Federatiunea, noiembrie 1871 (Anul 4, nr. 109-120)
1871-11-03 / nr. 109
Mercuri, 15./3. nov., 1871. ITr. 109-577. Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Locuinti’a Redactorului si Cancelari’a Redaetiunile in Strat’a tragatoriului [X.Cvesxutosa]. Nr 5. Scrisorile netrancate nu se vorn primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Artiotii tramisi si nepublicati se voru arde. Diurnalu politicu, literariu, comercialii si economicii. \ est Mercuria, Tineria si Dominec’a Petrismn di PrenumeratiQn«. Fre trei lune • . . 3 ft. v. a Pre eiese lune . . . 6 „ „ „ Pre anulu intregu • 12 „ „ „ Penti’u Hemanl’a : prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. „ 6 lune 1« „ = 16 „ „ i» 3 8 „ = 8 „ „ Pentru inaertiuni : 10 or. de linia,si 30 or. taos’a timbrare pentru fiesoe-oare publicatiune separatu. In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or. Pest’a, 2/14. nov., 1871. (Depărtări si despărţiri sentimentali, emotionate) In Sied, de gambeta (11 Noem.) a camerei deputatiloru Ungariei ministrulu Slavi fece comunicatiunea officiate, cu ministrulu pres. Andrási este chiamatu de imperatulu a inlocui pre D. Beust in postulu de cancelariu imp. si ministru de esterne allu statului 0strungurescu, si ca prin urmare intregu ministeriulu ung. si a datu demissiunea , deci riga pre representantii tierei ca in scurtulu interva iu câtu va tiene (multu pana joia viit.) cri se? rinisteriale sk nu tiena siedintie publice, ba n. chiaru in sectiuni sk nu se lucredie. Camer’a primi acesta doriniia. — Contele Andrassî, după consultările avute cu Deacu si alti corifei, precum si cu fostii sei collegi, domineca ser’a merse in clubulu deachistiloru pentru a multiani mameluciloru guvernamentali de servitiele si sprijinirea ce ia datu in totu timpulu stapanirei salle. Intr’ altele dîsse ck, pornindu a calca pre lunecosulu tereim allu diplomatiei, si-aduce aminte de diplomatulu (Talleirand) care enunciase cunoscut’a assioma ca limba ar’ fi data (diplomatiloru) pentru a-si poté ascunde cugetele“ ceea ce d’insulu neci candu nu vre sa urmedie, dsa va vorbi pururea precum cugeta, si numai de un’apare forte reu, ci chiaru in momente de mare insemnetate limb’a nu ajunge pentru a reproduce deplinu cugetările, acest’a o sene in momentulu de facta, avendu a face una dechiaratiune si una rogare ! Dechiaratiunea este : pre dsa lu duce la Vien’a detorinti’a catra dinastia, imperiu si patri’a sa, a caroru interessé asta-di sunt atâtu de identice, câtu nu ar poté servi la toti trei. Era rogarea dsale este, ca mamelucii si tieua tare ca ferulu disciplin’a de mai nainte, spriginindu assemene si pre urmatoriulu sku, adause că nu va uita amiceti’a loru dar neci nu o va găsi acolo unde se duce .... Andrassî fu atâtu de emotionatu, câtu nu potu grai mai departe. Alta dî (luni) demaneti’a plecă la Vien’a. Ministeriulu andrassianu si-a inchiatu cursulu. Assemene scene idillice in Vienna la palatiulu ministeriului de esterne se repetara in aceeasi dî (12. I. c.) — D. Beust la 11 ore sosi in mediuloculu fostiloru sei subalterni, adunaţi in audientia solemna sub conducerea respectivilor capi de secţiune, că grăitori. D. Hofmann (in numele cislaitaniloru) si D. Orczy (in numele translaitaniloru) adressara dlui Beust cuvinte de condolentia si uriri de caile buna. Orczy, intr’altele, accentuk marile servitie ale lui Beust pentru Ungari’a si binevointi’a, amiceti’a lui dovedita in totu tempulu faeia de patri’a sa. — Beust, in respunsulu sku de „remaneti sanetosi !“ dîsse ca se duce cu consciinti’a impacata, cu neclatita credintia in viitoriulu acestui imperiu, in esistinti’a si prosperarea lui, cari tote se cascigara in dîilele petrecerii salle aici (d. Beust este nu numai prk modesta, ci unu barbatu de mire si tare credintia) ce pleca cu credinti’a (a crede insemna a nu se !) d’a lasa postulu seu in mani probare. Apoi inchiaik cu emfase Bgrati’a si favorile monarcului, încrederea representantiloru (?) poporeloru, affectiunea concetatieniloru, acestea l’incungiura, deci cum nu i s’ar întări inim’a — După acestea tote ar’ trebui să credemu că d. Beust se afla in altu sieptelea ceriu de unde aude angerii cantandu. D. Andrási, mai pucinu fericitu, se pare că aude assurdîtoriulu „memento mori !“ prognosticatu prin profeticele cuvinte ale repausatului Eötvös, care, venturanduse cestiunea cancellariatului andrassianu, i-ar’ fi observatu ca d’insulu in Vien’a are sa fia numai una papusia intitionata cu cordelle, clopotielle, etc. (Christbaum copaeiu inflorilatu cu cigari miguri spre bucuri’a copiiloru la serbatorea crăciunului.) „Pesther Lloyd“, favoritulu organu (buletinu) allu dlui András!, combate părerea ck patronulu si protectorulu seu ar’ fi unu copaciu fara de radecine, d’in contra dîce, ck Andrasî este unu arbore potinte alle caruia radecine se intindu d’in Vien’a pana in Ungari’a si cari i voru da potere de ajunsu spre a se poté sustiené in contr’a torintelui coteriei reactionarie. Noi interpretamu oraclulu Max-Falkianu estu modu: etilu ce insusi face parte din reactiune nu pote portă frica de reactionari. D. Andrasî va avé a sustiené impetulu altor felu de torenti si daca va cadé, precum nesmintite si in surtu timpu are sk cadia, nu va cade pentru ca dora este prealiberalu si emineminte coistitutionalu, ci cu totulu pentru alte cause politico diplomatice. — D. Andrasî nu va scote nemica la caile precum n’a potutu antecessorulu seu fanfaromu cu tote laudele proprie, dsa nu va avé sa lupte atâtu cu reactiunea, câta mai alesu cu giganticele d-ue currente, intre cari fluctua bietulu imperiu os rungurescu si acestea sunt : currentele contrario alle polliticei tiariloru nordici, currentulu nemtiescu si currentulu slavonescu. De va sei evită Andrasî acésta. Scilla-Charibde — erit magnus Apollo, dar nu va fi, nu pote fi, pentru ck dsa, ca si Beust, nu va vre, prin urmare nu va poté evita periclulu, pentru ck va merge cu torrintele nemtiescu, de care si-a legatu nemulu seu sortea ai viitoriulu. Andraiî este inimicu neimpacatu allu principiului de natiunalitate, (aplecatu la alte natiuni, afara de a sa cea magiara) si in parte Slaviloru, prin urmare allu imperiului insusi, slavu in majoritatea sa, deci d’insulu in locu ca se pota conduce barc’a la limanu, va impinge in Scill’a sau Charibde si va fi trantitu, de nu innecatu. Andrasî va încercă a-si cascigă pre Poloni, frați de cruce cu Magiarii, dar cu ceilalti slavi si anume cu cehii, nu va poté face impacatiunea, chiaru candu ar’ cercă-o, si va fi trantitu inea la inceputulu cararei salle diplomatice. Deacum se prognostica inlocuirea sa cu nou perlitulu conte Lonyai, carele mai indemanate cu si ageru financiariu, iubitu la curte, ca unu individu de mare folosinti’a. . . va cerfă si ellu noroculu pana si cu infiintiarea parlamentului centrale, facundu de rusîne, de s’ar poté, chiaru si pre maiestrulu Schmerling. Asié se vorbesce aici si „Magy. Újság“ se teme de acésta eventualitate, ba si de venirea lui Lonyai la stăpânire in Ungaria, infruntandu-lu aspru pentru neertatulu peccatu, ce dinsulu antâiu (?) ar fi intrudusu si generalisatu corruptiunea in Ungaria. Noi atâtea credemu si potemu sei ce neci Andrasî neci Lonyai nu sunt acei barbati de statu, cari se potu consolidă imperiulu prin multiumirea poporeloru. Autonomia provinciale si autonomia nationale, nu a fostu, nu este si nu voru fi scrise pre flaamur’a loru. Fara acestea nu se pote, am dîssu-osi o dîcemu neincetatu. Austri’a numai ca statu federale pote avé vietia — cu minciun’a dualistica seu centraîistica, ambele totu numai suprematisatorie in folosulu unui séu a duoru eleminte, nu o pote duce lungu, ba periculum in mora. Videat Andrasî, ckci este oi a a unu-spre-diecea. Aveiun pre lipsa de una lege noua electorale ? III. n Logosiu. — — Acum venimu la partea a dou’a a legii electorale, adeca la conscrierea alegatoriloru. Pote voru fi cugetandu unii, câ neci ck ar’ fi lipsa a vorbi despre acést’a mai pre largu. — Pentru ce ? — Pentru ck daca calificatiunea de alegatoriu ar’ fi asik simpla si uniforma, precum indegetaramu mai susu, va sk dîca unu censu detiermuritu, egalu pentru toti, cari prk usioru s’ar’ poté documentă cu liberele de contributiune, atunci alegatorii indreptatîti s’aru poté presenta cu acestu documentu amana chiaru înaintea comissiunei de alegere, la insusi actulu alegerei. Inse noi solindu d’in esperintia câta esactitate se poftesce la actulu alegerii, si câtu tempu s’ar’ perde cu esaminarea libeleloru acestorua, si cu constatarea identității personali, — suntemu de părerea c conscrierea prelimimaria e nesmintitu necessaria , cu asik comissiunea adunatoria de voturi la actulu alegerei, sa aiba a mana una lista esacta, corecta si rectificată cu atâtu mai verto3U, ck cu totu dreptuu trebue sa presupunemu, ck si pre langa una calificatiune astfeliu de simpla se potu intempla abusuri, si asik de a se lasa campu liberu pentru rechiamatiuni pro si contra. Noi dara suntemu pentru una conscriere preliminaria a alegatoriloru. Suculu dispusetiuniloru legii electorali d’in an. 1848, in privinti’a conscrierei alegatoriloru, se reduce la urmatoriele : a) Comissiunea centrale alege d’in sinulu seu, pentru fiacare cercu electoralu, câte 3 membri conscrietori. (§. 12. lit. a), b) Totu acea comissiune centrale defige dîu’a, in carea cornscrierea si va lua inceputulu, la unu locu desemnatu pentru acestu scopu in ambitulu cercului alegatoriu, si se va continuă neintreruptu in 14 dîle. (lit b.,). — c) §. 13. detiermuresce, ek terminulu prefigundu nu pote fi mai scurta de 21 dîle, computandu de la detiermurirea comissiunii centrali, neci póte fi mai lungu de 30 de dîle. Apoi terminulu e de a se face cunoscutu, prin cercularie, de pre amvonu, prin afisie si alte moduri îndatinate de publicare. d) Comissiunile conscrietorie au de a tiene siedintie in loculu predesemnatu alu cercului, in restempu de 14 dîle, in tota dîu’a, si pre alegatorii, cari se voruinsinua, a-i induce in o lista tabelaria. — Pentru orientarea membiloru conscrietori li se predau aceloru a listele fostiloru alegatori comitatensi si dvi cetatienesci, conscrierile de contributiune, si alte date si admimicule de asemenea natura. Daca s’ar nasce dubiu despre dreptulu cutaruia, acestu ae oblegatu a-si documentă dreptulu de alegatoriu (§ 14. si 15). e) Cei ce se primescu că alegatori, de locu se incunoscintiedia despre acest’a prin comissiunea conscrietoria, asemenea si cei ce se respingu se inducu in o lista separata. Unu esemplariu d’n listele de conscriere (sunt dea se luă 3 esemplarie) se espune la unu locu detiermuritu de comissiunea centrale in restempu de mai multe dîle, că ori si cine se lu pota esamină pentru a poté reclamă la comissiunea centrale, seu pentru primirea sa daca a fostu respinsu, seu pentru respingerea altuia, care dora cu nedreptulu a fostu inclusu in lista. (§§. 16. 17. 18.) f) In fine, unulu că acelua care nu s’a insinuata in restempulu prefiptu înaintea neci unei comissiuni conscrietorie, nu mai pote sa reclame la comissiunea centrale. (§. 19). — Nu se pote negă, ci acestea dispusetiuni pentru ducerea in capeta a unei conscrieri nominali bune si autentice, contienu unele mesure bune si conforme scopului. — Iuse despre alta parte nu se pote negă neci ace’a, si ori care, care va esamină cu atențiune aceste mesure, va observă, ca forte multe d’in’trinsele porta la fruntea si timbrulu precipitatiunei si alu cercustoriloru de atunci (d’in 1848). — Dar’ mai in urma, si mai alesu sunt cu greu practitabile, si deschidu campu largu pentru abusuri si sicanerie partisane. Se vedemu, înainte de tóte n’avemu mai multa lipsa de una comissiune centrale anume pentru conducerea afaceriloru de alegre adhoc alésa — In intielesulu legii d’in 1868 de pre municipie, vomu avé una comissiune stabile comitatensa, carea, pre langa alte agende ale sale, va poté conduce d’in centru si treburile alegeriloru de ablegati. Mai departe principulu conducatoriu in afacerea conscrierii nu pote fi altulu de câtu acelu-a, că tuturoru aceloru-a, cari cugeta ckposiedu dreptulu de alegatoriu, sk li se dieocasiune deajunsu de a-și validită acestu dreptu, prin urmare de a se poté insinuă pentru a fi primiți in eleneu. Inse noi afirmamu, ck pre langa modalitatea de plina acuma prescisa in legea d’in 1848, ast’a n’a fostu totu-de-un’a si pretotindenea cu potintia. Mai antâiu trebue sk atackmu acea dispusetiune, că pentrtu unu cercu intregu alegatoriu sk se dinumesca 3 membri conscrietori prin comissunea centrale (ori cea fiitoriu stabile.) La prima videre va sk fia lucru chiaru înaintea ori si cui.