am constatatu este ca defectele mele, cari nu sunt nici rare nici mici, nu mi-au instrainatu tote simpatiele. Mai am dara inca unu mare numeru de amici, li ceru iertare d’in tota anim’a ca i-am făcutu se verse lacrime pentru mine. Si scumpulu meu Bottarelli a fostu d’in numerulu acestoru aproba articolulu necrologicu, forte ttagusîtoriu, ce a pudicatu despre mine, si care cuprinde nisce elogiuri nemeritate, dara totu-de-odata de natura a me incuragia pre viitoriu si de a me face astu-felu sa progresezu pre calea binelui. In animele bine născute mortea stinge ori ce mania ; daca câteva persone au aplaudata la mortea mea, am marea consolatiune de a me vedé iubita si stimata de multi omeni, ceea ce este forte consolatorii!. Rogu, d’in sufletu,^ pre d-ta si pre toti amicii mei si me ierte pentru o actiune in aparentia escentrica. Crede-me d’in anima alu teu devotata amica — Ignazia Lana. ^ (Chicago), orasiulu ce a arsu mai de totu mai de una di, este celu mai însemnata d’in Illionais (Statu d’in Uniunea Americana), si fundata la a. 1830. Pre atunci era numai unu simplu fortu. Dar’ in a. 1840 avea 12,000 locuitori, in anulu 1860 29,936, si in 1868 267,000, acum inse preste 300,000 locuitori, d’intre cari 100,000 ar fi remasu fara acopereminte ; multi s’au omoritu; daunele făcu 500 milione dolari. Chicago care are positiune forte favorabila, langa Mare, sta prin cai ferate si prin vaporuri in comunicatiune cu Uniunea intrega, si este mulu d’in cele mai frecventate orasie comerciale. Pre fiecare dî se pornescu d’in Chiago câte 100 trenuri. *** (Jertfele beţiei.) O constatare estrasa d’in tabelele statistice nu dâ desluciri forte interesante in privinti’a jertfeloru, cari le cere patim’a beţiei in statele civilisate. De betîa moru pre anu in Angli’a 50,000 de persone, intre cari 12,000 femei ; in Germani’a 40,000, in Russi’a 10,000, in Belgi’a 4,000, in Franci’a 2,000, in Ispani’a 1,200. Dar’ tier’a care întrece pre tote in asemene escese, adeca patri’a beiîeloru este Americ’a. După o constatare a lui Dr. Everest acolo au muritu in 5 ani 3.000.000 persone de beiîi. (O mi re sa cu ra g i o sa.) Innainte de doue septemani se pornise unu mire cu mires’a sa si cu ospetii, ce erau invitaţi, la beserica ; pre drumu iise începură ambii a se certă, dar’ după putienu timpu tăcură amendoi. Sosindu in fine in beserica, s’a socotita mires’a, ca acést’a inainte de nunta ar fi unu semnu reu pentru viitoriu, si in momentulu, candu venise preotulu pentru a seversî cerimoni’a, avu curagiulu a declară, câ : „Eu m’am gânditu altminterea ; nu voiu să ieu pre d-lui cu sotiu.“ Dîse acestea, si intorcandu spatele, lasa pre mire si pre ceilalti ospeti uimiti in beserica. „Born.“ (H . m e n.) Dlu Iosifu Vulcanu, redactorele „Familiei“, si-a incredintiatu in 22. 1. c. de fiitori’a sa socia pre gentill’a domnisiora Aurelia Popoviciu, fiic’a dlui Alesiu Popoviciu, advocata si posessoru in Comlosiu, comitatulu Aradului. Dumnedieu si binecuvinte pre jun’a parechia. *** (Vineri in 27. lun’a curinte) se implinescu diece lune de candu fostulu redactoru interimaru alu acestu foie, Ionu Porutiu, rapitu de libertate si smulsu d’in sinulu natiunei sale, petrece in faimos’a inchisore unguresca d’in Vanu. Totu in acesta dî se implinesce inse si terminulu pedepsei, la carea juriulu pestanu l’a condemnatu d’in Caus’a, ca a cutezatu a-si redică vocea contr’a nedreptatiloru, arbitriului si a volniciei celoru deveniţi poternici prin slabitiunea nostru. Pre candu on. lectori d’i, tote pârtile voru ajunge a ceti aceste sire, Ionu Porutiu va fi redata libertăţii, redata naţiunii sale si se va află in mediu loculu nostru, despre care impregiurare vomu reportă in numerulu prossimu. iicfri electrice. Bucuresci, 20. oct. Guvernulu numi unu consiliu administrativa pentru călile ferate Strousbergiane, constatatoriu d’in principele Stirbeiu, senatorele Orescu si ingineriulu Torceanu. Ven’a, 21. oct. Consiliulu ministerialu de eri duiki patru oro. Imperatulu a presiediutu. Pressuti au fostu ministri comuni Beust, Lónyay, Kulin, Andrássy, Weijckhim, Hohenwart, Schäffle Jiricek, Hrkittinek. S’a discutatu asupr’a rescriptului, care provoca diet’a boema a incepe alegerile pentru Reichsrath, si in care se dice, ca ei sa-si validiteze in senatulu imperialu pretensiunile loru. — Se vorbesce, că imperatulu merge mane, pre mai multe dîte, la Reichenau. După „Vaterl.“ Prazak fu primitu de imperatulu alalta eri, era Smolka eri. Ve n’a, 21. oct. S. comunica, câ neci consiliulu ministerialu de eri n’a adusu neci una decisiune; dar’ e siguru, ca nu se intentioneza rumperea negocieriloru cu cechii, d’in care causa se făcu incercari pentru compunerea rescriptului fara neci unu prejudiciu. Aici cercula faimele cele mai contradîcatorie, cari anuncia de-una-data retragerea si remanerea intregului ministeriu, Cost’a d’in urma e mai probabilu, caci punctulu de gravitatiune are sa fia transpunsu in Reichsrath. Ve n’a, 21. oct. La dorinti’a guvernului diet’a boema se va amenâ pre tempu scurtu. Conferintiele ministeriali se voru continuă si asta di, după media-di se va tiené de nou unu consiliu ministerialu sub presiedinti’a imperatului. Cele mai multe sciri privescu pusetiunea cont. Hohenwart de intarita. Pra g’a, 21. oct. Cont. Clam-Martinitz si Rieger sunt chiamati la Vien’a, precum se dîce pentru modificarea articliloru fundamentali. Prag’a, 21. oct. Rieger si Clam-Martinitz fure chiamati la Vien’a pre cale telegrafica. Innainte de plecarea loru cehii si feudalii trenura conferintie. Aici se crede ca imperatulu aproba obiectiunile ce le făcură ministrulu comunu si Andrássy contr’a operei de impacatiune. „Pokrok“ dechiara, ca veri ce schimbare a proiectului lui Hohenwart nimicesce oper’a de impacatiune. „Pokrok“ s’a confiscatu. P a r i s u, 22, oct. „Journal Officiel“ comunica : Armat’a nemtiesca primi d’in Berolinu ordinulu pentru evacuarea celoru alese departeminte cunoscute. Divisiunea a patr’a in sudu si cea bavaresa in vestu incepura a se retrage eri. Ven’a, 23. oct. Veri ce compromisu intre ministeriulu comunu si cislaitanu e eschisu. Ministrii comuni dechiarara, ce nu potu aprobă projectulu de rescriptu. Beust va face d’in respingere cestiune de cabinetu. Ve n’a, 23. oct. „N. fr. Presse“ comunica, ck imperatulu a demandatu cont. Hohenwart d’a suscepe in projectulu de rescriptu punctele dorite de ministeriulu comunu. P r a g’a, 23. oct. Cehii credu ck Hohenwart va veni aici, de orace Clam si Rieger nu voiescu sa merga la Vien’a. Deputatii cehi promissera, prin stringeri de mana, d’a nu se abate de la impartîrea quotei. — Clam si Rieger se ducu cu trasur’a de asta sera la Vien’a pentru reînceperea negocieriloru de impacatiune. Vien’a, 23. oct. După „N. Fr Presse“ crib’a a devenitu mai acuta decâtu plina aci. Hohenwart recunoscu ingrijirile esprimate in conferinti’a de vineri d’in partea ministriloru comuni si unguresci, si estu modu modifick si projectulu de rescriptui, dar’ ministrii comuni si unguresci dechiarara modificatiunile de nesuficiente. — „Wan derer“ comunica, ek nesce deputaţi nemţi aru fi mersu la cont. Andrássy pentru interventiune . Andrássy vnse li-au dechiaratu, ck elu va aperă numai drepturile Ungariei. Vie n’a, 24. oct. S’a resplanditu faim’a ck cabinetulu Hohenwart ar îl demissionatu. Capii Cehiloru respinseră cu resolutiune absoluta postulatele ministriloru imperiali. Hohenwart avh lunga audientia la imperatulu. „Diurnalulu austr.“ asse cura ck Hohenwart nu va contrasemnă Rescriptu- Iu imp. de va cuprinde postulatele ministriloru imp. (comuni). Postulatele acestea ar nemici impacaBunea cu Cehii. Scrri mai noue spunu ca deslegarea s’ar fi intemplatu dar’ confirmare autentica lipsesce. P r a g’a, 24. oct. „P o c r o c u“ statuesce precautiune. Ceea ce Ungari’a pretinde si pretestedia in modu instellatoriu ca formalitate, este unu punctu principale, de se va recunosce ca pactulu dualisticu s’a facutu fara aprobarea Cehiloru, atunci luntrea statului cehicu vesledia fara de compassu in dominatori’a influintiaa Ungariei. „N a rodn i L i s t i“ dechiara, intre celle mai vehementi especte ratiuni asupr’a Ungariei, cu pretensiuniloru lui Andrássy nu se pote cede. Diet’a Boemiei se va aduna marti a viitoria. Vien’a, 25. oct. Hohenwart fach pendinte esistinti’a ulteriora a cabinetului de la impregiurarea, cu rescriptulu de respunsu să se compună in unu modu, care lasa nevatemate stipulatiunile cu cehii si îndupleca pre cehi a intra in Reichsrath. P r a g’a, 15. oct. După dinamele cehe învingerea lui Hohenwart nu e probabila, se ascepta inse învingerea coalitiunii Beust Andrássy. — Maresialulu tierei renuncik in modu demonstrativu la conducerea afaceriloru presidiale ale comissiunii tierei. P r a g’a 25. oct.. Comissiunea tierei decise introducerea limbei cehe ca limba oficiale ; limb’a nemtiesca se va intrebuinta la oficiele ajutatorie numai in modu subsidiariu. P a r i s u , 24. oct. Abd-el-Kader a sositu aici. Se crede, ca guvernului va da unu postu inaltu in administratiunea civila a Algeriei. P a r i s u , 25. octi Principele Napoleonii tienh in consiliulu generalu d’in Ajaccio una vorbire vehementa, in care cere sufragiulu universal alu poporului, cu singurulu medilocu d’a legalisa situatiunea. Versal i’a, 24. oct. Majoritatea alegeriloru de presiedinti ai consiliuriloru generali, cunoscute plina acum’a, au reesîtu in sensulu politicei guvernamentale. Se comunica alegerea lui Pouyer- Quertier de presiedinte in departementulu Seriei inferiore. M a d r i d u , 33. oct. In Cortesi ministrulu Caudon respunse la mai multe intarpellatiuni, ca va procede fâra crutiare contr’a internationalei. Ve n’a, 24, oct. Hohenwart conferi asta di tota dîu’a cu Clam-Martinitz si Rieger in privinti’a modifiekriloru, cari aru ave a se face la rescriptulu de respunsu câtra diet’a boema. 412 Burs’a de Vien’a de la 24. octomvre. 1811. 5°/o metall. 57.30 Imprum. nat. 67.70 Sorti d’in 1860 68.60 Act. de banca 771.— Act. inst. cred. 291.90 Londra 118.15 Arginta 118.15 Galbenu 5.67 Napoleond’or 9.41 Se cauta d’in partea unui institutu de assecurantia pre langa conditiuni favorabile unui curstoriu de naționalitate romana cu oblegatiunea de a calletori. Reflectanții la acesta postu binevoiesca a-si dă offertele loru sub Adress’a: „AssecurantiaSibiiu poste restante. 1—2 S’a tipsritu in Fest’a 1871, prin Vietoru Borrnyănszky Strad’a Idoliloru Nr. 20. Concursu. Pentru ocuparea postului de invetiatoriu devenita vacanta prin pensionarea fostului docente, la scol’a popolara gr. or. in Resitia montana, care se tiene de patronatulu c. r. pr. Societatii a drum. fer. de stata, se escrie Concursu cu terminu pana in 20. novembre st. nou. Emolumintele sistemisate sunt: Salariu anualu 126 fl. Onorariu pentru scola de domineca 16 fl. 80 cf. Cortelu libera si 3 stangeni de lemne. Aceste emolumente se statorescu inse pre anulu curtate cu unu salariu anualu de 300 fl. v. a., 6 stangeni de lemne si cortelu libera, sau lipsindu acestua 80 fl. — bani pentru cortelu. Doritorii de a ocupa acesta posta, au a-si tramite Recursele sale până la terminulu mai susu, instruate cu testimoniu despre absolvirea sciintieloru pedagogice, despre ocupatiunea de până acum si despre portarea morale reli-’ giosa, adresate câtra „Suprem’a administratiune montana" la Reschitza. Cei cu Classe pregatitore voru fi preferiti. Suprem’a administratiune montana si domeniala. Resitia, in 17. octomvre 1871. (1—3) Propriet., edit. si red. respundiet. : ALES. ROMANII