Federatiunea, noiembrie 1871 (Anul 4, nr. 109-120)
1871-11-03 / nr. 109
nitu, cum , cod-albu, batu-jocura, perde-vera, bene-cuventare, luce-feru, casca-gura, etc. . . cautandu a se stabili, prin comparatiune cu latin’a si alte limbe sorori pana la ce gradu limb’a nostra e susceptibile de asemeni compositiuni si cari anume sunt legile si tipii acestora formațiuni. II. CONDITIUNI. 1 Marimea operatului va fi aprosimativa intre 15—20 cole de tipariu formatu octavu ordinariu cu litere garmondu. 2. Termenulu concursului, candu manuscriptele au se vina in cancelaria societății academice, este 30 iuliu 1874. Cele venite mai tardîu nu se voru lua in consideratiune. 3. Manuscriptele se cere se fia scrise curata, legibile si de mana străină, bine legate in fascicule si paginate. 4. In fruntea manuscriptului va fi scrisa una devisa seu motto in veri ce limba si totu de mana străină. 5. Pre langa manuscriptu se va alatura si una scrisore inchisa in plicu sigilatu cu sigiliu fara initialele autorului, adresata catra societatea academica si portandu pre adres’a d’in afara devis’a manuscriptului, scrisa era si de mana străină, era in intru numele autorului. 6. Manuscriptele se voru censura si judecă prin secţiunea filologica, care va propune societăţii academice, in siedintia plenaria, premiarea aceluia d’intre operatele venite, care va merită premiulu destinata pentru acesta lucrare. 7. Manuscriptele nepremiate se voru păstră in archived societăţii până ce se voru reclamă de autorii loru, ale carorua nume remanu necunoscute, fiindu ca plicurile ce le voru cuprinde nu se voru deschide. 8. Premiulu defiptu pentru acesta lucrare, d’in procentele fondului Evangeliu Zappa, este de lei noui 1500. Presiedinte A. reb. Laurianu. Secretariu generalu I. C. M a s s i m u, avendu-se in vedere si monumentele de ori ce natura, cari s’au potutu păstră de la dinsule. 4. Asupr’a vestigieloru remase d’in limbele loru. 5. Concurenții voru trebui se estraga noțiuni pre câtu se pote mai complecte d’in autorii antici (Eleni si Latini) cari au atinsu aceste subiecte, si totu-de-odata se supună la una critica comparativa plina de atentiu pe tote opiniile principali emise de invetiatii istorici si archeologii moderni asupr’a materieloru d’in programa. Printr’unu ! asemenea studiu, concurenții voru trebui se-si formeze una opiniune critica, pre care o voru intemeiă pre argumente scientifice. Scrierea va avea una distributiune sistematica; ea va fi regesa in limba romana cu unu stilu corecta si limpede. Testulu disertatiunii va avea una intindere aprossimativa că de 200 jagine in 8° de tiparut cu litere garmondu. Cuantitatea si estensiunea noteloru anessate la testi sunt lasate la dispositiunea autoriloru. B. CONDITIUNI. 1. Manuscriptele voru fi tramise la delegatiunea societarii academice, curati prescrise de mana străină, fara de a portă numele autorului, ci numai una devisa scrisa atâtu pre manuscriptu câtu si pre unu alaturatu plicu sigilatu, care va contiene numele si adresa autorelui. Termenulu defiptu pentru admissiunea manuscripteloru este pâna la 15. iuliu anulu 1873. 2. Disertatiunile voru fi judecate de societatea academica, care va decerne premiulu aceleia, care va fi recunoscuta ca satisface tote conditiunile programei. 3. Premiulu care se va poté decerne in anulu 1873, va fi in suma de una mica lei noui, plus interesele ce capitalulu acestua va fi produsu pana la epoca decernerii premiului. 4. Nepresentandu-se nici unu manuscriptu până la termenulu mai susu defiptu, se va prelungi concursulu inca pre unu anu, adeca până in 1874., adaugandu-se la premiu si interesele sumei pre alu treilea anu. Presiedinte, A. Treb. Laurianu. Secretariu I. C. M a s s i m u. Premiulu Alessandru Ioanul. Conformu decisiunii luata de societatea academica romana in siedinti’a d’in 3 septemvre, pentr11 cea mai buna traducere a opului lui Cesare, de Bello-Civili cu anecsele de Bello-Alexandrino, Africato et Hispaniensi, se publica concursulu cu program’a si conditiunile urmatorie : 1. Traducerea va fi intr’una limba romanesca, curata si eleganta, cautandu a i se reproduce si in traducere qualitatile originalului. Se lasa inse in vederea traducatoriului a de note critice asupr’a diferitelor lectiuni ale locuriloru obscure d’in tecstu, cum si asupr’a termeniloru technici si numeloru proprii. 2. Termenulu concursului, candu manuscriptele au se vina in cancelari’a societății academice, este 15 iuliu 1873, st. v. Cele venite mai tardîu nu se voru luă in consideratiune. 3. Manuscriptele se cere să fia scrise curatu, legibila si de mana străină, bine legate in fascicule si paginate. 4. In fruntea manuscriptului va fi se crise una devisa sau moto in verice limba si totu de mana străină. 5. Pre langa manuscriptu se va alatura si una scrisore inchisa in plicu, sigilata cu sigiliu fara initialele autoruluii adresata catra societatea academica si portandu pre adress’a d’in afara devis’a manuscriptului, scrisa era si de mana străină, era in intru numele traducatoriului. 6. Manuscriptele se voru censura si judecă prin secțiunea filologica, care va propune societății academice, in siedintia plenaria, premiarea aceluia d’intre operatele venite , care va merită premiulu destinata pentru acesta lucrare. 7. Manuscriptele nepremiate se voru păstră in archivele societății până ce se voru reclamă de autorii loru, ale caroru nume remanu necunoscute, fiindu-ca plicurile ce le voru cuprinde nu se voru deschide. 8. Premiulu defiptu pentru acesta lucrare, d’in procentele fondului Alessandru Ioanu I, este de lei noui 1,200. Presiedinte A. Treb. Laurianu. Secretariu generalu I. C. M a s s im. Premiulu Alessandru Odobescu. Conformu cu decisiunea societății academice romane, luata in siedinti’a d’in 13 septemvre 1871, se publica concursu pentru cea mai buna lucrare istorica asupr’a poporeloru cari au locuitu tieriele romane d’a stang’a Dunării mai inainte de conquist’a acestoru tiere de câtra Imperatorele Traianu. A. Aceste cercetări voru fi indreptate: 1. A supr’a geografiei antice a Daciei d’in tempii anteriori asiedieminteloru romane d’intrins’a. 2. A supr’a originei denumiriloru si distinctiuniloru etnografice ale poporeloru cari au locuitu aceste tiere. 3. Asupr’a religiunii, institutiuniloru, legiloru, usuriloru si gradului de civilisatiune ale aceloru , pore, 234 VAMIETATI. /„(Kossuth despre impacatiunea cu cehii) Deputatulu Ernestu S i m o n y i, unului d’intre matadorii stângei estreme magiare, se duse la Turinu nemediulocitit după nimicirea impacatiunii cu cehii, spe a află, cu privire la acésta cestiune, opiniunea lui Kossuth, care se considera inca de capitalu partidei d’in 1848. In urm’a acést’a, ex-dictatorele a tramisu la adress’a deputatului Helfy una epistola, carea s’a publicatu in „Magy. Újság“, organulu acestei nade. D’in acésta e^mla estragemu urmatoriele passagii -î se refereseu strictu la impacatiunea nimiciri Sum aeoc ragiatu — dice betranulu esilatu — câci sciu, câ aceia, despre cari eu dîceam câ ducu Ungari’a la mormentu, nu se lasa a fi condusi de mine in procederea loru. Autonomi’a Boemiei nu numai câ nu este in contr’a, ci este chiaru in interesulu Ungariei, si acést’a d’in caus’a, câ Ungari’a pre carea Ddieu in mani’a sa a pedepsitu-o prin una casatoria micsta cu Austri’a, ar’ are cu atâtu mai pucinu d’a se teme de sîcaneriele Austriei, cu câtu selfu guvernamentulu natiunalu ar’ casciga mai multu terenu. — Cestiunea mai are inca, continua dinsulu, si alta insemnetate. înaintea vietiei Ungarei sta unu semnu de întrebare infricosiatu, si acestua este panslavismulu, care se baseza pre Russi’a. Prin aceea, câ Ungari’a s’a spariatu de fantom’a panslavismului, s’a efeptuitu deplorabile impacatiune ostrungeresca, si apoi chiaru acesta frica neratiunabile a facutu ca panslavismulu a ajunsu la maturitate. D’in nimicirea impacatiunei cehe va urmă, cu cehii, cu voia seu fara de voia, se voru aruncă in bratiele panslavismului. Acésta miscare se va estinde apoi că unu facu in tote partile, până josu la Marea-Negra. Si furi’a panslavismului se va descarcă cu vehemintia dreptu asupr’a Ungariei, carea a datu mana de ajutoriu la nimicirea impacatiunii, caci pre austriacii acopere si protege in ultim’a linea Germani’». Dar’ ungurii incatrau se apuce, ungurii, cari nu vreu se devină nice nemți, nice panslavi. — Cu tote acestea inse Kossuth afla unu espedientu contr’a panslavismului, si acestua este: „A face totu ce este possibilu, cu fiacare poporu slavu, care are unu trecutu istoricu si legalu pre unu teritoriu anumitu , si este inzestratu cu una individualitate nationale pronunciata , se-si administreze afacerile sale că națiune, că astfeliu sé devină una națiune multiumita.“ Nu este de temutu, ca cehulu v deveni panslavu atunci, candu va fi elu domnu in tier’a sa. — Dlu Kossuth facea bine daca in epistol’a sa, despre slavi nu-si uită nice de romani, cari inca stau pre aceluasi terenu cu slavii d’in OstruOguri’a, incâtu pentru desu numitulu conceptu „Ungari’a,“ nu vremu se credemu, câ dinsulu vira sub acésta firma si pre „Transilvania,“ carea n’a renunciatu, si nice câ va renunciă vre-odata la numele, drepturile si autonomi’a sa. ( N e c r o r o g u.) Luni, in 30. oct., la 11 ore ser’a, tiran’a morte mai răpi pre un’a d’intre celea mai demne matrone romane. Iuliana Silvasî m. Luca, amabil’a consocia a dlui protopopu si parochu alu Petrercei, Elia Luca, si-a datu nobiîulu seu sufletu in man’a creatorelui in etate abia de 45 ani, lasandu in cea mai adinea dorere pre prea demnulu seu socru d’impreuna cu 5 fii, tocma candu acestia mai multu aveau lipsa de vieti’a dinsei. — O femea acest’a, carea a intrunitu in gradu mare virtutile femeeloru celoru mai escelinte — pentru cari insusîri a si fostu petrecuta cu cea mai adinea pietate, joi in 2. noemv., la repausulu eternu, de catra toti aceia cari au avutu ocasiunea de a-i cunosce nobiîulu sufletu. Fia-i tierin’a usiora ! Teusiu, 5. noemv. 1871. G. S.„ (Dlu Antoniu Schiau, fiscalu cameralu in Dev’a, si renumit’a nostra literatrice Dsior’a Constanti’a D u n c a) si celebrară cununi’a in baseric’a gr. orient, d’in Alb’a-Iuli’a, dominec’a trecuta la 12. nov. (31. oct.) Fericirea si indestulirea cea mai deplina se insotiesca pre acesta parechia in tota vieti’a loru ! (M u s i c a nationale.) Sub titlulu : „Souvenir de Mehadia, Chants et Danses Roumains pour le piano transcrits par M. Kli,i au aparit in Aradu una collectiune de cântece si d'ănituri romane, transcrise pentru piano-forte de Dlu M. Klein. Felicitamu pre Dlu compositoriu pentru gustulu si successulu, cu cari cultiva music’a romana, si un tienemu de detorintia a trage atenţiunea romaniloru iubitori de arte asupr’a acestei interesante collectiuni de melodie romane. Este pusa la vendiare, in Aradu, la Klein et Fîscher. Pretiulu , 1 fl. v. a. Subscrisulu are onore a face onor. publicu cunoscutu, că si-a deschisu cancelari’a advocatiala in Logosiu, in cas’a lui Gergely Ferariu. Ioane Nedelko, advocatu. §diri electrice. Berolinu, 11. noemv. „Terminulu pentru notificarea obligatiuniloru cădii ferate romane la Bleichröder si la societatea de discontu s’a prelungitu păna in 15 lun’a curinte ; ieri si astadi au incursu anunciări numerose. Versal i’a, 12. noemv. Guvernulu va propune in Adunarea nationala mantienerea definitiva a republicei. Ve n’a, 13 noemv. Unu telegramu alu diuariului „Fremdenblatt“ comunica d’in Rom’a, că in camer’a representăntiloru se discuta projectulu d’a propune proclamarea Italiei de monarcia. Prag’a, 13. noemv. Greger dîse cu ocasiunea infiintiării de ieri a clubului democratu cehu. Vien’a se bucura de nereusîrea impacatiunii, dar’ impreuna cu ea se bucura si Berolinulu si Petrupolea, cari voru intră in ereditatea Austriei. La aceste cuvinte domni linisce mormentabii După ace’a Greger agramadi pre Baust cu injurature ; acum vine la potere o partita, carea voiesce sk inaltie vulturele prusescu pre castelulu imperialu. Oratorele termină cu cuvintele : Ne-au provocatu la lupta, ei bine, sk luptămu. Ve n’a, 13. noemv. „Neue freie Presse“ raporteza, că Kellersperg a conferatu repetîte ori cu imperatuîu, cu tote acestea inse programulu seu nu s’a aprobatu. Este probabilu, că i se va respinge program’a, de orace la desfasiurarea princpieloru s’a escatu intre dinsulu si Andrássy una differiutia de păreri asupr’a cestiunei polone. Andrássy decbiară, câ elu vrk sk impace pre poloni cu ori ce pretiu, or Kellersperg nice decâtu nu vrk sk conceda Galiciei una pusetiune separata. Prag’a, 13. noemv. Se dîce, că Smolka, Bleiweis, Costa, Giovanelli si Prazak au promisu, că voru partecipa la congressulu federalistiloru. Bucuresci, 13. noemv. Guvernulu va delatura pre toti jidanii, cari functioneza la călile ferate Strousbergiane. Burs’a de Vien’a de la ÎS. noemvre, 1811. Propriei, edit. si red. respundiet.: ALES. ROMANU 5°/0 metan. 57.55 Imprum. nat. 67.30 Sorti d’in 1860 99.20 Act. de banca 793.— Ret. inst. cred. 304.30 Londra Argintu Galbenu Napoleond’or 116.70 116.50 5.59 9.31% S’a tiparitu in Pest’a 1871. prin Victora Hornyánszky Strad’a Idoliloru Nr. 20