Federatiunea, noiembrie 1871 (Anul 4, nr. 109-120)

1871-11-03 / nr. 109

nitu, cum , c­o­d-a­l­b­u, b­a­t­u-j­o­c­u­r­a, p­e­r­d­e-v­e­­r­a, bene-cuventare, l­u­c­e-f­e­r­u, casc­a-g­ura, etc. . . cautandu a se stabili, prin compa­ratiune cu latin’a si alte limbe sorori pana la ce gra­­du limb’a nostra e susceptibile de asemeni compositiuni si cari anume sunt legile si tipii acestora formațiuni. II. CONDITIUNI. 1 Marimea operatului va fi aprosimativa intre 15—20 cole de tipariu formatu octavu ordinariu cu litere garmondu. 2. Termenulu concursului, candu manuscriptele au se vina in cancelari­a societății academice, este 30 iuliu 1874. Cele venite mai tardîu nu se voru lua in conside­­ratiune. 3. Manuscriptele se cere se fia scrise curata, legibile si de mana străină, bine legate in fascicule si paginate. 4. In fruntea manuscriptului va fi scrisa una devisa seu motto in veri­ ce limba si totu de mana străină. 5. Pre langa manuscriptu se va alatura si una scri­­sore inchisa in plicu sigilatu cu sigiliu fara initialele auto­rului, adresata catra societatea academica si portandu pre adres’a d’in afara devis’a manuscriptului, scrisa era­ si de mana străină, era in intru numele autorului. 6. Manuscriptele se voru censura si judecă prin sec­ţiunea filologica, care va propune societăţii academice, in siedintia plenaria, premiarea acelui­a d’intre operatele ve­nite, care va merită premiulu destinata pentru acesta lu­crare. 7. Manuscriptele nepremiate se voru păstră in archi­ved societăţii până ce se voru reclamă de autorii loru, ale caroru­a nume remanu necunoscute, fiindu ca plicurile ce le voru cuprinde nu se voru deschide. 8. Premiulu defiptu pentru acesta lucrare, d’in procen­tele fondului Evangeliu Zappa, este de lei noui 1500. Presiedinte A.­­ r­e­b. Laurianu. Secretariu generalu I. C. M a s s i m u, avendu-se in vedere si monumentele de ori ce natura, cari s’au potutu păstră de la dinsule. 4. A­supr’a vestigieloru remase d’in limbele loru. 5. Concurenții voru trebui se estraga noțiuni pre câtu se pote mai complecte d’in autorii antici (Eleni si Latini) cari au atinsu aceste subiecte, si totu-de-odata se supună la una critica comparativa plina de atentiu pe tote opiniile principali emise de invetiatii istorici si archeologii moderni a­supr’a materieloru d’in programa. Printr’unu ! asemenea studiu, concurenții voru trebui se-si formeze una opiniune critica, pre care o voru intemeiă pre argumente scientifice. Scrierea va avea una distributiune sistematica; ea va fi regesa in limb­a romana cu unu stilu corecta si limpede. Testulu disertatiunii va avea una intindere aprossimativa că de 200 jagine in 8° de tiparut cu litere garmondu. Cuantitatea si estensiunea noteloru anessate la testi sunt lasate la dispositiunea autoriloru. B. CONDITIUNI. 1. Manuscriptele voru fi tramise la delegatiunea socie­tarii academice, curati prescrise de mana străină, fara de a portă numele autorului, ci numai una devisa scrisa atâtu pre manuscriptu câtu si pre unu alaturatu plicu sigilatu, care va contiene numele si adres­a autorelui. Termenulu defiptu pentru admissiunea manuscripteloru este pâna la 15. iuliu anulu 1873. 2. Disertatiunile voru fi judecate de societatea acade­mica, care va decerne premiulu acelei­a, care va fi recu­noscuta ca satisface tote conditiunile programei. 3. Premiulu care se va poté decerne in anulu 1873, va fi in suma de una mica lei noui, plus interesele ce capitalulu acestu­a va fi produsu pana la epoc­a decernerii premiului. 4. Nepresentandu-se nici unu manuscriptu până la ter­menulu mai susu defiptu, se va prelungi concursulu inca pre unu anu, adeca până in 1874., adaugandu-se la premiu si interesele sumei pre alu treilea anu. Presiedinte, A. Treb. Laurianu. Secretariu I. C. M a s s i m u. Premiulu Alessandru Ioanul. Conformu decisiunii luata de societatea academica romana in siedinti’a d’in 3 septemvre, pentr11 cea mai buna traducere a opului lui Cesare, de Bello-Civili cu anecsele de Bello-Alexandrino, Africato et Hispaniensi, se publica concursulu cu program’a si conditiunile urmatorie : 1. Traducerea va fi intr’una limba romanesca, curata si eleganta, cautandu a i se reproduce si in traducere qua­­litatile originalului. Se lasa inse in vederea traducatoriului a de note critice a­supr’a diferitelor­ lectiuni ale locuriloru obscure d’in tecstu, cum si a­supr’a termeniloru technici si nume­­loru proprii. 2. Termenulu concursului, candu manuscriptele au se vina in cancelari’a societății academice, este 15 iuliu 1873, st. v. Cele venite mai tardîu nu se voru luă in considera­tiune. 3. Manuscriptele se cere să fia scrise curatu, legibila si de mana străină, bine legate in fascicule si paginate. 4. In fruntea manuscriptului va fi se crise una devisa sau m­o­­­t­o in veri­ce limba si totu de mana străină. 5. Pre langa manuscriptu se va alatura si una scrisore inchisa in plicu, sigilata cu sigiliu fara initialele autoruluii adresata catra societatea academica si portandu pre adress’a d’in afara devis’a manuscriptului, scrisa era­ si de mana stră­ină, era in intru numele traducatoriului. 6. Manuscriptele se voru censura si judecă prin sec­țiunea filologica, care va propune societății academice, in siedintia plenaria, premiarea acelui­a d’intre operatele ve­nite , care va merită premiulu destinata pentru acesta lucrare. 7. Manuscriptele nepremiate se voru păstră in archi­­vele societății până ce se voru reclamă de autorii loru, ale caroru nume remanu necunoscute, fiindu-ca plicurile ce le voru cuprinde nu se voru deschide. 8. Premiulu defiptu pentru acesta lucrare, d’in pro­centele fondului Alessandru Ioanu I, este de lei noui 1,200. Presiedinte A. Treb. Laurianu. Secretariu generalu I. C. M a s s i­m. Premiulu Alessandru Odobescu. Conformu cu decisiunea societății academice romane, luata in siedinti’a d’in 13 septemvre 1871, se publica con­­cursu pentru cea mai buna lucrare istorica a­supr’a popore­­loru cari au locuitu tieriele romane d’a­ stang’a Dunării mai inainte de conquist’a acestoru tiere de câtra Imperatorele Traianu. A. Aceste cercetări voru fi indreptate: 1. A supr’a geografiei antice a Daciei d’in tempii an­teriori asiedieminteloru romane d’intrins’a. 2. A supr’a originei denumiriloru si distinctiuniloru etnografice ale poporeloru cari au locuitu aceste tiere. 3. A­supr’a religiunii, institutiuniloru, legiloru, usu­­riloru si gradului de civilisatiune ale aceloru , pore, 234 VAMIETATI. /„(Kossuth despre impacatiunea cu cehii) Deputatulu Ernestu S i m o n y i, unului d’intre matadorii stângei estreme magiare, se duse la Turinu ne­­mediulocitit după nimicirea impacatiunii cu cehii, spe a află, cu privire la acésta cestiune, opiniunea lui Kossuth, care se considera inca de capit­alu partidei d’in 1848. In urm’a acést’a, ex-dictatorele a tramisu la adress’a deputatului H­e­l­f­y una epistola, carea s’a publicatu in „Magy. Új­ság“, organulu acestei na­­de. D’in acésta e^mla estrage­­mu urmatoriele passagii -î se refereseu strictu la impa­­catiunea nimiciri Sum aeoc ragiatu — dice betranulu esi­­latu — câ­ci sciu, câ acei­a, despre cari eu dîceam câ du­­cu Ungari’a la mormentu, nu se lasa a fi condusi de mine in procederea loru. Autonomi’a Boemiei nu numai câ nu este in contr’a, ci este chiaru in interesulu Ungariei, si acést’a d’in caus’a, câ Ungari’a pre carea Ddieu in mani’a sa a pedepsitu-o prin una casatoria micsta cu Austri’a, ar’ are cu atâtu mai pucinu d’a se teme de sîcaneriele Austriei, cu câtu selfu­ guvernamentulu natiunalu ar’ casciga mai mul­tu terenu. — Cestiunea mai are inca, continua dinsulu, si alta insemnetate. înaintea vietiei Ungarei sta unu semnu de întrebare infricosiatu, si acestu­a este panslavismulu, care se baseza pre Russi’a. Prin aceea, câ Ungari’a s’a spariatu de fantom’a panslavismului, s’a efeptuitu deplorabile impaca­­tiune ostrungeresca, si apoi chiaru acesta frica neratiunabile a facutu ca panslavismulu a ajunsu la maturitate. D’in ni­micirea impacatiunei cehe va urmă, cu cehii, cu voia seu fara de voia, se voru aruncă in bratiele panslavismului. Acésta miscare se va estinde apoi că unu facu in tote par­tile, până josu la Marea-Negra. Si furi’a panslavismului se va descarcă cu vehemintia dreptu a­supr’a Ungariei, carea a datu mana de ajutoriu la nimicirea impacatiunii, ca­ci pre austriaci­i acopere si protege in ultim’a linea Germani’». Dar’ ungurii incatrau se apuce, ungurii, cari nu vreu se devină nice nemți, nice panslavi. — Cu tote acestea inse Kossuth afla unu espedientu contr’a panslavismului, si aces­­tu­a este: „A face totu ce este possibilu, cu fia­care poporu slavu, care are unu trecutu istoricu si le­galu pre unu teritoriu a­numitu , si este inzestra­tu cu una individualitate nationale pronunciata , se-si administreze afacerile sale că națiune, că astfeliu sé devină una națiune multiumita.“ Nu este de temutu, ca cehulu v deveni panslavu atunci, candu va fi elu domnu in tier’a sa. — Dlu Kossuth facea bine daca in epistol’a sa, despre sla­vi nu-si uită nice de romani, cari inca stau pre acelu­a­si terenu cu slavii d’in OstruOguri’a, incâtu pentru desu numi­­tulu conceptu „Ungari’a,“ nu vremu se credemu, câ dinsulu vira sub acésta firma si pre „Transilvania,“ carea n’a re­­nunciatu, si nice câ va renunciă vre-odata la numele, drep­turile si autonomi’a sa. (­ N e c r o r o g u.) Luni, in 30. oct., la 11 ore ser’a, tiran’a morte mai răpi pre un’a d’intre celea mai demne matrone romane. Iuliana Silvasî m. Luca, amabil’a consocia a dlui protopopu si parochu alu Petrercei, Elia Luca, si-a datu nobiîulu seu sufletu in man’a creatorelui in etate abia de 45 ani, lasandu in cea mai adinea dorere pre prea demnulu seu socru d’impreuna cu 5 fii, tocma candu acesti­a mai multu aveau lipsa de vieti’a dinsei. — O fe­­mea acest’a, carea a intrunitu in gradu mare virtutile fe­m­­eeloru celoru mai escelinte — pentru cari insusîri a si fostu petrecuta cu cea mai adinea pietate, joi in 2. noemv., la repausulu eternu, de catra toti acei­a cari au avutu oca­­siunea de a-i cunosce nobiîulu sufletu. Fia-i tierin’a usiora ! Teusiu, 5. noemv. 1871. G. S.­­„ (Dlu Antoniu Schiau, fiscalu cameralu in Dev’a, si renumit’a nostra literatrice Dsior’a Constanti’a D u n c a) si­ celebrară cununi’a in baseric’a gr. orient, d’in Alb’a-Iuli’a, dominec’a trecuta la 12. nov. (31. oct.) Feri­cirea si indestulirea cea mai deplina se insotiesca pre acesta parechia in tota vieti’a loru ! (M u s i c a nationale.) Sub titlulu : „Sou­venir de Mehadia, Chants et Danses Roumains pour le piano transcrits par M. K­li,i au aparit in Aradu una collectiune de cântece si d'ănituri romane, transcrise pentru piano-forte de Dlu M. Klein. Felicitamu pre Dlu compositoriu pen­tru gustulu si successulu, cu cari cultiva music’a romana, si un tienemu de detorintia a trage atenţiunea romaniloru iubitori de arte a­supr’a acestei interesante collectiuni de melodie romane. Este pusa la vendiare, in Aradu, la Klein et Fîscher. Pretiulu , 1 fl. v. a. Subscrisulu are onore a face onor. publicu cunoscutu, că si-a deschisu cancelar­i’a advocatiala in Logosiu, in cas’a lui Gergely Ferariu. Ioane Nedelko, advocatu. §diri electrice. Berolinu, 11. noemv. „Terminulu pentru notificarea obligatiuniloru cădii ferate romane la Bleichröder si la societatea de discontu s’a prelun­­gitu păna in 15 lun’a curinte ; ieri si asta­di au in­­cursu anunciări numerose. Versal i’a, 12. noemv. Guvernulu va pro­pune in Adunarea nationala mantienerea definitiva a republicei. V­­­e n’a, 13 noemv. Unu telegramu alu diu­­ariului „Fremdenblatt“ comunica d’in Rom’a, că in camer’a representăntiloru se discuta projectulu d’a propune proclamarea Italiei de monarcia. Pra­g’a, 13. noemv. Greger dîse cu ocasiu­­nea infiintiării de ieri a clubului democratu cehu. Vien’a se bucura de nereusîrea impacatiunii, dar’ impreuna cu ea se bucura si Berolinulu si Petru­­polea, cari voru intră in ereditatea Austriei. La aceste cuvinte domni linisce mormentabii După ace’a Greger agramadi pre Baust cu injurature ; acum vine la potere o partita, carea voiesce sk inaltie vulturele prusescu pre castelulu imperialu. Oratorele termină cu cuvintele : Ne-au provocatu la lupta, ei bine, sk luptămu. V­­­e n’a, 13. noemv. „Neue freie Presse“ ra­port­eza, că Kellersperg a conferatu repetîte ori cu imperatuîu, cu tote acestea inse programulu seu nu s’a aprobatu. Este probabilu, că i se va respinge pro­gram’a, de ora­ce la desfasiurarea princpieloru s’a escatu intre dinsulu si Andrássy una differiut­ia de păreri a­supr’a cestiunei polone. Andrássy decbiară, câ elu vrk sk impace pre poloni cu ori ce pretiu, or Kellersperg nice decâtu nu vrk sk conceda Galiciei una pusetiune separata. Pra­g’a, 13. noemv. Se dîce, că Smolka, Blei­­weis, Costa, Giovanelli si Prazak au promisu, că voru partecipa la congressulu federalistiloru. Bucuresci, 13. noemv. Guvernulu va delatura pre toti jidanii, cari functioneza la călile ferate Strousbergiane. Burs’a de Vien’a de la ÎS. noemvre, 1811. Propriei, edit. si red. respundiet.: ALES. ROMANU 5°/0 metan. 57.55 Imprum. nat. 67.30 Sorti d’in 1860 99.20 Act. de banca 793.— Ret. inst. cred. 304.30 Londra Argintu Galbenu Napoleond’or 116.70 116.50 5.59 9.31% S’a tiparitu in Pest’a 1871. prin Victora Hornyánszky Strad’a Idoliloru Nr. 20

Next