Federatiunea, decembrie 1871 (Anul 4, nr. 121-132)
1871-12-01 / nr. 121
tiulu intre sprincene ; trei anguste : gur’a, stelele si petiorele (la talpe) ; trei grose : bradele, sioldurile si pulpele ; trei subtire : degetele, perii capului si buzele ; trei mici : gutulu, nasulu si gur’a. Laolalta doue-dieci si patru de conditiuni, d’intre cari la cele mai multe se pote observă forte bine gustului spaniolu. (.International’a“) Siedinti’a ultima septemanaria a consiliului associatiunei lucratoriloru internationali, carea s’a tienutu in Londr’a sub presiedinti’a lui lung, este de insemnatu, ca s’au mai alesu de membri ai consiliului generalu francesti Ranvier, Cournel si Arnaud, fosti membri ai comunei parisiane. Secretariulu primit ceti epistole dela societățile filiale anglese despre progressele rapide ale associatiunei. Una epistola d’in Glasgow îndrepta rogarea câtra consiliu, ca acelua se intrevina cu influinti’a sa la societățile filiale de pre continentu, ca acestea se opresca pre caldararii d’in tierele esterne a-si caută lucru la caldararii d’in Glasgow, pre tempulu candu va fi acolo strabulu. Una epistola d’in Copenhaga constata ca societatea filiala de acolo numera 2000 membri si ca in tote orasiele mari ale Danimarcei se infiintieza cu rapediune societati filiale. Epistole d’in Itali’a asecura , ca asie numitulu congresu alu lucratoriloru , tienutu de curundu in Rom’a, ar’ fi fostu una astutia a lui Mazzini cu scopu de a insielă pre publicu despre pasii gigantici , cu cari inainteza International’a in Itali’a. De la reuniunile de industria d’in Neuseeland si Canad’a s’au cetitu epistole prin cari acestea dau desluciri, câ cum ar’ poté deveni si ele societâti filiale ale associatiunei. După cetirea correspundintieloru, consiliulu a luatu in consideratiune mesurele parlamentului germanu, prin cari acestua a voitu se impedece pre membrulu lucratoriloru Bebel, da parteni principiele associatiunei , or lui Bebel s’a votatu multiamita. ***(Guvernuluimperatului) de la Berlinu striga pace si reconciliare cu Franci’a, in mesagiulu de deschidere a parlamentului. Era inse unu pasagiu d’in discursulu ce d. Popp, procurore generale, pronuncia cu ocasiunea deschiderii curţii imperiale prusiane d’in Strasburg : „In fine, tunurile tăcu ! Amu culcatu la pamente aceasta infama națiune, aceasta națiune lacoma de gloria, lacoma de prada! l-amu aretatu ce pote Germani’a tista, luptandu-se, cu Dumnedieu, pentru una santa causa ! Doue provincie magnifice fure cucerite sau mai bine desrobite de noi, doue provincie cari sunt sângele si carnea noastra ; si traimu in veselia sperantia, ca in curundu nici una picătură de sânge francesu nu va mai curge in vinele locuitoriloru acestora provincie. Aduceti-ve aminte, domniloru, câ d-vostra sunteti justiti’a. Aduceti-ve aminte câ aveti la dispositiune tote asprimele legii. Ori de câte ori va fi vorb’a d’a aspri, nu crutiati , pedepsiti fara mila, nu uitati câ clementi’a ar’ fi una erore, câ moderatiunea ar’ fi unu periclu“. „Gazetta de Francofurtu“ observa, câ asemenea cuvinte nu voruavé altu efectu de câtu se unesca si mai multu cu Branci’a animele si sufletele locuitoriloru d’in Alsaci’a si Loren’a. ..(In seclulu alu XIX. !) Patriarculu grecescu d’in Constantinopole a dispusu se se aduca, de pre muntele Atosu bilulu (?) si, maice-virgine, că se impedece coler’a. Patriarculu, membrii sântului sinodu, episcopii si una mulţime de preoţi si credintiosi petrecura, cantandu cântece besericesci, relicui’a acést’a dela loculu descalecarei până la edificiulu patriarcului. Politî’a voia se opresca mulţimea poporului de la intrarea in edificiulu patriarcalu, inse prin acést’a se escu disordine , incâtu patriaculu fu silitu a-si luă refugiulu cu bréulu celu santu in una chrcima, de unde apoi ajunse, prin usi’a d’in dosu, la edificiulu patriarcalu. — Sermana vergina, sermanu patriarcu, dar’ si mai sermanu poporu, care trenutu in orbia si fanatismu, trebue se porti tóté pre spinarea ta. *** (Dunareaainghiatiatu) pre aici mai totu si pre ea mai multe nai, asie incâtu comunicatiunea e de totu sistata. Nâile pescariloru sunt inghietiate cu pesci cu totu. Acum incependu unu tempu mai mare, se lucra cu încordare la eliberarea nâiloru d’in ghiata. (G u n o i r e a c u v a ru.) Unulu d’intre cele mai bune metode pentru intrebuintiarea varului este urmatoriulu: Varulu se pune in straturi cu pamentu humu (mole) in una gramada conica; se punu adeca pre una parte vara trei pana in patru parti pamentu, pre acést’a se versa apoi d’in candu in candu ap’a necesaria pentru stingerea varului, după aceea se acopere bine graroad’a tota cu pulvere, pre care se mai arunca pucinu pamentu ; gramad’a apoi are se stée 3—4 septemane in odihna; după aceea se mesteca bine varulu sfarimatu cu pamentulu mdle (humosu) si mestecatur’a acést’a se duce si se presără, in fine, pre pamentulu, pre care voimu alu gunoi. Ostenel’a va fi bine recompensata, pentru ca vomu capetă unu materialu precelinte de gunoitu. *** (Rî m’a că cultivatoria de pamentu.) Este constatata, ca straturile inferiore ale pamentului nu contienu, afara de apa, elemente folositorie pentru plante. Aceste straturi inse se gaurescu de rime patru si mai multe urme in rosu si apoi prin aceste gaure pornescu radacinele si se intrapenescu ; după cercetările făcute s’a aflata, ca rimele implu găurele făcute de ele cu escrementele loru, si fiindu-câ escrementele loru sunt chiaru că pamentulu produsu d’in frundie putredîte, după mai multi ani, prin activitatea rîmeloru pamentulu neproductivu se preface in productive (F o i e e natiorale boeme) d’in Prag’a „Narodni-Listi" si „Pokrok* fure confiscate pentru nesce articli scrisi despre trebele mandre si sublime ale guvernului ungurescu. Totu asie a partîtu-o si ,Politik,“ dar’ acést’a a ,noua or’a“ in tempulu prestate. Apoi mai dîca cineva, câ constitutiunea Ostruoguriei nu e angeresca, câ „dualismulu“ nu se nesuesce d’in tote poterile si cu tota modulu a cresce cetatieni bravi, consciintiosi, adeca, cari ori candu si ori unde se si pota esprime libera dorintiele si se pota combate, desaprobă si condamnă abusurile, arbitriulu si volnici’a ingamfata, precum o cere ori si care constitutiune adeverata, or’ nu numai batjocorita at esempla docent. (Venaturu de tauri selbatici.) In Americ’a de nordu, unic’a petrecere aventurosa pentru venatorii pasionati de pre acolo asié dîcundu e numai venaturu de tauri. Nu tare de maltu, venaturile aceste costău bani forte multi, afara de aceea si sacrificie si ostenele forte mari, prea mari in proportiune cu succesulu micu care ludobendean. Adi inse, candu caile ferate au petrunsu si prin tienuturile pustie ale tauriloru selbatici, venatulu asupra acestoru animale e forte imbelsugatu si pustiitoriu. De-a lungulu cailoru ferate lasu cadavrele loru cu miile, putredute, infectandu aerulu, caci locuitorii macelarescu fara mila, luandu-i numai limb’a loru gustuosa si un tur’a; carnea si pielea loru scumpa si grea nu o ia trebuintieza. Candu trece trenulu prin trenuturile aceste tăcute, bubuitulu si fumulu masînei, si zuruitulu roteloru insiela la sine d’in îndepărtare pre taurii selbatici, cari cu miile se aduna in giurulu acestui objectu neobicinuitu. Trenulu apoi se opresce, si venatorii parte scoborindu-se, parte d’in vagone, impusca după poteri asupr’a lora, dobora cu sutele d’intre ei, taia si li scotu limbele si untur’a, apoi pleca mai departe. Venaturile aceste vise nu sunt iara periele, ca ci animalele aceste selbatice nu arare ori se arunca asupr’a trenului, si acestua desî i nimicesce, lu scota vise d’in sîne, si astu-feliu se intempla uneori nenorociri forte mari. 484 Sciri electrice. Bucuresci, 8. dec. Referintiele câtra Germani’a se voru intrerumpe cu totulu. Scutari, 8. dec. Meriditii alungara fara lupta pre Mustafa pasi’a, si apoi declarara, ca ei sunt autonomi si ca nu accepta neci una ordinatiune de la Sultanulu. Odess’a, 8. dec. Unu aginte alu marinei angle a cercetatu litoralele pontului, pentru a ochi lucrarile bellice intreprinse d’in partea Russiei. Elu afla, ca scirile despre pregătiri sunt essagerate. Petrupole, 8. dec. Cu ocasiunea serbarii ordului lui George, tiarulu a trenutu urmatoriulu toastu : „In sanetatea imperatului Wilhelm, a celui mai betranu d’intre cavalerii ordului, si in sanetatea celorulalti cavaleri ai ordului d’in armat’a sa, pre ai caroru demni representanti sant mândru a-i vedé asta din midiloculil nostru. Dorescu si speru, ca intim’a amicitia, carea ne lega in presinte, se va sustiene si continuă si in generatiunile viitorie, asemenea se va continua si fraternitatea armeloru a ambeloru armate, carea dateza d’in unu tempu neuitatu. In acést’a vediu eu garanti’a cea mai buna pentru pace si pentru ordinea legale in Europ’a.“ Principele Frideriau Carolu d’in Prussi’a a redicatu apoi, dreptu respunsu, unu toastu in sanetatea tiarului. Petrupole, 9. dec. Amenintia erumperea unui conflictu cu Chin’a, carea cere inapoi tienutulu Culdsi’a, care totu de-un’a s’a tienutu de Cbin’a. Unu deputatu d’in Cbin’a a sositu in Turchestanu, Constantinopole, 9. dec. După scirile d’in Bucuresci, momentulu in care principele Carolu va abdică la tronulu României nu mai este departe. — „Bizantis“ vrie sfe scia, ck in Iaşi aru fi eruptu turburkri. V ie n’a, 9. dec. Reichsratbulu de siguru se va deschide in 27. dec. Toţi oficialii destituiţi sub Hohenwart in Boemi’a si Moravi’a se voru repune era in posturile loru. P r a g’a, 9. dec. „Bohemi’a“ anuncia, ck guvernulu romanu ar’ fi dechiaratu espressu Portei, ck tote impartesîrile despre una aliantia a României cu Serbi’a in contr’a Turciei sunt nefundate. Constantinopolea, 9. dec. Diuariulu de aici „Bizantis“ publica una epistola d’in Romani’a, in carea se dîce, ck asta-di tronulu se clatina mai tare că alta data. In Iasi se temu de turburari. Prag’a, 11. dec. Dietele provincieloru senguratece se voru intruni la inceputulu septemanei venitorie pentru a tiene unele consultari scurte ; or’ cu doue dîle inainte de craciunu se voru incliară. Senatulu imperialu se va deschide definitivu in 27. dec. După votarea provisoria a darii, diet’a se va prelungi plina după anulu nou. Francofurtu, 11. dec. Astadi s’a incheiatu conventiunea aditionala la pactulu de pace, legatu in 10. maiu intre representantele francesu si germanu. Constantinopolea, 11. dec. Sinodulu d’in Aten’a protesteza in contr’a impaciuirei, ce patriarculu are de cugetu a inchiată cu Bulgarii in detrimentulu unitătii beseriei orientale. V e r s a 1 i’a, 11. dec. Stang’a republicana e resolutu in contr’a reintorcerei Adunarei nationale la Parisu. Ea nu va luă initiativ’a la presentarea unei astu-feliu de propuneri. Alegerile suplinitorie pentru Adunarea naţionala se voru intemplă numai in datele prime ale lui Martie. Propriei, edit. si red. respundiet. : ALES. A03LAXU. Burs’a de Vien’a de la 11. decemvre, 1781. 5% metall. 58.45 Imprum. nat. 68.40 Sorti d’in 1860 101.70 Act. de banca 811.— Act. inst. cred. F 320.— Londra 117.55 Arginta 117.35 Galbenu 5.58 Napoleond’or 9.33 */, Institutulu de creditu si de economie in Sibiiu. Fiindu subscrisu întregii capitalulu de actiuni alu „Institutului de creditu si de economie »A li B I Si’A“. Domnii actionari ai numitului institutu sunt rogati in sensulu conditiunei 1. d’in publicatiunea nostra dela 1. augustu a. c. : a respunde in timpu de o luna si rat’a 11. de 20%, adeca câte 20 floreni de acţiune, sau la Domnii representanti ai nostri, unde s’a facutu subscrierea, seu si d’a dreptulu la acestu comitetu in Sibiu, strad’a macelariloru Bir. HO. Sibiiu, IO. decemvre 1871. (1-3) Comitetulu fundatoriu. S’a tiparitu in Pest’a 1871, prin Victoru Hornyánszky Strad’a Idoliloru Nr. 20