Federatiunea, noiembrie 1871 (Anul 4, nr. 109-120)
1871-11-27 / nr. 119
lPest’a, Vineri, 8. dec., 27. nov., 1871, JSTr. 119—5^7. Anulu alu patrulea MDCCCLXX. Locainti’a Redactorului ai Cauceliri’a ikdaetiunii e in hrat’a tragatoriului [Lovészutoza], Nr 6. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Artiolii tramisi si nepublicat,i ae voru ardo. Diurnalu politicii, literariu, comercialii si economicii. Va es! Mercur!a, Vineria si Dominec’a. Predula di Prenumeratiane. Pre trei lune . . . 3 fl. v. a Pre siese lune . . . ‘ 6 „ „ „ Pre aaulu intregu . 12 „ „ „ Penii.’u ISomani’a : prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n,, 6 lune 16 ,, ” 16 „ ,, 1* 3 8 „ — 8 ,, ,, Pentru Inaertiuni : 10 or. de linia,si 30 or. tacs’a timbrare pentrrt liesce-care publicatiune separata. In loculu deschisu 20 or. de linia. Unipeseniplariu costa 10 cr In camer’a Ungariei desbaterile generali asupr’a bugetului se inchiara ori. Motiunea (proiectulu de resolutiune) deputatiloru d’in clubulu nationale o presents D. M i r e t i c i u, carele cu acesta occasiune dechiark ck, sustienendu-o va adauge in numele seu propriu câteva motive si va desvolta cellea cuprinse in motiune. Peccatu vise, cu acestu emininte barbatu, lipsindu-i cunosciinti’a limbei magiare, nu pote avea in camera successulu, ce de altmintrea ar’ merită bine argumentatele salle cuventuri. — D. Colomanu G itzy, corifeulu centrului stângei, nu se potu rabdă, ca sa nu vina, si cu acesta occasiune, a dovedi, ca facia cu natiunalitatile osebite nu este intre partitulu guvernului si intre cellu pseudoliberale oppositionale. Dsa, vorbindu in contr’a moţiunii, dîsse doue mari neadeveruri, unulu , cu deputaţii natiunali prin purcederea loru sustienu agitaţiunile si astfelu impedeca increderea, si altulu : ca romanii Transsilvani ar’ fi partecipatu cu glotele nu numai la alegerile municipali, ci si la alle deputatiloru pentru dieta ! Mai lipsit ca prealiberalulu Gitzy sa laude legea electorale d’in Transsilvani’a. Prina candu magiarii, fia guvernamentali, fia oppositionali toti pseudo-liberali, voru vorbi totu in acestu limbagiu, agitatiunile, provocate de dumnealoru, nu voru incetă si increderea nu se va consolidă. — Ministrulu de financie, Kerkapolis, atâtu cu ocasiunea presentarii bugetului, câtu si in replicele salle, vre sa faca pre deputaţi a crede, ca Ungari’a ar’ fi a dou’a California de auru, ce se pote adună cu lopat’a. Inse dep. Ernestu S im o n i, (d’in stang’a estrema) prin nimeritele salle reflessiuni desvelindu ranele financiarie alle regatului Ungariei, recort pucintellu fervarea optimistului ministru si a partitului guverniale. Cu tote acestea , precum se pote totu-de-un’a prevedé , bugetulu fii , firesce , primitu de base desbateriloru speciale. Incidentulu cu punerea in accusa a ministrului de interne Tóth Vilmos inca s’a inlaturatu. Majoritatea adeca respinse propunerea lui Tis’a, neadmitendu a fi luata la discussiune. In fericit’a Cislaitania se făcu pregătirile pentru lupt’a electorale. In siese provincie, alle caroru diete au fostu dissolvate d’in nesce preteste de nemica, guvernulu pescuesce cu manoperele salle centralistice, punendu in lucrare totu apparatulu moscenitu de la fabricantulu Schmerling, de care s’a folositu pâna acum tote guvernele câte se perendara in Cislaitani’a. In tietrele adeveratu constitutionali, cum sunt Angli’a, Belgiu, etc. mai nainte de tote trebue sa esiste una majoritate, după care si d’in care se formedia guvernulu, la noi inse atâtu d’in colo câtu si d’in coce de rulu Lait’a (mai bine Lete) se afla pre locu gat’a unu guvernu constitutionale (!), apoi acestua se ingrijesce a-si formă ellu majoritatea necessaria spre a domni după plăcu. Prina candu ? Ast’a e, ceea ce asceptemu să vedemu. Centralistă sciu, prea bine că ne isbutindu asta data se făcu impossibili pentru totu deaun’a, deci lucra cu potere de aburi spre a si assecură successulu. Spriginitoriulu, scutulu, radiemulu, protectorulu teutonismului, noulu conte si noulu solu allu Ostrungurlei la curtea de Londinu, coconulu Be u s t, in calletori’a sa trecându prin Paris, merse a cercetă pre D. Thiers. D’in acestu incidinte diuariulu d’in Paris, „Figaro“ pune dlui Beust câteva întrebări, cari illustredia revelatiunea publicata si in Nr. 113. „Fed.“ Diuariulu francese întreba, daca cu ocasiunea acestei cercetări au fostu vorb’a a) despre anumite negv.tratmni, cari se infirase la inceputulu resbellului franco-prussienescu ; b) despre unu tratatu scrisu de man’a dlui Beust, in a cărui potere Austri’a, de una data cu 100.000 italiani, aver sa partecipe la resbellu in favorea Franciei si ca despre căușele si motivele cari fecera de Austri’a nu si implini oblegamentulu. — Dl. Beust ca ageru diplomatu si ca omu intieleptu nu va strică prin desmintîre reclamulu ce se face dlui Andrassî, carele au dechiaratu ce este successorulu nu numai in postu ci si in politica, allu dlui Beust, — deci si nu ne asceptamu la vre unu respunsm; diplomatii baga in teca assemene fleacuri, nu ca cei dela „Telegrafulu Rom.“ cari la întrebarea, ek are confusiunea politica intre romanii Transsilvani nu se datedia de la ominos’a dî, candu s’a mancatu una clisa de 12 centenari in an 1865 la Clusiu in cas’a lui M . . . situata in Magyar uteza ? „Asi ! dîcu cavallerii de la „Teleg. R.“ confussiunea politica ’se datedia mai de multu , adeca de la 1864, candu se mancase nu una clisutia „magyara“ de 12 cent., ci una clisoca „nemtiesca“ de 40 centenari!“ . . Trebue ca va fi fostu bine afumata, de o mirosa si asta-di activistii, cari se unsese atunci pre buze totu pentru activitate. Slabi diplomaţi, cei ce in locu d’a se sterge pre buze de remasîttele clisutiei, se încurca in banuera d’a se fi unsu si cu clisoca. Unsiloru! v’ati „unsu.“ — Beust se dice a fi fostu unsu de Napoleonu, unsu de Bismarcu si unsu in Vienn’a, unde i-a fostu pre mana si clis’a si cutîtulu, dara ellu nu spune ce s’a unsut ; totusi „Telegrafistii“ nu voru se stee — in politica — de vorba cu astfeliu de nechiamati, (intielege : neunsi) cari striga . . . dunmea loru stau de vorba, numai cu d. Beust. Situatiunea in F ra n ci a devine d’in ce in ce mai critica; in cercurile conservativiloru semnele de nerecurantia si desplacere se immultiescu d’in dî in dî. Patimele partiteloru devinu d’in ce in ce mai necuviinciose in manifestatiunile loru, Rosii, Legitimistii si Bunapartistii, isbescu pre tote dîilele in guvernu, carele nu totu de aun’a se apera cu istesîme, dessecutarile pentru delicte curatii politice, precum cea de la Marsili’a, si alte neghiobie, adauga multu la incurcatur’a in care se afla D. Thiers. — In 4. dec. se deschise adunarea nationale. Va avéa de lucru cu redicat’a, ci ce d’in sessiunea trecuta i-a remasu de moscenire 107 proiecte de legi osebite, moţiuni, etc. Cestiunea strămutării parlamentului la Paris, inca va fi un’a d’in princîpalile preoccupatiuni ale deputatiloru. — Ominos’a dî de 2. dec. este dî de seriose meditatiuni pentru Franci’a. Innainte cu 20 de anni fu in acesta dî nemicita republic’a francese si unu annu mai tardîu se nasch imperiulu. Una mare frra-de-lege, unu mare successu si una mare restornatura este istori’a celoru 20 de anni la cari reprivesce Franci’a in diu’a de 2. dec. Este totusi unu lucru, care ciclulu ne reduce la acelluasi punctu. Au fostu spaim’a de revolutiune, carea dede occasiunea binevenita omeniloru loviturei de statu, este reintorcerea spaimei de terrorismu, care impinge guvernulu actuale la fapte de resbunare, ca cellea de la Satori si Marsili’a si cari au si urmedie inca. Dorerosa situatiune ! candu in Franci’a regimulu nu se pote intemeia pre dereptate si blandetie, ci numai pre ucideri si loviture de statu. Cuventulu de tronu allu Regelui Italiei, cu tote frasele ce cuprinde, nu are atât’a insemnetate ca insusi faptulu ca sessiunea parlamentari se deschise in Rom’a. Daca Regele se credik in dreptu a anunciă ca se afla in relatiuni amicabili cu tote poterile străine, au dîssu adeverulu curatu, pentru ca neci una potere străină nu pote avé de cugetu a suscepe espeditiune cruciata pentru revindicarea poterii lumesci a Ponteficelui. Pana candu Franci’a va avé pofta d’a se incumetă la întreprinderi de acestu felu, pana atunci lumea se va fi dedatu cu starea lucruriloru in Rom’a, si fiitoriulu Pontefice va fi destullu de intieleptu a negottă impacatiune cu guvernulu Italiei, tlei. Ponteficele si clerulu sunt in dreptu a crede, ca besericei catolice se dede vehemente lovitura, dar’ sa se mângâie cu poterea spiretuale a Patriarcului Romei, prin perderea poterii lumesci, va cresce, inse cea mai sanetosa politica ce ar’ trebui să adopte die scaunulu Romei, ar’ fi d’a trage fölese d’in connesiunea sa cu poporulu italienescu. Ponteficele suveranu (Pap’a-Rege) au fostu inimicu si constantu conspiratoriu in sinulu Italiei. Ponteficele italienescu inse ar’ immari influinti’a naţiunii si a patriei salle in tota lumea catolica. Iubesce pre Ponteficatulu naţiunea sa mai multu decâtu domnirea lumesca ? si cunosce-va adeveratele interesse alle besericei pentru ca se adopte si se urmedie assemene politica ? Este secretulu viitoriului. Dealtmintrea Papii au fostu odeniora mari politici, prin geniulu loru au domnitu lumea, acellea timpuri trecură de multu, domnirea este perduta pentru totdeun’a, asta di alt’a este missiunea ponteficatului. Fia ca s- o pricepa următorii lui Pius IX. Camer’a representantiloru (congressulu) Uniunii americane se deschise in 4, deci prin nunciulu presiedintelui republicei in Washington. Discursurile presiedintiloru acestei măreţie republice se deosebescu multu de alte monarchiloru europeni, pentru că acellea nu dau materia de atâte combinatiuni politice, apoi sunt simple, lipsite de frase pline de promissiuni, cu cari noi suntemu dedaţia ne mangaiă pentru nefinnt’a ticalosîa a calamitatiloru nostre politice si financiarie. — Quebeck, cbiar’a poterii britannice in Americ’a de nordu au fostu desiertata de ostasii Angliei, in urmarea nerdictului unui arbitriu numitu pentru deslegarea determinabilei cestiuni canadice, carea se traga nase atâtia anni intre Angli’a si Americ’a. După ce acesta certa se termina pre caile amicabile, presiedintele republicei, facundu allusiune la fericit’a impacatiane, doresce in nunciulu seu, ca poporele urmandu essemplulu Americei, d’a deslegă eventualele certe prin amicabile verdictu de arbitri, spre a redă astfelu missiunii loru acellea millione de omeni, si spre a-si întinde manile cari le redicara spre a tară cu arm’a certele escate. Camer’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a d e 1 a 4. decemvre, 1871. Presiedintele deschide siedinti’a la 10 ore a. m. Din partea guvernului sunt de facta ministrii : Lónyay, Pauler, Kerkapoly, Szlávy si Wenckheim.