Federatiunea, decembrie 1871 (Anul 4, nr. 121-132)

1871-12-01 / nr. 121

tiulu intre sprincene ; trei anguste : gur’a, stelele si petiore­­le (la talpe) ; trei grose : brad­ele, sioldurile si pulpele ; trei subtire : degetele, perii capului si buzele ; trei mici : gutulu, nasulu si gur’a. La­olalta doue-dieci si patru de con­­ditiuni, d’intre cari la cele mai multe se pote observă forte bine gustulu­i spaniolu. (.Internationa­l’a“) Siedinti’a ultima sep­­temanaria a consiliului associatiunei lucrato­riloru internatio­nali, carea s’a tienutu in Londr’a sub presiedinti’a lui lung, este de insemnatu, ca s’au mai alesu de membri ai consi­liului generalu francesti Ranvier, Cournel si Arnaud, fosti membri ai comunei parisiane. Secretariulu primit ceti episto­le dela societățile filiale anglese despre progressele rapide ale associatiunei. Una epistola d’in Glasgow îndrepta roga­­rea câtra consiliu, ca acelu­a se intrevina cu influinti’a sa la societățile filiale de pre continentu, ca acestea se opresca pre caldararii d’in tierele esterne a-si caută lucru la calda­­rarii d’in Glasgow, pre tempulu candu va fi acolo strab­ulu. Una epistola d’in Copenhag­a constata ca societatea filiala de acolo numera 2000 membri si ca in tote orasiele mari ale Danimarcei se infiintieza cu rapediune societati filiale. Epi­stole d’in Itali’a asecura , ca asie numitulu congresu alu lucratoriloru , tienutu de curundu in Rom’a, ar’ fi fostu una astutia a lui Mazzini cu scopu de a insielă pre publicu despre pasii gigantici , cu cari inainteza International’a in Itali’a. De la reuniunile de industria d’in Neuseeland si Canad’a s’au cetitu epistole prin cari acestea dau desluciri, câ cum ar’ poté deveni si ele societâti filiale ale associatiunei. După cetirea correspundin­­tieloru, consiliulu a luatu in consideratiune mesurele parla­mentului germanu, prin cari acestu­a a voitu se impedece pre membrulu lucratoriloru Bebel, da parteni principiele as­sociatiunei , or lui Bebel s’a votatu multiamita. ***(Guvernuluimperatului) de la Berlinu striga pace si reconciliare cu Franci’a, in mesagiulu de de­schidere a parlamentului. Era inse unu pasagiu d’in discur­­sulu ce d. Popp, procurore generale, pronuncia cu ocasiu­­nea deschiderii curţii imperiale prusiane d’in Strasburg : „In fine, tunurile tăcu ! Amu culcatu la pamente aceasta infama națiune, aceasta națiune lacoma de gloria, lacoma de prada! l-amu aretatu ce pote Germani’a tista, luptandu-se, cu Dum­­nedieu, pentru una santa causa ! Doue provincie magnifice fure cucerite sau mai bine desrobite de noi, doue provincie cari sunt sângele si carnea noastra ; si traimu in veselia spe­­rantia, ca in curundu nici una picătură de sânge francesu nu va mai curge in vinele locuitoriloru acestora provincie. Aduceti-ve aminte, domniloru, câ d-vostra sunteti justiti’a. Aduceti-ve aminte câ aveti la dispositiune tote asprimele legii. Ori de câte ori va fi vorb’a d’a aspri, nu crutiati , pedepsiti fara mila, nu uitati câ clementi’a ar’ fi una erore, câ moderatiunea ar’ fi unu periclu“. „Gazetta de Franco­­furtu“ observa, câ asemenea cuvinte nu voruavé altu efectu de câtu se unesca si mai multu cu Branci’a animele si su­fletele locuitoriloru d’in Alsaci’a si Loren’a. ..(In seclulu alu XIX. !) Patriarculu gre­­cescu d’in Constantinopole a dispusu se se aduca, de pre muntele Atosu bilulu (?) si, maice-virgine, că se impedece coler’a. Patriarculu, membrii sântului sinodu, episcopii si una mulţime de preoţi si credintiosi petrecura, cantandu cântece besericesci, relicui’a acést’a dela loculu descalecarei până la edificiulu patriarcului. Politî’a voia se opresca mul­ţimea poporului de la intrarea in edificiulu patriarcalu, inse prin acést’a se escu disordine , incâtu patriaculu fu silitu a-si luă refugiulu cu bréulu celu santu in una chrcima, de unde apoi ajunse, prin usi’a d’in dosu, la edificiulu patri­arcalu. — Sermana vergina, sermanu patriarcu, dar’ si mai sermanu poporu, care trenutu in orbia si fanatismu, trebue se porti tóté pre spinarea ta. *** (Dunareaainghiatiat­u) pre aici mai totu si pre ea mai multe nai, asie incâtu comunicatiunea e de totu sistata. Nâile pescariloru sunt inghietiate cu pesci cu totu. Acum incependu unu tempu mai mare, se lucra cu încordare la eliberarea nâiloru d’in ghiata. (G u n o i r e a c u v a r­u.) Unulu d’intre cele mai bune metode pentru intrebuintiarea varului este urma­­toriulu: Varulu se pune in straturi cu pamentu humu (mole) in una gramada conica; se punu adeca pre una parte vara trei pana in patru parti pamen­tu, pre acést’a se versa apoi d’in candu in candu ap’a necesaria pentru stingerea varului, după aceea se acopere bine graroad’a tota cu pulvere, pre care se mai arunca pu­­cinu pamentu ; gramad’a apoi are se stée 3—4 septemane in odihna; după aceea se mesteca bine varulu sfarimatu cu pamentulu mdle (humosu) si mestecatur’a acést’a se duce si se presără, in fine, pre pamentulu, pre care voimu a­lu gunoi. Ostenel’a va fi bine recompensata, pentru ca vomu capetă unu materialu precelinte de gunoitu. *** (R­î m’a că cultivatoria de pamen­­t­u.) Este constatata, ca straturile inferiore ale pamentului nu contienu, afara de apa, elemente folositorie pentru plante. Aceste straturi inse se gaurescu de rime patru si mai multe urme in rosu si apoi prin aceste gaure pornescu radacinele si se intrapenescu ; după cercetările făcute s’a aflata, ca rimele implu găurele făcute de ele cu escrementele loru, si fiindu-câ escrementele loru sunt chiaru că pamentulu pro­­dusu d’in frundie putredîte, după mai multi ani, prin acti­vitatea rîmeloru pamentulu neproductivu se preface in pro­ductive (F o i e­­ e natiorale bo­eme) d’in Prag’a „Narodni-Listi" si „Pokrok* fure confiscate pentru nesce articli scrisi despre trebele mandre si sublime ale guvernu­lui ungurescu. Totu asie a partîtu-o si ,Politik,“ dar’ acés­t’a a ,noua o­r’a“ in tempulu prestate. Apoi mai dîca cine­va, câ constitutiunea Ostruoguriei nu e angeresca, câ „dualismulu“­ nu se nesuesce d’in tote poterile si cu tota modulu a cresce cetatieni bravi, consciintiosi, adeca, cari ori candu si ori unde se si­ pota esprime libera dorintiele si se pota combate, desaprobă si condamnă abusurile, arbitriulu si volnici’a ingamfata, precum o cere ori si care constitutiu­­ne adeverata, or’ nu numai batjocorita at esempla docent. (V­e­n­a­t­u­r­u de tauri s­e­l­b­a­t­i­c­i.) In Americ’a de nordu, unic’a petrecere aventurosa pentru vena­­torii pasionati de pre acolo asié dîcundu e numai venaturu de tauri. Nu tare de maltu, venaturile aceste costău bani forte multi, afara de aceea si sacrificie si ostenele forte mari, prea mari in proportiune cu succesulu micu care lu­­dobendean. Adi inse, candu caile ferate au petrunsu si prin tienuturile pustie ale tauriloru selbatici, venatulu a­supr­a acestoru animale e forte imbels­ugatu si pustiitoriu. De-a­ lun­­gulu cailoru ferate lasu cadavrele loru cu miile, putredute, in­­fectandu aerulu, ca­ci locuitorii­­ macelarescu fara mila, luandu­­-i numai limb’a loru gustuosa si un tur’a; carnea si pielea loru scum­pa si grea nu o ia trebuintieza. Candu trece trenulu prin tre­nuturile aceste tăcute, bubuitulu si fumulu masînei, si zu­­ruitulu roteloru insiela la sine d’in îndepărtare pre taurii selbatici, cari cu miile se aduna in giurulu acestui objectu neobicinuitu. Trenulu apoi se opresce, si venatorii parte scoborindu-se, parte d’in vagone, impusca după poteri asu­­pr’a lora, dobora cu sutele d’intre ei, taia si li scotu lim­­bele si untur’a, apoi pleca mai departe. Venaturile aceste vise nu sunt iara periele, ca ci animalele aceste selbatice nu a­rare ori se arunca asupr’a trenului, si acestu­a de­sî i nimicesce, lu scota vise d’in sîne, si astu-feliu se intem­­pla une­ori nenorociri forte mari. 484 Sciri electrice. Bucuresci, 8. dec. Referintiele câtra Germani’a se voru intrerumpe cu totulu. Scutari, 8. dec. Meriditii alungara fara lupta pre Mustafa pasi’a, si apoi declarara, ca ei sunt autonomi si ca nu accepta neci una ordina­­tiune de la Sultanulu. Odes­s’a, 8. dec. Unu aginte alu marinei angle a cercetatu litoralele pontului, pentru a ochi lucrarile bellice intreprinse d’in partea Russiei. Elu afla, ca scirile despre pregătiri sunt essagerate. Petrupole, 8. dec. Cu ocasiunea serba­­rii ordului lui George, tiarulu a trenutu urmato­riulu toastu : „In sanetatea imperatului Wilhelm, a celui mai betranu d’intre cavalerii ordului, si in sanetatea celoru­lalti cavaleri ai ordului d’in ar­­mat’a sa, pre ai caroru demni representanti sant mândru a-i vedé asta­ di­­n midiloculil nostru. Dorescu si speru, ca intim’a amicitia, carea ne lega in presinte, se va sustiene si continuă si in generatiunile viitorie, asemenea se va continua si fraternitatea armeloru a ambeloru armate, carea dateza d’in unu tempu neuitatu. In acést’a vediu eu garanti’a cea mai buna pentru pace si pentru ordinea legale in Europ’a.“ Principele Frideriau Carolu d’in Prussi’a a redicatu apoi, dreptu res­­punsu, unu toastu in sanetatea tiarului. Petrupole, 9. dec. Amenintia erumpe­­rea unui conflictu cu Chin’a, carea cere inapoi tienutulu Culdsi’a, care totu de-un’a s’a tienutu de Cbin’a. Unu deputatu d’in Cbin’a a sositu in Turchestanu, Constantinopole, 9. dec. După scirile d’in Bucuresci, momentulu in care princi­pele Carolu va abdică la tronulu României nu mai este departe. — „Bizantis“ vrie sfe scia, ck in Iaşi aru fi eruptu turburkri. V i­e n’a, 9. dec. Reichsratbulu de siguru se va deschide in 27. dec. Toţi oficialii destituiţi sub Hohenwart in Boemi’a si Moravi’a se voru repune era in posturile loru. P r a g’a, 9. dec. „Bohemi’a“ anuncia, ck gu­­vernulu romanu ar’ fi dechiaratu espressu Portei, ck tote impartesîrile despre una aliantia a Româ­niei cu Serbi’a in contr’a Turciei sunt nefundate. Constantinopolea, 9. dec. Diua­­riulu de aici „Bizantis“ publica una epistola d’in Romani’a, in carea se dîce, ck asta-di tronulu se clatina mai tare că alta data. In Iasi se temu de turburari. Prag’a, 11. dec. Dietele provincieloru sen­­guratece se voru intruni la inceputulu septemanei venitorie pentru a tiene unele consultari scurte ; or’ cu doue dîle inainte de craciunu se voru in­­cliară. Senatulu imperialu se va deschide definitivu in 27. dec. După votarea provisoria a darii, diet’a se va prelungi plina după anulu nou. Francofurtu, 11. dec. Asta­di s’a in­­cheiatu conventiunea aditionala la pactulu de pace, legatu in 10. maiu intre representantele francesu si germanu. Constantinopolea, 11. dec. Sino­­dulu d’in Aten’a protesteza in contr’a impaciuirei, ce patriarculu are de cugetu a inchiată cu Bulga­rii in detrimentulu unitătii beseriei orientale. V e r s a 1 i’a, 11. dec. Stang’a republicana e resolutu in contr’a reintorcerei Adunarei nationale la Parisu. Ea nu va luă initiativ’a la presentarea unei astu-feliu de propuneri. Alegerile suplinitorie pentru Adunarea naţionala se voru intemplă numai in datele prime ale lui Martie. Propriei, edit. si red. respundiet. : ALES. A03LAXU. Burs’a de Vien’a de la 11. decemvre, 1781. 5% metall. 58.45 Imprum. nat. 68.40 Sorti d’in 1860 101.70 Act. de banca 811.— Act. inst. cred. F 320.— Londra 117.55 Arginta 117.35 Galbenu 5.58 Napoleond’or 9.33 */, Institutulu de creditu si de economie in Sibiiu. Fiindu subscrisu întregii capitalulu de actiuni alu „I­nstitutului de creditu si de economie »A li B I Si’A“. Domnii actionari ai numitului institutu sunt rogati in sensulu conditiunei 1. d’in publicatiunea nostra dela 1. augustu a. c. : a respunde in t­i­m­p­u d­e o l­u­n­a si rat’a 11. de 20%, adeca câte 20 flore­ni de acţiu­ne, sau la Domnii representanti ai nostri, unde s’a facutu subscrierea, seu si d’a dreptulu la acestu comitetu in Sibiu, strad’a macelariloru Bir. HO. Sibiiu, IO. decemvre 1871. (1-3) Comitetulu fundatoriu. S’a tiparitu in Pest’a 1871, prin Victoru Hornyánszky Strad’a Idoliloru Nr. 20

Next