Federatiunea, octombrie 1871 (Anul 4, nr. 100-108)
1871-10-24 / nr. 106
Anulu nlu patrulea MDCCGLXXI.4*©»19li9 Domineca, 5. nov., 24. oct., 1871. Mr. 1.06-- 574. Locuinti’a Redactorului si Cancelari’a Redactiunii e in Strat’a tragatoriului [Levcazutoza]. Nr 5. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Articuii tramisi si nepublicati se voru arde. Diurnaiu politicii, literarii, comercialii si economico. Va esi Mercurla, Vineria sî Dominec’u. Predula det l'renumerntlSne Pre trei lune • . . 8 V. v. a Pre siese lune. • . 6 „ „ „ Pre anulu intregu . 12 „ „ „ Penteu Jiouianl’a : prea- intregu 30 Fr. = 30 Lei u. „ 6 lune 16 „ == 16 „ „ •’ 3 — 8 I, = 8 „ „ Pentru Inotrliuni : 10 or. de linia,si 30 or. taos’a timbrare pentru fiespe-care publicatiune separata. In locuia deschisa 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr. Pest’a, 2.3' —1871. In absenti’a ministrului presiedinte Andássy se fecera doue interpellatiuni in camer’a representantiloru Ungariei, Un’a — precum sein cetitorii nostri — de D. Hefi (Helfer) d’in stang’a estrema, alt’a de D. Col. Tisza, d’in centrulu stângei, amendoue in urmarea amestecului Andrássyanu in negociatiunile de impacatiune cu Cehii, si estu d’in urma deputatu, crediendu ca amesteculu imprumutatu se pote inlatura pre viitoriu numai prin uniunea personale a Ungariei, o cere cu intettre fkra a sieval. — Andrássy reintorni si mai nainte de a veni in siedintia D. Aless. Mocioni adressk ieri a treia interpellatiune (a se vedé mai la văile) in cestiunea de natiunalitate si cea Transilvana, carea, desî numai o atinse, dar’ cunoscindu vederile si semturile celle romanesci alle dsale, scimu ce intielese cestiunea de autonomia a Transilvaniei. D. condeputatulu nostru facea bine daca botedia copilulu crestinesce, căci se pote că nașii sk-i die cu totula altu nume. Mai tardîoru după asta interpellatiune sosi Andrássy in siedintia si primindu cunoseintia despre noua interpellatiune si dorindu a se informa dora mai bine de insu si interpelîatoriulu rom» infirm cu dinsulu una conversatiine, in care avu si tristulu curagiu d’ai dechiaru ce nu-i va respunde, ceea ce nu vremu să credemu. D. ministru va reveni de la propusulu sku si va respunde precum este detorinti’a. Unii dîceau ck de n’au respunsu asta-di ministrulu pres. la cellea doue interpellatiuni, caus’a este ce vre sa cunosca mai autoiu cuprinsulu rescriptului imp. critra diet’a Boemiei si mai alesu respunsulu acesteia seu mai bine allu Ochiloru, la acellu rescriptu, adeca cerca arguminte plausibile. Era altii dîceau , n’a respunsu in siedinti’a de vineri (3. Noemv.) pentru ca superveni neasceptatu interpellatiunea lui A. Mocioni si Andrássy vre a respunde la tote trele deodata. Noi credemu ca D. Andrássy cunosce cuprinsulu rescriptului imp., prevede si respunsulu Cehiloru, prin urmare d’aiei nu provine amenarea respunsului, ci provine de la incidentul« supravenitu, ckci D. Ales. Mocioni i-a cam turburatu calculii si acum, preafiresce, altmintrea are sk fia respunsulu dsale, decâtu cum ar’ fi fostu daca nu superveniâ a treia interpellatiune. Asceptimu cu neastempuru ca oracululu sa graiesca pentru luminarea mintii pretinsiloru nosti’i activisti, pre cari passivistii n’a isbutitu inca ale pot,e lumina. Alea iacta est. „Continuitatea passivitatii® este conclusulu comitetului ad hoc....di....Sahiiu, enunciatum siedintia tienuta la 2) octovre, c. n. carea dură de la 3 pana 8 ore ser’a. — Processulu verbalu nefiindu inca gat’a, atunci, candu unu prestimatu barbatu allu natiunii rom. si amicu de principie allu nostru avu bunetatea de a ne informa despre resultatulu acellei siedintie memorabile, nu potemu da insu si testulu processului verbalu, demu inse simburele conclusiunii luate, precum urmedia: „(După premiterea mai multoru considerante) Comitetul u sedeebiarapre sine dissolvatu si pentru luarea verii cărei initiative politice natiunali recunosce de competente numai singuru pre Comitetu lu nationale centrale alesu in an. .J.S68 prin Conferinti’a d’in M „ercuri ’ a.“ Nemica mai correctu de câtu acestu conclusu. Ellu este espressiunea vointiei generale a intiellegintiei romane d’in Transsilvani’a, este consecinti’a naturale a situatiunii neschimbate. Eca dar, comitetulu alesu la initiativ’a unui activistu imbolditu de Andrási, termina prin una demonstratiune d’in celle mai elocenti pentru passivitate. Uruce mai demnu de onorea nostra nationale pentru acum, comitetulu ad hoc d’in Sabliu nu potea se faca, neci nu se pote cugetă, decâtu acesta atitudine, adeca lapedandu ideea de conferintia, asustiené firulu de la Mercuria, ceea ce este continuitatea passivitatii. Vré guvernulu, precum dîca activistii, sa intre la negotiatiuni de transactiuni (tocmele) cu Ro- manii d’in Transilvani’a, atunci puna-se in intielegere cu comitetulu de la Mercuria si acellu comitetu, candu va afla consultu si de lipsa, va convocă ellu conferintia ori congressu. După ce impartesîram cetitoriloru nostri condusulu comitetului ad hoc, credemu ca este deferinti’a nostra a da aCum si istoriculu staruintieloru de activitate ce s’a ivitu ici cole, asié precum acellenisu cunoscuteatâtu d’in celle vediute si audîtein trecerea si reinternarea nostra prin Transilvani’a, câtu si d’in informatiuni primite de la mai multi corespundinti ai nostri, barbati demni de tota increderea. Inca in tomn’a trecuta se latîse in capital’a Ungariei faim’a despre infiitiarea unui organu de publicitate cu missiunea d’a pregăti cartea de apropiare intre magiari si romani. Unu tipografii onorabilu d’in Pest’ani impartesc prima data unele amenunte despre organulu proiectaţii, Ni spunea: ck barbati independenţi! cu vedia si de buna reputatiune la romani s’ar fi unitu pentru realîsarea acestei idee salutari, ck aceia voru portă insisi? spessele editiunii si a redactiunii noului diuariu, care va stărui a creă una situatiune noua, după ce organele asik numite (?) nationale „Federa-f tiunea“ „Albin’a“ si „Gazeta Tr.“ standu pre terrenulu agitatituniloru perpetue si urmandu una directiune politica de dusmania intre magiari si romani, nu ar fi capabile de una politica impacatoria si ck prin urmare necessitatea imperiosa cere, că tendinti’a acestora dinarie sa fia paralisata, ceea ce, după convicțiunile dlui revelatoriu, are sk urmedie neaperata, pentru ca eleminte de impacatiune s’ar află in prisosintia atâtu intre magiari câtu si intre romani, era vointi’a este firma si resoluta. Atât’a ni fu de ajunau, ca sa pricepemu, ca d’in partea initiatoriloru (magiari si romani) se fecera, desî nu inca negotiatiuni, cella pucinu ore si care va convonbiri (pourparlers) cu tiprografulu. Misteriulu eră profundu si n’amu insistam a ni se face revelatiuni ulteriore, nevrendu a adusă de discretiunea onorabilelui impartesîtoriu, carele credeă ca, si prin atât’a, spiritul« seu communicativu l’ar fi impinsu la unu gradu de indiscretiune. Faim’a cea surda, — in urmarea acestei revelatiuni — prinse consistintia si se sustienu tota ern’a si pre candu se pareu a fi data uitării, in mediulu primaverei se ivi ca d’in secu festinulu demonstrativu, inscenatu cu multa activitate si cu pucina prudentia, la Brasieu, si prin associatiunea ideeloru scrutătorii combinară (in fine aflata) ce trebue sk fia legătură intre misteriosulu embrionii d’in Pest’a si intempestivuîu — ca sk nu dîcemu „abortatulu“ fitu de la Brasieu. Intempinarile ce se fecera inscenatoriloru atâtu celioru consoli câtu si celloru neconsoli faptei loru, de cktra acestu diuariu, inversiune pana la estremitati pre cei atinsi, cari apoi in buletinulu loru de la Sabiiu versara (ba chiaru si in „Gaz. Trans.“ si in „Alb.“ aflara callea d’a poté stracolă) veninulu loru asupr’a „Federatiunii“ si asupr’a unui meritatu barbatu allu naţiunii, despre carele presupuneau ca ar fi fostu motorulu infruntariloru, dupa cum credeau, nemeritate seu cellu pucinu pre aspre — Opiniunea publica n’a intardîatu cu verdictulu sku. Comedi’a de la Brasieu fu condamnata. Instrumentele inscenatorie, vendiendu-se combătute nu se retraseră, ci se surfuleara la lupta, bravandu opiniunea publica a romaniloru si se des gogosiara ca „activisti.”* (Va urmă.) Camier’a representantiloru Ungariei, s i e d i n t i’a de la 30. oct. 1871. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. D’in partea guvernului sunt de facta ministrii : Stefanu Bittó si Wilhelmu Tóth. ^ După verificarea processului verbale alu siedintiei precedinte presiedintele comunica , ca deputatulu Stefanu Tóth, alesu in cerculu Peer, cottulu Iaurinu, si-a presintatu litierele sale eredentiunale. — Se transpună comissiunii verificatorie. Colomanu Tisza adreseza ministrului presiedinte urmatori’a interpellatiune : 1. Crede dsa, ca pre bas’a de dreptu publicu esistinte e asigurata continuitatea vietiei constitutionale a Ungariei ? 2. Crede dsa, câ urmarile daunose ale irritatiunii si fermentatiuniloru de straformari d’in celelalte regate si tiere ale Majestatii Sale se potu departa de la Ungaria, daca de o parte amesteculu guvernului ungurescu se pote consideră de unu casu precedinte pentru unu amestecu in afacerile nostre, si de alta parte daca acestu amestecu face acusi pre un’a acusi pre ceealalta partita de inimicu alu Ungariei si li atîtia neindestulirea, d’a lucră contr’a nostra că contr’a acelora mai periculoși inimici ai loru ? 3. Séu crede dsa, ca a venitu tempulu d’a ne pune pre bas’a uniunii personale, facundu estu modu possibile, că pentru schimbările interne ale celuialaltu statu alu Majestatii Sale se nu se pericliteze continuitatea vietiei nostre constitutionale ? los. I u sh pune pre biuroulu camerei una petitiune a oficialiloru ministeriali, in privinti’a immultîrii baniloru de cortelu. Se tramitte la comissiunea finantaria. — Ales. Török invita camera a pune la ordinea dîtei projectulu seu de resolutiune despre incassarea restantieloru de contributiune. Ministrulu de justitîa, Stei. Bitta, presinta unu projectu de lege despre regularea definitiva a comuneloru contractualiste. Totu-de-una-data invita camera, că sa delibere proiectulu de lege despre esecutorii judiciari inca inainte de ce s’aru incepe desbaterile bugetarie. Colom. Tisza doresce, că intre pertratarea proiectului de lege urbariala si intre tramiterea la sectiuni a proiectului de lege despre regularea comuneloru contractualiste se se lase celu putienu doue dîle. (Aprobare.) Siedinti’a se inchiaia la 103/4 ore a. m. S i e d i n t i’a de la 31. oct. 1871. Presiedintele P. Somssich deschide siedinti’a de asta-dh la 10 ore a. m. D’iutre miniştri sunt de facia Bittó si Kerkapoly. După autenticarea processului verbalu d’in siedinti’a ultima, deputatulu St. Pauloviciu adreseza ministrului de interne urmatori’a interpellatiune: 1. Care este caus’a, ca dlu ministru de interne n’a propusu a se numi de comiti supremi ai orasieloru Zomboru, Neo-plant’a si Sabadc’a astfeliu de individi, cari se tienu de nationalitatea serba, carea formeza majoritatea locuitorilor d in aceste orasie ? — 2. Ce principie si care lege au indemnatu pre ministru a face asemenea propunere, contraria ardeiului de lege 44 §. 27 din 1868. ?—3. Cugeta dlu ministru a face pasi spre a corespunde legii si spre a multiumi nationalitatea respectiva ? Em. Huszár, raportorulu comissiunei centrale, presenta raportulu despre proiectele de legi urbariale. — Se va tipări si distribui intre deputaţi. Se statoresce apoi ordinea dîlei pentru siedinti’a prossima si astfeliu. Siedinti’a de asta di se rădică la 10 ore bi 35 min. a. m. Siedinti’a de l a 3. n o e m v r e. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. D’in partea guvernului sunt de facta ministrii : Andrássy, Bittó, Szlávy, Pauler, Tisza, Tóth si Kerkapoly. După verificarea procesului verbale alu siedintiei trecute, presiedintele pune pre biuroulu camerei mai multe petitiuni juredictionarie, cari se transpunu comissiunii petitionarie. — Wilhelmu Tóth-Pauling invita camera a tramitte officiosu tribunalului de pressa doue documinte ale sale ce le-a presintatu mai de multu. — Se tramitu comissiunii petitionarie.