Federatiunea, ianuarie 1872 (Anul 5, nr. 1-8)
1872-01-17 / nr. 2
Georgiu Ioan Covieiu reflecteza la unele observatiuni ale lui Sigismundu Popa si apoi se incerca a documenta, ca foi’a se redacteza in una limba, pre carea o intîelega toti invetiatorii si barbatii de specialitate. Alessandru Romanu: Findu ca se facura nesce observări asupr’a „Foiei invetiatoriloru“ me sentiu indetoratu a face câteva reflessiuni la celle ce dîsse mai alessu onorab. antevorbitorii! D. secret, de statu Ioannovieiu. Daca s’a dîssu că testulu romanescu allu foiei se scrie intr’o limba romanesca necorecta, neintiellessa, se nu se supere D. antevorbitoriu, caci este adeveratu si credu ca si eu am dreptulu d’a me consideră competinte in asta privintiar eu inca affirmu, ca traductiunea romanesca este necorrecta, neintietlessa, acest’a inse nu va se dica cumca cuvintele n’ar’ fi romanesci, sunt tote, dar’ terminii de sciintia (technici) sunt ren tradusi apoi siutassea, — lucrulu principale, — nu e de felu romanesca, pentru ca traducatoriloru lipsesce cunoscinti’a scientifica a limbei romane, pote si a cellei magiare, dar’ mai lipsesce inca momentulu principale : cunoscinti’a pedagogica. Ecca onorab. Camera, pentru ce este gresita, necorrecta, neintiellessa „Foi’a invetiatoriloru“ in traductiune romanesca ! — Cu acesta oceasiune mi-teau libertatea de a trage attentiunea onorab. Camere si asupr’a cartiloru didactice menite pentru scolele populari ; aceste inca sunt câtu se pote de defectuose, totu d’in căuşele indegetate prin mine ; era realu face in procederea ministeriului instrucţiunii publice, care traducerea si resp. compilarea acelloru cârti au lassatu si lassa a se face prin nesce studenţi, cari n’au scuturatu inca pulberea scolastica de pre calciamintele loru, precandu ministeriulu ar’ trebui se se adressedie cătra corpurile professorali alle celloru patru gimnasie romanesci, seau câtra directorii acelloru a, in credinti andu assemene lucrări unoru barbati de specialitate seau cerundu celiu pucinu optiunea loru asupr’a cartiloru didactice, câci altmintrea neci acestea, neci »foi’a inv." nu sunt de folosut, era banii votati de camera pentru tipărirea de cărți defectuose, atâtu in privintia limbistica, câtu si pedagogica, sunt bani dilapidati ! Cu tote acestea inse camer’a voteza cele 30.000 fl. pentru forma pedagogica a invetiatoriloru poporali, precum si alte 70.000 fl. pentru instructiunea adultiloru. Mai departe se voteza: 10.000 pentru cultivarea candidatiloru de professura si a inventiatoriloru poporali si 29.671 pentru institutul« d’in Vatiu alu surdo-mutiloru. Sub titlulu 43 sunt preliminati 100.000 fl. pentru infiintiarea de scole agronomice si industriale la scolele poporale superiore. Comissiunea financiaria propune a se vota numai 35.000 fi., or’ volulu separata cere, că acesta suma se se sterga cu totulu. Antoniu Csengery propune, ca acesta suta de mii se se adauga la cele 700.322 fl., cari s’au votatu degiu pentru educatiunea poporale, or’ ministrulu de instrucțiune să se invite, ca d’in acésta suma să sprijinasca pre acele comunități, cari dorescu a-si prevede scolele loru poporale superiore si cu cursuri agronomici. — Propunerea acest’a se primesce. Ministrulu-presiedinte L o n y a y presinta mai multe proiecte.de legi si cere, ca secțiunile să le desbata domineca la 10 ore a. m. — Camer’a le transmitte sectiuniloru si cu acést’a, Siedinfi’a se redica la 3 ore d. m. Batine si moravuri nationale. DIEII LOCALI, GENII, SJERPII DE CASA. „Si la nunte, la ingropâri si la alte intemplâri, scitite de dinsii, cinstescU prin versuri si cântări nesce dumnedieiri necunoscute si duhluitore a idoli daci.“ „Centemiru in Descriptio Moldaviae“ cap. I. part. cel. si lit. p. 286. III. (Urmare)*) Famili’a romana, a cărei organisatiune, după stramosiescile familie romane, a garantata conservarea nationalitătii nostre pana adi, este unica, care ni-a transmisa inalterabile credintie, datinele si traditiunile vechie. Daca visitămu adi acele umile casutte învelite cu paie seu trestia ale sateniloru Romani, si daca intrebamu despre Sierpii de casa, primula respunsu ce dobendimu este, ca „fiacare casa si are sierpele seu“ precum anticii si duceau : „Genium esse uniusculusque loci.“ Ce este acestu Sterpe de casa ? Nimicu altu de câtu Geniulu locului alu strabuniloru, si probele sunt destulu de numerose si valide, ca să intaresca opiniunea oricui si câ să-lu faca a vedé câ acést’a e unu adeveru. Servius1 ni spune, in modulu celu mai claru posibile, câ : »Nullus locus sine Genio est, qui per anguem plerumque ostenditur.* — ,Nu e nici unu locu fara de geniu, care in cele mai multe casuri se areta sub forma de sterpe.“ Er’ Propertiu că: »Vechiulu Lanuviu se afla sub tutel’a Draconelui incolacitoriu.*1) Isidoru nu mai lasa nici umbra de indoiela despre identitatea Geniiloru cu a Sierpiloru de casa la noi, candu duce : „Angues autem apud veteres pro Geniis locorum erant habiti semper.“1) Er’ Serpii la cei antici adesea erau luati dreptu Genii locuriloru. Virgiliu, in nemuritori’ai „Eneida“, vorbindu despre plecarea lui Enea d’in Gartaginea, despre intorcerea in Sicili’a, la aceste si despre sacrificiele funebre, făcute umbreloru lui Anchise, ni spune ca abie pronunciâ cuvintele prin care salută cenusi’a si umbrele parintesci, si de una-data — »unu sierpe lunecosu, de la bas’a sanctuarului, se svercoli de siepte ori in siepte mări incolaciture, incovaindu incetu mormentulu. . . . Enea remase imarmuritu la vederea lui... obstupuit visu Aeneas ! Sierpele vise, cu multe incolaciture, alunecă printre vase si printre pahare, gustă d’in bucate și apoi, fara se faca vreunu reu, dispăru pre la bas’a mormentului. Acestea cu atâtu mai multa facu să conserve nesce onori ne mai pomenite, nesciindu de trebuie să creda câ este ‘Geniulu locului, servitorulu părintelui seu Amchise.“*) Eta probatu dar’, câ Genii la antici erau represintati sub form’a de Sierpe, câ Sierpii, câ diei locali, erau priviţi si adorati că servitori ai dieiloru, că, fia care locu avendu si Geniulu seu, acestu Geniu se areta sub coldii celui mai inteliginte d’intre tereitorie : Sierpele. Si eră si naturale , că Genii locului să aiba form' Sierpelui, câci cultulu acestui animatu, candu sub nume da Dracone, candu sub genericulu nume de sierpe, este d’in cele mai vechi. Fiindu consacrata Minervei, Sierpele simbolisă la cei antici intieleptiunea, or’ că constelatiune pre ceriu represintă timpulu, prin incovoiaturele sale. Cine a citita scrierile clasiciloru si mitologi’a anticiloru si-aduce aminte cum colo, in Cholckid’a, Draconeie pazia lan’a de auru, d’incolo merele de aura d’la gradin’a Esperideloru, mai d’incolo fontan’a Castaliei. Draconeie si Sierpele an unu culta d’in cele mai întinse in priiite, si insusi crestinismulu nu l’a potutu înlătură. Legendele crestiniloru si in specie basmele Romaniloru d’in Daci’a atribuiă unu rolu d’in cele mai insemnate, fia că smeu, fia că sierpe cu aripe, fia că sierpe de casa. Evulu mediu lu adoră in fierele sale, cavaleri’a făcuse d’in elu emblem’a fepteloru strălucite si lu sculptău pre armele loru. Acésta vietiuitoria singulara fu amestecata in tote si pretotindeni, si totu-de-un’a fii emblem’a sub care se as 1) Aeneid. V. Servii. 2) „Lanuvium annosi vetus est tutela Diaconi* Propertii lib. IV. Elog. VIII. s) Isidori orig. lib. XII. cap. IV. ) Vedi Nrii 130, 131, 132 si 1 ai „Federat. *) Virgilii Aeneida, lib. V. vers. 84—96. 6 Buteni, {Comit. Ar adu), 9. ian. 1872. Conformu avisului publicatu in „Fed.“ D. Denpetriu B o n c iu , candidaturu de deputata allu cercului electo- S i e d i n t i’a de la 13. ian., 1872 Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. D’intre ministri sunt de facta: Pauler, Szlávy si Tisza. Processulu verbalu d’in siedinti’a trecuta se virifica. Stefanu Majoros vre se presinte unu projecte de lege, relativu la egal’a indreptâtîre a femeeloru. (Illaritate.) Oratorele si motiveza projectulu prin una cuventare lunga. Elu incepe cu Ev’a, care in paradisu ar’ fi fosta egalu indreptatîta cu sociulu seu Adamu, atâtu in drepturi câtu si indeterintie, si numai după ce au comissu pecatulu s’au desvoltatu altmintrelea referintiele naturale, inse civilisatiu- i nea moderna e chiamata a repară de nou ceea se s’a stricata. Dreptu aceea presinta urmatoriulu proiectu de lege : Despre egal’a indreptatîre a bărbaţiloru si femeeloru. §. 1. Personele de sessulu femininu, cari se tienu seu s’au naturalisatu in aceasta tiera, se potu asemenea barbatiloru bucură de tote drepturile politice. §. 2. Tote acele legi de până acum, cari eschidu pre femei de la esercitarea drepturiloru civile si politice, prin acést’a se scotu d’in valore. §. 3. Cu esecutarea acestei legi se insarcineza ministrulu de justitîa (Illaritate mare.) — Projectulu se va tipări si distribui. Raportorul« comissiunii verificatorie anuncia, ca mandatele a cinci deputați nu se potu verifică, de ora ce lipsescu patru membri. Camer’a decide a alege in siedinti’a de luni alti membri noui, daca cei absenti nu voru sosi pana atunci. Camer’a trece la ordinea dîtei si delibera mai antâiu raportulu comissiunii însărcinate cu esaminarea socoteleloru camerei de 1 ian. până in 14 iuniu 1871. Urmeza continuarea desbaterii speciale asupra bugetului ministrului de culta si instrucţiune. — Sub titlulu III, sunt preliminaţi că acoperire: 142.641 fl. perceptiuni d’in fondulu universităţii, 500 fl. tacse pentru essamenele professorali, 10.900 fl. bani de didactru, sucursulu de la singuraticele institute invitamentu 27.724 fl., productulu d’in fondulu institutului d’in Vatiu alu surdo-mutiloru 20.696 fl. — La propunerea comissiunii financiarie camer’a ie actu despre acesta titlu. Sub titlulu IV, se voteza 20.000 fl. „stipendie pentru professorii de la scolele superiore si mediocre, 2635 fl. pentru siepte elevi (doue locuri vacante) in Teresianulu d’in Vien’a si 20.000 pentru institutulu orfanulu teresianu d’in Sabliu. Adamu L a z a r u propune, că la acesta titlu se se adauga unu postu nou, adeca să se sistemiseze 25 de stipondie de câte 200 fl. pentru ''tineri de danga', cari studieza in Ungaria. Propunerea se transmitte comissiunii financiarie. Urmeza titlulu V: „Scopuri de cultura.“ Sub rubrica 1 : Musculu nationalu“ sunt preliminaţi 81.448 fl. Comissiunea financiaria propune a se sterge 2000 fl. — La acestu objectu vorbescu mai multi oratori, inse remane a se votâ in siedinti’a prossima. Siedinti’a se redica la 21/i ore d. m. vale de Buteni s’a presentatu ori inaintea alegatoriloru spr a li declară programmulu seu politicu. Programmulu inspirata de celiu mai puru sentiu natiunale fii primitu cu cea mai viua Însufletîre d’in partea alegatoriloru presenti, adunaţi intr’unu numeru forte mare. Credemu ca facemu servitiu causei nostre dandu publicităţii programmulu candidatului nostru, care professedia ,■ astfelu de principie romanesci. Unulu d’intre alegatorii presenti. Onorati alegatori ! Reuniunea nostra politico-nationale, in cointielegere cu barbatii de încredere ai cercului alegatoriu de Buteni, au binevoitu, in siedinti’a comitetului seu centrale, tienuta in 27 decembre, ame recomendă pre mine de candidatu pentru ablegatur’a cercului. Nu ma indoiescu, cum ca actulu acestua a Reuniunei nostre este efluinti’a vointiei Dloru vostre, si in convicţiunea acést’a am grăbita a me presentă inaintea Dloru vostre, că să rai declaru credeulu meu politicu si să-mi desfasiuru programulu. înainte de tote permiteti-mi Dloru a-mi esprime multi amirea pentru încrederea ce mi-ati aretatu si pentru distinctiunea personei mele, cu care sum onorata d’in partea Dloru vostre si a Riuniunei nostre. Până acum am conlucratu si m’am luptatu pentru drepturile si interesele nostre natiunale locale, adeca pentru drepturile si interesele natiunale ale poporului romanu d’in comitatulu acestua , m’am luptatu si me voiu luptă totu-de-un’a d’in intern’a convicţiune, cum ca nu pote fi iertaţu, că poporatiunea romana d’in care stă acestu comitatu si d’in a careia midiloce si contribuiri să sustiene administratiunea comitatului — se fia apesata ai să nu folosesca atâtea drepturi si folose, câte folosesce poporatiunea neromana, fatia de noi atâta de mica, — si pentru ca este nu numai nedreptu, ci si nenaturalu, că una parte mica să dominedie terenulu spre folosulu propriu cu ignorarea si denegarea doriniieloru si intereseloru maioritatii atâta de însemnate. Acum vise d’in încrederea Dvortre sum chiamata a conlucră si a de luptă pentru drepturile si interesele nostre natiunale in genere, adeca privitorie la dreptulu si interesulu natiunei romane d’in tiera , câtu si pentru buna-starea si prosperarea patriei nostre comune. Acesta missiune este forte onorifica, inse totu-odata ea este si o sarcina mare si grea, la care a corespunde pre deplinu poterile mele spirituale si materiale sunt neajunse, inse mi voiu sentî poterile mele intarite prin sucursalu si sprijinulu Dvostre, care mi va dă resolutiunea cuvenită si mangaiatoriu pentru a poté corespunde asteptariloru Dvostre, că să potu fi si demnu urmatoriu fostului ablegatu, si bărbatului zelosu natiunalu, care s’a bucuratu de increderea alegatoriloru d’in acestu cercu atâtu de îndelungata tempu. In viéti’a publica si constitutionala este regula, ca candidatulu de ablegatu dietalu trebuie să-si declare credeulu seu politicu, si principiale gale, cari le tiene de directiv’a sa. — Asta regula este forte naturale, câci representantelui nu este iertatu in missiunea sa a urmări alte principie politice, decâtu acelea, cari sunt si ale representatilorn, adeca ale alegatoriloru sei. Si tocmai d’in acestu punctu de vedere nu atribuescu încrederea atâtu de onorifica, aretata câtra mine, personei seu meriteloru mele, ci numai acelei impregiurâri, cu fatediu si me tienu de acele principie politice, de acea partida, de care ve tieneti si Dvostra. Că să-mi fia inse credeulu si programulu politicu a