Federatiunea, noiembrie 1871 (Anul 4, nr. 109-120)
1871-11-25 / nr. 118
vululu satului M. L , a reclamatu Dlu invetiatoriu de acolo, era in genere a reclamatu unu barbatu bine meritata, aretandu ce e dreptulu poporului ? si indrumandu pre Thoma la sustienerea drepturiloru sanctionate, si osebitu facandu-lu atentu, că nu are dreptu, cu diregatoriu, a pasi cu cortesiu cu calcarea drepturiloru poporului. Si ce s’a intemplatu ? Juratiellulu puse tota rusinea la una parte si ataca cu celle mai vatematorie cuvinte presusu amintitulu aperatoriu allu poporului, si era ca reesî, după candidatur’a făcută de membrii comitetului comitatensu, Eötvös Robert, jude cerculariu, a caruia părinte a fostu aprigu dusmanu alin romaniloru, apoi cutarele Smutzer, neamtiu magiarisatu, canonicu rom. cat. d’in Satu-Mare, pre care neci ca lu sciu romanii cine e, neci cu potu avé sperare candu-va la vre unu servitiu d’in parte-i, in contr’a caruia alegatorii cu totii făcură esceptiune, dar’ in desiertu, — Mihaiu Lazaru, judanu d’in Pomi, langa care s’au candidata Augustinu Pellea paroculu de acolo, Demetriu Lauranu, parocu in Vesmortu, omu fara activitate in genere, si Pavelu Stanu, compossessoru in Lippau, asisderea omu fara activitate in cele nationale. (Acestia negresîtu se voru fi bucuratu de onorea „d’in grati’a coconasiului Tom’a“ carele i-a tienutu demni a-i pune altaturea cu judanulu. Red.) Vadulu Crisiului, 30. noemv. 1871. Detinu multe plângeri in colonele foiloru romane in contr’a conduitei fratiloru magiari facia cu noi, le cetimu si acestea destulu de indignaţi, dar’ candu audîmu, cu rolulu aceloru-a e jucatu de romani, cari unii ori-alta-eri erau consideraţi de cei mai buni naţionalişti, candu vedemu ca unii cu acestia pre facia vorbescu in gur’a mare despre binele poporului, or’ pre acunsu dau mana cu contrarii nostri si ne vendu, ni sangera anim’a, ni lipsescu cuvintele pentru a poté da espresiune vina dorerei ce o sentîmu. E vorb’a despre alegerea membriloru comitetului comitatense, care decurse aici in 28 noemvre, si inca pentru magiari cu unu asie succesu brilantu, incâtu presiedintele alegerii, dlu Gedeonu Zathuretzky, care pentru impartialitatea sa observata sub decursulu intregei alegeri merita tota stima , si esprima insusi uimirea vedienda ca in unu cercu, unde intre 484 de alegatori abia sunt 10—15 magiari, intre cinci membri se alesera duci unguri ; cu tote câ la inceputulu alegerei ne rogau cu manile la crucisiate se alegemu — d’in gracia — si d’intre ei unulu. — Cum si prin a cui conduita se intemplâ totusi, de romanii, cari mai înainte poteau impartî si gracia, remasera invinsi, vomu vedé mai la vale. Pentru a chlarifica si mai bine lucrulu vedu cu scopu a atinge si censura aci pro scurtu si activitea comitetului centralu romanu d’in Oradea-Mare, desvoltatara facia cu alegerile d’in cestiune in cerculu Borodeloru. Dieu ace’a nu a corespunsu nici decâtu asteptarei. Prin astea nu voiescu se acusu comitetulu centrale, cici acestua a facutu la tempulu seu tote încercările si dispusetiunile recerute ; in decursulu verei s’a adresatu , precum audu, cătra duci bărbaţi cari la noi se bucura de unu renume frumosu si figureza cu nationalisti mari — cu acea rogare , se constitua unu comitetu cercualu, care apoi se se puna in intielegere cu alegatorii, se faca candidarile in fiecare cercu alegatoriu si la tempulu seu se se nesuiesca, ca acești candidați se fia si aleși. Dorere nici unulu nici altulu nu a mersu mai departe de la pasiulu primu, — adeca a convocatu inteliginti’a d’in cercu , de-orace inse ace’a nu s’a adunatu in numeru prea mare, s’a disolvatu éra si fara de nici unu resultatu. — Numai in lun’a cuvinte, chiaru in ajunulu alegerilorn — candu comitetulu centr. rom. se adresa catra D. V. lutiu pentru a lua initîativ’a — ne poturamu bucură de ce va succesu in privinti’a acést’a. — Dlu V. lutiu — in sensulu recorearei — convocandu o conferintia in Vadu, a constituita comitetulu cercualu de Borodu, in care fu alesu de presiedinte. Acestu comitetu mai tienu inca o conferintia in Borodu, in 24. f. c., unde se pregătiră si listele candidatiloru de membri in comitetu. Astfeliu se candidara la Vadu Dnii : Mihaiu Sztupa, Vas. Czibenszky, Ioanu Popu, Gabriela Lungu si Teodoru Popu, d’intre cari inse numai cei duoi primi reesîra, in loculu celoru trei ultimi se alesera Papp Sándor , notariulu de Vadu , care desî romanu si plane notariulu comitetului cercualu , nu s’a sfiitu a lucră in ascunsu cu ungurii, stergandu pre cei trei candidaţi romani de pre siedulele alegatoriloru d’in cerculu sen notarialii si punendu-se in loculu loru pre sine (frumosa modestia !) pre ingamfatulu Huszty si Szervánszky László, cari asemenea fure aleşi. Dar’ se treceau la decurgerea alegerei . In diu’a menţionata, pre la 10 ore înainte de mediadi, erau adunati toti alegatorii in curtea edificiului spanalu d’in Vadu. Nu sciu prin a cui influintiare se desemnase acestu locu — o casa privata — pentru tienerea alegerei, dar’ atât’a potu dice, cu planulu a tântitu acolo, că Domnulu casei, Stupa, cu atâta mai usioru se nu potu seduce alegatorii, pre cari, cea mai mare parte, i cunoscea personalminte si cari, afara de cei d’in notariatulu lui Papp Sándor, toti erau provediuti cu siediile, ce contieneau eschisivu numele candidatiloru romani. — La intrarea subscrisului in chili’a de votizatui, erau si alesi, sau mai bine denumiţi barbatii de încredere fara a fi fostu macaru întrebati alegatorii — intre cari si aprigulu magiaronu jurasorulu Medzihdrăszky, despre care am avutu ocasiune a ceti lucruri interesante de repetate ori si in colonele acestei fote. — Dlu I. Popu protestă in contr’a acestei procedure illegali, candu apoi presiedintele se vediu contrinsu a propune de nou alegerea barbatiloru de încredere, in urmarea careia amintitulu magiaronu si potu depune pen’a dela urechia dandu-si loculu altui alesu romanu. Sub intervalulu disputei escate asupra acestei cestiuni, in unu despartiementu lateralu alu edificiului se petreceau lucruri minunate. Dlu. Vas. Czibenszky, asemenea notariu si membru allu comitetului cercualu, cunoscuta până aci de mare romanu, altmintrea candidata si d’in partea romaniloru, chiamase in culina alegatorii unei comune d’in cerculu seu si culegându-le siedulele de mai înainte li imparti, altele, pre cari figurau si numele mugiariloru aleși. In mediloculu acestei ocupatiuni frumose fu surprinsu prin Dlu I. Popu care, indignata de acesta tradare marsiava, se adresa cu câteva cuvinte câtra poporu, descoperindu-i totu-odata si cele observate despre Dlu Czibensky, la ce multi lu stersera d’in sedulele loru, inlocuindu-lu prin unu preotu romanu d’in cercu. Aprigulu Medzihdrăszky se vediu provocata a atacă cu cele mai gross"olane cuvinte pre vorbitoriulu, numindu-lu „agitatoru (neplazito) si amenintiandu-lu cu poterea celloru trei panduri presintier’ Dlu casei , Stupa, părintele caruia eră primulu intre candidații romani — in semnu de recunoscintia — provoca poporulu se iee pre vorbitoriu de grumadi si se-lu arunce afara. Intre aceste Czibenszky vediendu-se demascata pasî si pre facia că contrariu, tradede toti alegatorii cercului seu spânului Sztupa, care apoi in publicu li culese tote sedulele — de la multi si cu forti’a — si sub pretestu, ce va scrie in aceleasi pre Gr. Zichy, sterse din ele pre duci candidaţi ai romaniloru si i inlocui cu numiţii duci magiari aleşi. — De aci tote încercările pentru de a desamagi poporulu remasera fara succesu, cu atâtu mai vertosu, câci chiaru aceia, cari aveau încrederea poporului, faceau că pescii, zimbindu la aspectulu „comediei“ precum o numiau dinsii. Veti întrebă : unde a fostu sub decurgerea acestoru a Dlu lutiu ? Forte apropo, in chili’a de votizatu, fara ca se-si fi miscata la tote cele intemplate macaru urechi’a, ba audîndu pre Dlu I. Popu vorbindu câtra poporu, a erupta in limb’a, cktra care se porta cu atat’a predilectiune : „Mivel sokat lármázik, azért sem lesz megválasztva !Astfelu de presiedinte are comitetulu nostru cercualu;pentru completarea portretului notariului Czibensky mai lasa inca se urmedie aci incidentulu urmatoriu : Pre tempulu revisiunei sieduleloru, respective a computului voturilorn, intra la urma judele de Bratc’a cu unu votanta falsu. Unulu d’intre cei presinti inse, cunoscundu pre respectivulu, i reflecti, ca elu nu e acelua in numele caru ia voiesce a votiză. Judele se jură in totu chipulu pentru identitatea votantelui. Dlu Czibensky, cu tote câ cunosceă prea bine mistificarea, fiindu respeptivulu si servitoriu la dinsulu, tacea câ pe scele si nici la repetate interpelări nu se dechiara pro seu contra. In urma numai la protestarea unanima a celoru presinti se respinse votantele, spre cea mai mare compromissiune a notariului Czibensky , după care fapta nu potemu face cu totii idee despre consciinti’ a Domniei lui. Totu asemenea casa s’a intemplatu si cu Dlu Papp Sandor care staruindu a se justifică, pretesta ca inca nu si cunosce toti omenii, cu tote câ votantele eră chiaru d’in Vadu, locuinti’a Dlui notariu. E de însemnata, ea in ambele caşuri siedulele contieneau totu pre candidaţii magiariloru. Era dara in ce modu si prin a cui conduita de compătimită se esoperâ alegerea celoru mai incarnaţi unguri de membri la comitătu in acestu cercu curata romanescu. Viasiu spune si mai multe lucruri interesante despre personele, cariocara unu rolu asie tragicu la alegerea d’in cestiune ; dar’ de o parte angustimea spatiului, de alta parte crutiarea on. publicu me silesce se inchiaiu. Un’a inse nu o potu refacé, si adeca, a me adresă in numele alegatoriloru de Vadu câtra onorari. Comitetu centralu d’In Oradea-Mare, ca se binevoiesca a si alege in venitoriu cu mai mare precautiune conducătorii in cerculu nostru, la d’in contr’a pote fi assecuratu, cu tonulu fortiatu a aceloru a nici candu nu va dă de resunetu in sinulu poporului. — Longinu Ponoranulu. 471 .................J..., Tiera Oasiului, 27. noemv. 1871. Cine ce sémena, aceeasi secera. Tieruti’a Oasiului contiene 14. comune, cu 15,861 suflete poporatiune curata romanesca 2 comune cu 1200 magiari aceste 16 comune cu 17 mii suflete, pentru Comitetulu centralu comitatensu alesera 11. membri. Alegerile se începură in 22, si se finiră in 26. novembre a. c. Resultatulu ? ! ! mai ferice voiu fi in agoni’a morţii, decâtu candu sum silita a relatiună acestu actu deso“noratoriu pentru venerand’a pre utime a tr a c tu lui, va se dîca, a Tierutiei Oasiului ; inse daca vomu tace noi, petrele ne voru arusă. . Unu tienutu, potu dice, curata romanescu, in aceste patru dîle fatale alese de representantii sei pentru comitetulu centrale comitatensu trei preuti , cinci magiari, si trei judaui, unulu mai strimbu la grumadi decâtu altulu ? * indaretnici, cu mintea de papura si cu capulu de dovlécu, apoi inca si infumurati, precum sunt si unii d’in nni Romanii, d’in care pricina amuremasu cu aripele tunse si pârlite, in câtu daca s’ar descepta cumva duhulu stramosiului nostru, alu lui Marcu Aureliu si alu marelui Severinu, nearu privi ca pre nisce adeverate remasîtie schimonosite ale ciclopiloru. Inse cu tote acestea totu statura d’intre Romani, si de la cădere incoce, barbati vrednici si intrelepti, cari bine vedeau ocar’a acést’a si se sileau in feliu si chipu se puna stavila orbirei, si se sparga besn’a intunerecului, dara inzedaru, cu multuraticii viscoli ai vremiloru, cu una nemilostiva amenintiare turbata, de pururea le inzedarnicira totu cugetulu, pana in anii cei mai după urma ai Domniei Măriei Sale Ionii George Caragea voivodu, candu descepta provedintia cea prea-innalta mai alesu trei duhuri romanesci, adeveratu vrednici barbati, suflete poternice si nespaimentate, luceferi stralucetori vécului acestuia, carorua cu cuviintia li s’ar cuveni statuele Italiei spre vecinic’a pomenire si lauda, adeca : prea Mari’a Sa prea bunulu acum stapanitoriu Domnu in scaunulu acestui principatu, Grigorie Dimitrie Ghica voivodu, inca banu fiindu, alu ducilea prea marele Dvornicu, adeverat’a dreptate, mangaiare compatriotiloru, scaparea seraciloru, stalpulu nevinovatiloru si podob’a patriei Constantinu Balaceanulu, ajutatu fiindu de preaintieleptulu,strasnicu iubitoriu de muse,marele Dvornicu George Golescu, cari ne potendu mai incolo suferi ocar’a némului loru, ci luandu pild’a de la cele alte popore luminate, cu cugetu unitu si cu bradiu poternicu parintescu, au asiediatu si au deschisu Scola Academicesca in Bucuresci la santulu Sava, de feliu de sciintie filosoficesci si matematicesci, chiaru in limb’a patriei, cu cu atât’a mai cu înlesnire se pota tinerimea pasî câtra tronulu Minervei, in care seda academicesca, macaru si intr’acésta scurta curgere de vreme si cu atâtia viscoli câți au patimitu, nu pucinu rodu s’au facutu până acum’a, precum se vede in fapta, si de nu se intemplă iutile vremi jigodiose, departe eră se ajunga, apoi pedic’a cea mai mare a neintîtei pasîri a sciintieloru a fostu si este netiparirea cârtiloru scolastice, pentru ca numai cu scrisulu, pasiesce predarea cu numai cu zabava, ci si cu gestele neaperate, si pricin’a netiparirii, nu condeiulu, ci volbur’a lui Saturau a stătuta la midilocu. De aceea noi facemu prea cinstitului publicu de scrie, ca voimu a dă la luminii in limb’a patriei, adeca : filosofi’a, matematic’a si geografi ’a, apoi după acést’a va urmă si istori’a universala.*) Acestea sunt cari voimu, de va vré si Dumnedieu, si de vomu fi ajutati de catra iubitorii de muse compatrioti, se le supunemu tipului. Annox’a Littera C. II.iscriptiune pre pietr’a ce se afla pusa d’asupr’a usiei besericei St. Sava. Acesta santa Beserica, locasiulu domnului Savaotu *). D’in elaboratele ce se vedu anunciate in aceasta prochiamare, nu se gasesce de câtu unu singuru manuscrissu, care se afla in bibliotec’a Universității d’in Bucuresci intitulata : Cursu de Aritmetica, compusu in limb’a romanesca, de G. Lazaru, in folosulu scoleloru d’in St. Sava, la annulu 1821, Februariu 26, fiindu făcută mai mica de unu Andronache parcalabulu, si inchinata la Lavra S. Sava de langa Ierusalimu, hramulu acestei Beserice fiindu Blagovesteniele, precum in hrisove s’a vediutu, era din nesciinti’a unorua si d’in multa trecere de vreme, norodulu Sântului Sava l’a tienutu. Acesta dara dumnedieescu lacasiu, multu invechindu-se a inceputu a se strică si a crepă, in câtu si a se surpă primejduiu, care Mari’a Sa Blagocestivulu si luminatulu Domnu, Ionu Gonstantinu Basarabu voevodu, vediendu stricatiunea ei, a pusu ca se mai intarescapre unde i s’a parutu ca trebuie ca se stee. Era forte slaba fiindu, mai vertosu temeliele s’a surpatu. Deci Mari’a-Sa o a surpatu de totu acea vechia ce a fostu, si d’in temelie a ziditu acést’a ce se vede asie iscusita si frumosa, adaugindu pre langa dins’a si alte case si tocmele ca se fie scola de invetiata carte intru pomenirea vecinica a némului seu si a mosiloru si a stramosiloru Măriei Sale pomena. Si pre langa mai multa cheltuiala cea data Mari’a Sa, remanendu si nisce bani a unui Sterie luminatariu după mortea lui, la acesta lucrare s’au data că si lui pomena se-i remanea. *) Ispravituicu fiindu Radulu Dudescu Vel Slugeru, Egumenu Kir Daniilu Arapu, si s’a isprăvitu la leatulu 7217 (1709), Iulie 20. P. Poenaru. *) Acesta beserica s’a desfiintiatu in annulu 1870, pentru ca fundamentele acestui edificiu remasesera îngropate, prin inaltiarea succesiva a termenului din pregiura.