Federatiunea, noiembrie 1871 (Anul 4, nr. 109-120)
1871-11-25 / nr. 118
Domne dumnedieule! carele prin atâti secuii povatiuisi si aperasi pre acestu bietu popom, pentru ce l’ai parasitu tocm’a atunci candu avea mai mare lipsa de tine ? — pentru ce Ti-ai intorsu faci’a Ta de la dinsulu atunci, candu pentru tote creaturele Tale incepe a străluci câte o radia de sperantia pentru una sorte mai fericita ? Cu indulginti’a ou. publicu cetitoriu, se vedemu ce se semena si ce se secera in tier’a Oasiului? ! PS La anulu 1861, majoritatea intielegintiei si a poporului oasianu candida de ablegatu pentru Pest’a pre onorab. parocu alu Tirsioliului, Dlu Ioanu Darabantu; una fractiune, desî romana, folosi tote midilocele, pentru repasîrea numitului candidatu, numai câ inter duos litigantes se reése bar. Vecsey, cu cine a statu in frunteafractiunei, deo-cam-data lu retacu. La 1864, la initîativ’a preotului d’in Bicsadu, intreg’a preutîme candid* de ablegatu alu seu pre prea on. D. Alessandru Erdős de Ugla, vice-arci-diaconulu Tierei Oasiului; preutîmea incepu cu tota conscientîositatea a îndreptă cărările pentru reesîrea candidatului seu ; inse gurele rele dîceau, cu candidatulu pre sub mana lucra pentru bar. Vecsey , nevoindu a perde favorulu, câ baronulu se lu chiame la venatu de ursi pre muntii Maramuresiului , destulu câ reesî baronulu. La 1868 era si era de alesu ablegatu , protopopulu ajinse, voiam se dîcu, capulu onoratu alu Tractului, in locu se conchiame preutîmea la una conferintia prealabila, tacu frumosielu acasa , era preutii fara capu, mii votam cu drept’a, altii cu stang’a si poporulu cu acea parte, care i-a datu mai multa palinca si i-a numeratu mai multi floretii ; guvernulu avendu mai multi bani cu stang’a învinse d’insulu prin Boros Pál. La 1869, la initîativ’a părintelui d’in Bicsadu, duci teneri bravi, Gerasimu Stetiu si Vasilie Tataru, arangiara primuu baiu in Tier’a Oasiului la scaldele Bicsadului, cum câ neci acestua nu potu reesî fara discordie, s’a relationatu atunci prin corespondintele de langa Somesiu. Bine informatii'i dîceau, ca isvorulu discordieloru este prea on. D. protopopu alu Tierei Oasiului. La 1871, vicariulu Marmatîei, reverendis. D. Mihaiu Pavelu, cu datulu 1. sept., provoca pre toti protopopii din 94. parode ungurene, că pentru conferinti’a, care se va tiené in Sigetulu Marmatîei, si unde se vom consultă despre viitoriulu veduveloru si orfaniloru , mna si despre unele obiecte comune vitale, fia care districtu se aléga d’in sinulu seu unu preutu si duoi mireni, cari vom representă ,interessele districtului, — d’in tóte districtele s’au tramisu representanti, numai si numai alu Tierei Oasiului nu avu tempu, neci ocasiune a face destule conchiambrii vicariale, ci provocarea cu datulu 1. sept. se cercula numai in preser’a conferintiei, inse cu acea comitiva protopopesca, ca cestiunea fundatiuniloru nu cade io sfer’a preutiiloru, ci in a guvernului diecesanu. Dara de la date se treceau la fapte. Tieruti’a Oasiului avu frumos’a datina, că totii preutii, docentii, cantorii, representantii besericeloru si ai comuneloru in totu anulu se adunau la o conferintia districtuala. Acolo se desbareă modulu aplicării in prassa a ordinatiuniloru mai înalte ; se deslegau gravamenele toturoru celoru de facta; prin associatiunea ideelor, se desvoltau principie pentru înflorirea si inanaltarea binelui comunu ; acolo intalnindu-se preotii, că fraţi egali, docenţii, cantorii, curatorii si representantii comuneloru, că adeverati fii ai maicei beserice, se sustieneă intielegerea intre beserica, docinte si ascultători ; in câtu mai respectatu cleru si mai fericitu popom nu a esistatu inintrega diecesea. Aceste conferintie binefacatorie de la 1862 nu mai esistu ; fusera cateva prin nesce cârcime, aceleai fusera nu conferintie, ci adunature; cine porta vin’a ? judece on. publicu cetitoriu ; eu dîcu, cu acelua, carele are dreptulu in mana a conchiamâ astfeliu de conferintie. Inse, ca se nu abusediu cu pacienti’a on. publicu, voiu trece la alegerile de membri pentru comitetulu centralu comitatensi in intielesulu legii d’in 1871. art. 42. Siedinti’a comitetului, centralu a comitatului Satu-Mare, pentru ordonarea si defigerea membriloru, s’a tienutu in 6. noemvre. Vice-arci-diaconulu Tierei Oasiului d’in predilectunea stapaniloru magiari a fostu membru ordinariu alu comitetulu Centr. comitatensu ; prin urmare, desî inimicii noștri seculari prin, nerusînat’a loru maniera făcură alegerile membriloru, fara, seu pre tărdîa incunoscintiare a preutiloru comuneloru, protopopuile tractului acestuia de la 6. noemvro pana la 22., avu si tempu si ocasiune destula a-si împlini detoriuti’a oficiosa, de nu romana, tacia cu subalternii sei preuti, a semnalisă si a dă inviatiuni pentru actulu acestu de mare importantia si afundu taiatoriu in interessele vitali ale poporului ? — Asta-di dara, candu opiniunea publica, cu totu dreptulu pote agrai pre preotii comuneloru estu modu . Ingratitoru daca vi place a mulge si tunde piele, pentru ce nuve ingrigiti si de pasciune? pentru ce le lasati a trece prin locuri molipsite, că se se calbegiesca ? daca trei părinți 472 potura scapă turmele loru d’in gur’a lupiloru, pentru ce nu si voi ? ! Au nu cu totu dreptulu, preutîmea delasata si neinformata pote plesni tota responsabilitatea in facl’a aceluia, care in locu se-si faca oficiulu seu, sta acasa la sugare, si se delectedia in reesîrea unui seu altui processu după placulu si inim’a sa, era poporulu si concentredia încrederea interesseloru sale in fii lui Israilu si in neimpacatii inimici ai numelui romanu, veniti d’in Dintumogen’a Asiei?! — Doamne ! pentru ce lesasi, că fia cine se potu cresce mare d’in prescurele romane ? ! D’in istorisirea celoru premisse, apiiatu se vede, ca in aceasta nefericita tierutia, in intregu deceniulu trecutu s’a semenatu discordia, ura intre frați si passivitatea cea mai mare câtra căușele comune ; — prin urmare nu e mirare, cum Clerulu, sub pré-intielept’a conducere a fostului Vice-ard-diaconu Ioanu Anderco, pentru concordia, amore fratiesca si prudentia pastorala, se comendă spre imitare altoru cercuri si districte, era oracululu poporului seu, — asta-di vegetedia in passivitate, duci cu duoi nu se intielegu, neci convinu cu ani indelungati ; éra poporulu ? o ! poporulu, nu sciedecatuse faea tergu cu cei ce i dau de beatu si mancatu, si asie interessele sale cele mai vitale mai bucurosu le concrede jupanului arendasiu, de câtu parintelui Protopopu, câci adeveratu a fostu si va fi: cine ce semena, aceea si secera quod erat demonstrandum. Astfeliu de semintia s’a semenatu si in privinti’a scoleloru, si cum câ — dorere — si secerisiulu va fi acelua, câ presta câte va luni, in tota tier’a Oasiului, afara de cele done protestante magiare, nu va mai fi neci una scola confessionala, ci tote ale statului magiaru , despre cari altadata, inse câtu mai curendu. Unu nume fara nume Oradea-Mare, 2. dec. 1871. Comitetulu comitatense allu Bihariei se compune d’in 300 membri virili S'în 300 m. alesi. Intre taci brii virili aveau romani pre următorii : S.S. Eppulu Iosifu Pap Szilágyi, Gerardu Véghsec (vulgo Visieu, acum prosied. tribun, d’in Zarandu), Demetriu Ianceu (semi-romanu), Giorgiu Envanu Petru Erdei, Nicolau Vutcanu Nicolau Parrade, Iosifu Romanu, Ionu Cristianu, Allessandru Razvanu, Giorgiu Rossinu, si — de s’ar tiené de noi*) — pre Samuil Gărbori, (nepotu allu marelui Vulcanu), adeca toti cu totii 12 de doi-spre-diece membri. Ecca unde ajunseramu cu legea de virilitate. Alegerile se începură in 27 noemvre, a. c. Pana acum se alesera următorii romani : In cerculu Nimovsciloru (tienutulu Beiusiului) Parteniu Cos,„m’a, Vasiliu Ignatu, Giorgiu Vasilieviciu, •si Teodore Fassîa. In cerc. de Vascou : Ionu Vasiu, Giorgiu Pop ’ a, Petru Sabâu, Vasiliu Siarcadanu si Allessandru Popescu. In cerc. de Ceic’a : Allessandru Lupu-Farcasianu , Nicolau Zigrea, Demetriu Pop’a si Teodoru Ciocanu. In cerc. Vadului(Crisiu-rapede): Vasiliu Cibenescu Mihaiu Stupa, si*Alessandru Papu. . In cerc. Borodu-Mare : Stefanu Borosiu, Ionu Gozmanu , Antoniu Venteru , Allesandru Catocea, Samuilu Parrade, Stefanu Venteru si Ionu Borosiu. In cer. de Tarianu : Ionu Papu si Ionu Tiforu. In cerc. Beliului : Ionu Gozmanu (alesu de doue ori) si Iosifu Marchisiu. In cerculu de Gintea : Iosifu Pintea. In cerc. Ciumeghiului (Illea) : Giorgiu Topanu si Iosifu Ros si nu. In cerculu de Let’a : Ionu Selagianu, — adeca numerulu membriloru alesi pana acum’a face 30 insi, — pentru ca D. Ionu Gozmanu trebue se abdîca de la unu locu. Resultatulu alegeriloru urmatorie lu vomu publică la tempulu seu. Coresp. VAIRIETATI. *** ( Necrologu.) Vi-am fostu scrisu („Fed.“ n. 109.) cum in 2. nov. a. c. petrecuramu la repausulu eternu pre prea demn’a consocra a Dlui Protp. d’iu Petierc’a — pre mam’a preutesei, — si socr’a Preutului d’in Teiusiu — si cum cu anim’a franta de dorere nereintorseramu a *) Dar’ ceilalti tienu- se toti ? Nu vi faceti illusiuni si invetiati-ve a nu consideră de romani pre acei omeni, neci caldi neci reci, cari nu apera interessele poporului rom. era pre cei ce le desconsidera, le calea in peciore si le vendu, se-i treceti — precum meritedia — in list’a renegatiloru, pre cari trebue combătuți mai ageru decâtu pre cei ce se folosescu de ei ca de unelte orbie. Red, casa, — dar’ vai ! tiran’a morte ne urmări si mai depar — abie trecură vre-o diece dîlle, candu acestu nefericitu preutu avu a petrece la mormentu pre fiulu seu Eugeniu, și după câteva diile se află langa ossamintele reci si fara de vieti’a a multu amabilei salle socie I u 1 ian n’a. In 19. nov. a. c. domineca , la mediadi, fu răpită acésta bella fientia in primii anui ai căsătoriei — si abié in alui 22 ani allu etătii — lasandu in cellu mai adancatu doliu pre prea demnulu si zelosulu preutu, sociu allu ei, si una fiia abie de 1% annu. — Iubire, sperantie, presente, venitoriu, tote fure amaru isbite in acestu momenta. — Unu înfocata de versatu, neobservata, trasu in launtru la isvorulu vietiei, — insocitu cu neodihna, si supărările precesse, a devenita la vehemintia — câtu totu ajutoriulu medicale a devenita nefolositoriu. Fia-i tierin’a usiora ! Era tu, confrate, supporta cu resignatiune lovitur’a sortii si te mangaia ca Iovu suppunendu-te vointiei lui Ddieu. — T e u s i u , 30. nov. 1871. Unu confrate. *** (M u 11 i u m i t a p u b li c a.) D. Contele Zichy d’in Maeru (Districtulu Nasaudului), vediendu lipsele si neajunsele comunei besericesci rom. gr. cat. a Bistritiei pentru edificand’a casa parochiale, a dăruita 80 fl. v. a., pentru care marinimitate primesca multiamita publica, de la credintiosii romani gr. cat. d’in Bistritia, 25. noemv. 1871. Alessandru Sia sî , parocu si proto. *Y (On. cetitori si voru aduce aminte), câ unu correspundinte alu nostru d’in Maramuresiu ni anunciu in dîtele trecute, câ in cerculu electoralu alu Sigetului-Marmatîei a pasîtu de candidatu pentru diet’a pestaua dlu Michailu Paavllu, vicariu foraneu, in loculu lui I. Szaplonczay, care si-a depusu mandatata. — Una depesta telegrafica de la 4. decemvre ni aduce scirea, cu alegerea s’a tienutu si candidatulu M. Pavelu a fostu alesu cu unanimitate. Precum amu insemnatu si cu alta ocasiune, D. Michailu Pavelu este barbatu alu guvernului, dar’ cu tote acestea speramu, si avemu cuventu a speră, ca in cestiunile de interessu natiunalu romanu Dsa va fi si va sci se fia romanu. iciri electrice. Laibach. 2. dec. Comitetulu nationalu centralu de alegere a otaritu in siedinti’a finala de asta-di, a. candidă d’in nou pre toti ablegatii dietali de mai innainte. Constantinopolea, 2. dec. Sultanulu va tramite nume ordulu osmanicu papei prin unu solu estra-ordinariu. In Tauris s’a furatu de la unu curieriu rusescu scrisori importante si bani multi. Brussel 1’ a, 3. de . D’un fonte securi se aude ca crisp a ministeriala este a se consideră definita. Deputatulu de Theux e desemnatii de ministru-presiedinte fara portfoiu, senatorii Clodt Demgar pentru esterne, Maiou pentru financie, deputatulu Thomissen pentru justitîa, deputatulu Schollaert pentru interne, generaliulu Eennens pentru resbelu, deputatulu Vanhoorde pentru lucrări publice, si Dumortier de ministru fara portfoiu. Toti apartienu partitei drepte a camerei. Cei dantâiu patru se fi primitu degiu portfoiele oferite ; primirea portideloru d’in partea celorualalti desemnati e verosimila. Rom’a, 4. decemvre Ministrulu de financie Sella va presentă camerei unu raportu despre servitiulu financiariu d’in decursulu deceniului ultimu si in legătură cu acestu raportu va desfasimă si recerintiele anului financiariu viitoriu. — Cercurile politice de aici urmarescu inarmurile Russiei cu mare atenţiune, si se crede, ca aceste pregătiri sunt indreptate contr’a Germaniei. Londonu, 4. decemvre. Consiliulu federativii alu „Internationalei“ d’in Britani’a-Mare a decisu, a sprijini pre Dilke in tota privinti’a si in intielegire cu „International’a* a decisu in genere, ca Dilke se devină presiedintele republicei britanice. Propriet., edit. si red. respundiet. : ALES. ROMANII Burs’a de Vien’a de la 4. decemvre, 1781. 9°/o metall. 08.20 Imprimi, nat. 67.85 Sorti d’in 1860 101.60 Act. de banca 814.— Act. inst. cred. 316.60 Londra 116.29 Arginta 116.— Galbenu 5.55 Napoleond’or 9.28 S’a tiparitu in Pest’a 1871. prin Victore Hornyánszky Strad’a Idoliloru Nr. 20.