Federatiunea, noiembrie 1871 (Anul 4, nr. 109-120)
1871-11-25 / nr. 118
judi, n’a consideratu interessele contribuentiloru, si sistemisandu, a trecutu cu vederea interessele bunei administratiuni ; dreptu aceia oratorele a observatu, recitus a datu svatulucu, considerandu numerulu locuitoriloru si relatiunile topografice ale comitatului, ar fi mai cu scopu, ca acestua se se imparta in optu cercuri. Oratorele a doritu numai, ca acestu conciliu se se pertrateze de nou si se i se faca cunoscutu resultatulu Acesta ordinatiune noua s’a pertratatu in 21. noemv. In acesta congregatiune s’au statoritu definitivii voturile virile, reflessiunile oratorelui s’au recunoscutu de fundate, inse nu s’au sistemisatu optu judi processuali, ci celoru siese li s’au datu siese adjunti. Dupâ aceea s’a propusu câ, de orace, după lege, congregatiunea numai atunci pote procede la alegerea comissiuniloru verificatorie si judiciarie si la a presiedintiloru, daca ministrulu va fi aprobatu definitivu statulu de organisatiune a comitatului, ceea ce vnse neintemplandu-se in 23. oct., congregatiunea neci n’a avutu dreptulu d’a face alegerile sus- numite, d’in care causa condusele congregatiunii d’in 23. si 24. oct. au fostu a se anulla. In fine oratorele dechiara, câte actu despre condusele d’in 21. noemvre. (Aprobări vine d’in drept’a.) Toma Pac bu concede, cu descrierea ministrului, relativa la afacerea d’in Neogradu, correspunde in genere adeverului, atâtu in partea sa istorica, câtu si cronologica. Dreptu-aceea in acesta privintia are numai una singura rectificatiune se faca, si acést’a este, ca alegerea nu s’a facutu in 23, precum afirma dlu ministru, ci in 24. octomvre. Ministrulu afirma maideparte, ca respecteza autonomi’a comitateloru. Acesta assertiune a dsale, continua oratorele, nu este deiatu crunta ironia ; câci dsa are una facia de tanu, in drept’a se uita amicabilu, or’ in stang’a plinu de inversiunare. Procederea ministrului in acesta afacere este una corruptiune politica , caci sub masca neinterventiunii stă ascunsa desconsiderarea legii. Oratorele nu este multiumita cu respunsulu ministrului si cere, ca se se puna la ordinea dîtei spre desbatere. Ministrulu Tóth mai rectifica una assertiune a lui Plachy ; după aceea camera voteza si majoritatea ie actu despre respunsulu ministrului. Colomanu T i s - a ie cuventulu spre a face una propunere, referitoria la interpellatiunea lui Plachy si la respunsulu ministrului. Dlu ministru a documentatu, dice oratorele, ca pentru aceea n’a suspendatui condusele d’in noemvre ale comitatului Neogradu, pentru câ condusele d’in octomvre nu correspundu intielesului strictu alu legii ; mai departe, dsa recunosce, câ insusi a provocatu jurisdictiunile la procederea ce o a urmatu comitatulu Neogradu in lun’a lui octomvre. Si se pare, câ si majoritatea camerei este de acésta părere, de ora ce pre acésta base a luatu actu despre respuflsulu ministrului. — Oratorele face deci urmatori’a propunere : După De dlu ministru de interne, — precum insusi dsa a mărturisită si precum a recunoscutu si majoritatea camerei, — a provocatu juredictiunile la calcare de lege, proprnu, ca pre acesta base ministrulu se fia trasu la judecata.“ (Aplause vine in stanga.) Propunerea se va tipări si distribui. Ministrulu de interne V. Tóth respunde apoi la interpellatiunea deputatului Vicentiu Babesiu si dice, ca avendu cunoscintia despre lips’a de bucate ce domnesce estuanu in Banatu si cu osebire in comitatele Timisiu si Torontalu, a si intreprinsu negociatiunile necessarie cu juredictiunile respective spre evitarea calamităţii, si asa crede ca lucra bine, daca va imprumuta comuneloru celoru mai lipsite suma de 150.000 fi. Afara de aceea mai are inca spre dispusetiune 7600 fi., cari inca va intrebuintia spre ajutorarea celoru mai lipsiți, firesce, prin interventiunea juredictiuniloru, si incâtu nu voru poté ajuta comunitățile seu insesi juredictiunile. Cerendu trebuiuui’a nu va intrelasa a face si mai multu. Nefiindu de facta ministrulu de financie, care singuru este chiamatu a dâ deslucire in privinti’a relasârii dării, dsa comunica numai, cu ministeriulu de financie a si tramisu unu consiliariu ministerialu spre a lua notitia desre daunele suferite prin estindari. Vicentiu Babesiu este multiumitu cu respunsulu ministrului, inse se roga, ca ajutoriulu se se estinda si asupra comitatului Crasieu, care nu este mai pucinu lipsitu. Mai departe observa, ca ajutoriulu se se imparte mai bine in bucate, de câtu in bani. — Camer’a ie in unanimitate actu despre respunsulu ministrului. Camer’a trece la ordinea dîlei : desbaterea raportului comissiuni petitionarie despre a 49. consimnatiune de petitiuni. Mai inainte de tote se pertracteza raportulului Ignatiu Hajdú despre petitiunea relativa la navigatiunea catenata pre Dunăre. Celelalte petitiuni parte se transmittu ministerieloru respective, parte se punu in archivulu camerei. Urmeza continuarea desbaterii generale asupra bugetului de pre anulu 1872. Ernestu S im o n y i dechiara, ca dinsulu va critică in discursulu seu tota procederea si tota politic’a guvernului. După ore-cari observatiuni oratorele vorbesce despre convenirile de la Sălisburgi’a si Gastein, despre amesteculu fostului ministru-presiedinte ungurescu, Andrăssy, in afacerea de impacatiune a cehiloru, trece la amenarea nemotivata a dietei croate-slavone si fine nu se intorce a vorbi despre insasi camer’a unguresca, despre carea dice, ca este pro pucinu independinte si câ guvernulu prin influinti’a sa asupr’a camerei promove numai corruptiunea. După acést’a oratorele trece la politic’a financiaria, inse fiindu tempulu innaintatu i se concede a-si continuă discursulu in siedinti’a prossima, si astfeliu Siedinti’a se redica la 3 ore d. m. Georgia Lazaru si Scol’a Romana. Discursu de receptiune pronunciatu de dlu P. Poenaru, in siedinti’a de la 8/20. sept. a Societăţii academice romane. (Pine.)”) Anne x’a litter’a A. Estractu d’in discursulu lui Lazaru rostitula inscaunarea mitropolitului tierrei romanesciDionisiu Lupu , la aunu-1 u 1819. Prea sânte părinte, Prea bine este lumii cunoscuta slav’a si marirea romaniloru, stramosiloru nostri, apoi in câtu este pentru strălucirea sciintieloru si a maestriei loru in vremea aceloru a, sunt mărturia invederata insusi stâlpii podului Traianu d’in albi’a Dunărei, precum si temeliele turnului Severinului, care până astadi se afla in fapta, si care in chipu de chrisove nemincinose invederatu marturisescu, desceptandu-ne a unnu si noi stramosiloru nostri, ca necurmatu se-i proslavesca si menti’a prea innaltului sceptru imperatescu, si santulu seu facu ce arde pre jertfelnicu, se-i prefaca slav’a in mărire, era nu in perire si stingere. Daca pre candu s’ar *) Vedi Nici 112, 113, 114 si 116 ai „Fed.“ redică duhulu d’in fierrin’a acelorua si ar’ privi pre strănepoţii marelui Cesare, slavitului Aureliu si ai innaltului Traianu, pre in dîn’a de asta-di mai cunosce-i-ar’ ? Negresatu i-ar’ caută in pătaturile cele mai imperatesci, si i-ar’ află in viziunile si bordeele cele mai proste si incenusiate, i-ar’ caută in scaunulu poterii, si i-ar’ află amariti sub jugulu prostimii, i-ar’ caută proslăviţi si luminaţi si cum i-ar’ află ? rupţi, goli, amariti si asemenati dobitoceloru, de totu cadiuti in prapastia, bine gatiti spre slujb’a vrasmasiului omenirii, rapitoriloru casei parintesci. Ajungă lacrimele patriei, ajunga jugulu robiei, vreme este acum sé se redice d’in tierrina sementi ele cadiute si se-si afle drept l a isbavire. Aducerea aminte la marirea stramosiesca cere mântuire cadiutiloru sei strănepoți si innaluarea santîei tale este insusi vindecarea raneloru némului nostru. Acéstea nu e de câtu una pronia dumnedieesca, care facundu-i-se mai pre urma mila si de acestu nému cadiutu, a ruptu aici blastemulu lui, si prin redicarea dreptei prea sautîei tale va se puna acum stavila intunerecimii. Dreptu-aceea obștea cu multiamita glasuesce : blagoslovea sé-ti fia redicarea in scaunu, că si urmatoriloru spre pilda, in vecuri bine-cuventata sé-ti fia ocarmuirea si pastoresc’a cârja a prea santîei tale. Inverdiesca toiagulu lui Aronu ca se fia oglinda de intreleptiune pastoresca nepotiloru si stranepotiloru nostri, se ti-lu inoiesca falnicu, si noi strănepoții lui Romulu si fii duhovnicesci ai prea santîei tale, ti binecuventamu scaunulu pre care te au inaltiatu proui’a celui pre innaltu, ca se nu fi părinte si povetiutoriu, ti binecuventamu toiagulu păstoriei, că se ne fia noue spre întărire si sporiu, era prea santîei tale spre vecinica lauda si mangaiare, ca nu-ti va fi cu noi ostenelele inzedaru, pentru că sciintiele ce sub ocarmuirea prea santîei tale, au a se intemeiă in palatulu bogatului că si in colib’a seracului, după mai multe sute si mii de anii voru marturi intieleptiunea păstoriei a prea santîei tale. Calea, prea sânte părinte, potec’a care cu braciu voinnicescu si cu duhu romanescu, spre mai mare mirare a némuluioaides hisu,întinde fara sfiala sipazulu spre descoperirea brasdei stramosiesci. Aici fric’a nu mai arelocu, sfiél’a zace morta la pamentu. Proni’a lucrédia si noi toti cu bucuria ti-urâmu Annex’a Litterr’a B. Estractu d’in apelu lu la subscriere pentru publicarea unui Cursu de Matematica ce eră gat’aa se pune sub tipăriu, le Georgiu Lazaru in annulu 1822. Iubitiloru Romani, Cu câtu este omulu impodobitu cu chipu si cu deosebite daruri, si cu mai mare potere stapanitoria intre tote si pre tote cele alte fapture ale cuprinsului acestei planete pamentesci, pre care că unu Dumnedieu pre tote ie are supuse, le ocarmuiesce, le stapanesce si le intrebuintiéza, ori la ce voiesce după plăcu, si fiindu cu innalt’a fiintia nimicu n’au facutu fara cuventu desaversîtu , urmedia câ cu atât’a dara mai multu si mai santu, trebuie se fia si scopulu pentru care este omulu facutu si ziditu, la care santu sfersîtu, fâra de una crescere cuviintiosa si una cultura bine-potrivita omenirei, nici intr’unu feliu nu potu ajunge muritorii, de solutu fiindu câ mai lesne este a slugări pre doue dieci de intrepti, de câtu a stapani pre doui nerodi, 470 Satu-Mare, in lun’a lui noemvre 1871. Die Red. Vinu a descrie alegerea membriloru pentru comitetulu comitatensu, care s’a trenutu in 22. nov. a. c., sub presidiulu contelui Paulu Degenfeld, d’in partea a patru comune : Pomi, Borhidu, Vesmortu si Lipau, pure romane, d’in cari trebuia sé se alega siese membri. Ca se scia on publicu până la ce gradu s’a dejositu unu juratielu crescutu cu prescura romanesca, ve rogu că acestei adeverate descrieri se dati locu in colonele multu pretiuitului diurnalu, ce redactati. Mai nainte de a me demite iu meritulu lucrului, dorescu a face cunoscutu on. publicu, cine e acelu juratielu ? Acelua e Thoma Iancsi, fiiu de preotu romanu, care atâtu pentru portarea sa cea rea, câtu si pentru pucinulu progresu in studie a fostu eliminatu d’in a siesea clasa gimnasiala. — După eliminare in câtu va tempu a vegetatu la cas’a parintesca, apoi prin influinti’a bine-meritatului barbatu D. SimeoneStanu, jude cercualu, — in privinti’a caruia tocm’a cu ocasiunea acestora alegeri, unde eră si d’insulu competinte, si-a aretatu deplina recunoscintia, decorandu-lu cu nesce titluri vatematorie, — au fostu in calitate de notariu in mai multe locuri dispusu. In postulu seu de notariu si-a aretatu d’intii cei ruginiti, ce sentieminte nutresce câtra poporulu romanu, că notariu s’a aretatu ca spre mari lucruri e nascutu, că notariu portă in peleria pena de unu stangenu, pinteni husaresci si avea o portare asié de ambitiosa, incâtu a meritatu predicatulu Thoma Iancsi celu n . . . îiu ! — Dar’ pentru acesta portare destrămata impreunata cu multe illegalitati, a fostu lipisitu de oficiulu notarialu. După acestea a fostu primitu de scriba de D. Nicolau Ujfalusy, acum supremu, atunci vice-comite Satumarelui, numai d’in acelu indemnu, ca se potu trai, in a caruia curte a petrecutu câteva lune că unu caraghiosu (ing. — Udvari b . . . . d.) Intrevenindu strămutarea diregatoriloru comitatului, aud omu , câ Iancsi, firesce că romanu, a ajunsu juratu comitatensu, si eta se implini, câ Iancsi ajunse omu mare. In calitate de juratu (cine sum io ?) i se parea a crede, câ destinele romaniloru sunt depuse in manile lui, s’a laudatu ca are sé invetie ellu pre popii cei romanesci ; si intru adeveru intru atâtea a lucratu pentru starea si fericirea romaniloru, in câtu acum merita predicaturu de renegatissimu, si de va portă elu acésta diregatoria mai multu tempu, jidanii, bunii sei amici, se voru inavutî, era romanii voru deveni la sapa de lemnu. Aceste premiiienclude, trecu la alegerea intemplata, facundu observatiunea, ca precum pretotindene, asie si aici aristocrații veterani, că poporulu sé nu potu veni la cunoscinti’a drepturiloru sale, tote medilocele, fia câtu de marsiave, le intrebuintiedia si deosebi se folosescu in privinti’a romaniloru cu cei renegati, d’intre cari celu d’antâiu e Thoma Iancri. — Innainte de alegere cu pucine dîle prin ordinatiune a fostu conchiamati la presiedintele conte Paulu Degenfeld toti primarii si notarii comunali, unde in locu se li se esplice insemnetatea lucrului si se fia incunoscintiati despre procedura tieuenda la alegere, după ce fusera ospetati cu mancare si beutura in abundantia, Thoma Iancsi li ceti numele candidatiloru, si, precum se aude, desî s’a facutu prin cutarele observatiune in contr’a candidatiloru, indata i s’au astupatu gur’a, daca s'a facutu partasiu „mâncării si beuturei.“ (Lucru prea tirescu, dar’ preotii si invetiatorii unde au fostu, de n’au sciutu desceptă poporulu pentru a nu-si bè mintea si a nu-si mancă drepturile ? Red.) Ducându-se acasa primarii si notarii, nemica mai multu n’au sciutu spune alegatoriloru, decâtu , câţi si cine sunt candidaţi ? urmandu cu rapediune cerculariulu convocatoriu alu presiedintelui, in care s’a dusu, ca alegatorii se merga la loculu alegerii provediuti de a casa cu siediile, pre cari se fia scrisu numele alegândului. Aci e de insemnatu, ca loculu alegerii s’a pusu in comun a Pomi, că estrema, sciindu bine viclenii, că acești poporeni, — prin una cercumstare nefavoritoria picați in desperatiune, neci potendu perde, neci dobendi, — mai usioru se potu insielă, mai adaugându-se, cu rachiuti’a inca si-avu succesulu seu, — (prin unu vicleanu judanu candidatii, apoi si alesu), — data in abundantia celloru mai trentiosi Pomneni, cari umblau împreuna cu nesce judani, unulu mai trentiosu decâtu altulu, in societate cu Thoma Iancsi „Ecce Juda viclenulu cu cohortea lui“ impartîndu-li siedulele candidatiloru, fabricate in cancelaria infernala a seducatoriloru. Asie Thoma necredintiosulu se făcu instrumentu servilu pentru eluderea drepturiloru constitutionale ale poporului, cu sperare, câ asie si va eluptă venitoriulu seu, si va fi bine vediutu înaintea aristocratiloru magiari. In contr’a acestei procedure inimice poporului, in speciala pentru comun’a Pomiloru, unde a fostu candidatu dia