Federatiunea, ianuarie 1872 (Anul 5, nr. 1-8)

1872-01-14 / nr. 1

aLwe»­?», jpomineca, 2./14. ian., 1872. »Tr. 1­601. Anulu alu cincilea MDCCCLXXII. Ciurnaiu politicu, iiterariu, comercialii si economicii. Va esi Mercuri­a, Vineri­a si Bonnijiec’îi. Piettulu da­­‘renumeratiimn« . Fre trei lune . . . 3 fl. v. a Pre sicse lune . . . 6 „ „ * Pre anulu intregu . 12 „ „ r »'astH’is Oownni’a : prea, intregu 30 Fr. = 30 Lei n „ 6 lune 16 „ = 16 „ „ - 3 - 8 „ = 8 „ „ Pentru Insertiuni : 10 cr. de linia.si 30 or. r.acs’a tim­brare pentru fiespe-care publica­­tiune separ­ata. In loculu deschisu 20 or. de linia, I in esomplariu costa 10 cr- Locuinti’a Redactorului si Ci»nce!art’a Redaatloi»** e in­­­trat’» tr&gatoriului [Lo­ve autosai, Nr &. Scrisorile netrauoate nu se vorn lprimi decatu numai de la corespun­­dintii regulari ai „Federatiunii­“ ArtiolU tramisi si nepublicati se voru arde. Invitare «de prenumeratiile la diuariulu politicu '/EDERATIHEA“ ’tre Cursul u Animului MDCCC1XX11 Incependu-se cu 1 ianuariu 187S st. v. oursulu rin cincilea alu diuariului 'vostru, rogkmu pre a ve aceri Un-rir Hne'".’««ca •I arabi cu pre numerati­u nile pkna la».. R.’j. v-’-: Cos tjd­iuiile re manu cele vechji^ . nu « -• * * 'l ' ' acum’a, a^-ggst de tre-. ori jv ILf • Vinerii tiu fl'a tot*1 ie­i u’i deuianeti’a. Pret «ilu d Pr ' - jieratiune t Pre trii lune . . . 3 fl. v. a. ,6 . • . . ' • 6 . . . , annuiu intregu . . *-2 » » » Pentru Roman l’a 8i tierele străine... Pre trei lune . 8 lei n. = 8 franci B 6 „ • 16 * » == 16 , „ annuiu intregu 30 , » == 30 , înv­­iatoriloru satesci, adeverîndu lips’a m­edi­coceloru, se va da, si pre veuitotiu, cu pretiulu scadiutu, adeca pre 3 lune 2 îl. v. a., pre 6 linie 4 fl. v. a., pre annultu intregu 8 fl. Acei DD. abonati, cari sunt in restantia cu pretiulu de prenumeratiune, sunt rogati a-si refui socotek îiua la terminulu de mai susu, pentru ck sun­t i pricii ru e forte considerabila si prin urmare i . mon.istratiunea diuariului forte îngreunată. Tot. ua rogkmu pre DD. abonaţii nos-tri tTs' ia legibilu numele, locuinti'a si­­post’a ul­tima, er’ cei ce posiedu adresse tipărite si bine­­­o.tsca a aliat­ura­ in epistolele de prenumeratiune, seu a lipi pre cuponele asemnateloru postale câte una adressa tipărită. Redactiunea. Pest’a, 1/13. ian., 1872. „Annunou fericitul In diu’a prima cu carea se inauguredia annuiu 1872, urmandu vechi’a si universalea datina, venimu a ura cetitoriloru nostri sanetate, fericire si îndestulare de la Dorm­­­ediu Santulu­­ a cărui indurare si binecuventare toti d’impreuna sk o implorimu a­supr’a natiunii nostre, rogandu-lu ca sk implinesca leg­timele aspiratiuni a du­ee millione de Romani, drepţi adoratori ai sei — Lu skli ajute a poté ajunge la limanulu cellu doritu uliu prosperarii, alia feri­cirii ! Sk dke fiiloru naţiunii romane vertute si potere spre a perseveră in lupt’a cea drepta ! — Ajutoriulu divinu de siguru nu ni va lipsi, pre­cum nu lipsesce neci una-data celloru drepți. 8k stărui mu dara a-lu merita ; si lu vomu merita fkra indoela prin intrelleptiunea si moralitatea nostra. Acest’a cere, ca n lupt­a nostra ek fimu pururea onesti, i k-ci acést’a desarma ; sk fimu solidari si bine disciplinați, ck-ci acest'a, cuceresce, as secera triumfulu causei. Si staruimu a ni da inei­ ne valore, atunci si numai atunci vomu fi apretiuiti ca adeverati factori si va fi cercata, ollicitata amiceti’a, allianti’a nostra. S­i n­o ne v­é r i­m u neebiamatia face treab’a al­­tor’a, causandu astfelu scissiune in trupulu natiu­nii si dandu adversariloru occasiune d’a privi cu plăcere si derisiune la funestele certe d’intre noi, ci prin matura cumpenire si nu padîmu cu scum­petat­e demnitatea natiunale, prin carea numai singura voma sili pre cei ce se considera de stapani ai dîrlei ca sa se bore de la imagimi a innal­tic., ca sk sla­­besca d­in abusulu poterii escessive si ei insi­si ek venia a ne intempină cu încredere si stima, in­­ tindiendu-ae mari’a spre allianti, iiraterau. Sk do­­vedimu ck allianti’a no. pretia, »i se nu ne ingrigima ck nu va fi cue via cu staruintia. Caus’a nostro lauda Dm v, nu este compro­­m­issa ; bim tt grigimu it e­­k nu o compro- Qiitemu prin perdi­rea efiedmtiei, prin abjurarea prmeipieloru, prin oscillalinul si vacillkri ; sk nu ni perdemu reputatiunejfc' Bt.im’a, ck ci atunci se­­ compromite, se per^-^nsi-.i caus’a. Credemu ck • ‘ i to i­n nostjj^yrg intiellign s sperkmu ci annuiu Ct!­sk ne vedia nai solidari si mai bine jaj^cipiinati, decâtu cum ne a lassatu cellu espi­­ratu. Faxint superi ! In scurtu te ipu vomu incepe a trata mai cu amenuntutu acesta cestiune, acum trecemu la lu­­­­crulu nostru cellu de tote dîllele. Projectulu de adressa alu camerei deputati­­oru senatului imperialu departe d’a satisface do­­ntieloru poporatiuni d’iu Cislautani’a, a implutu cu­­ a naritiune animele toturoru barbatiloru liberali i­s car­ cugeta la sortea si venitoriulu acestui im­­i­diu putredu alu Habsburgiloru. Asik diuariulu „Chazet’a Nadorov’aCi­­d’in Leopole, vorbindu despre projectulu de adressa, dice, ok elu areta in modu forte chiaru, cum­ ce centralista n’au invetiatu si n’au uitatu nemic’a. Câtu despre critic’a pretensiu­­niloru de dreptu publicu ale boemiloru, projectulu d’in cestiune va trebui sa devină una satira pen­tru partit’a constitutiunala, chiaru precum deveni­seră satira adressele si cond­usele senatului impe­rialu pre tempulu lui Schmerling, cari negau dreptulu constitutiunalu alu Ungariei. Ce se atin­ge de împreunarea reformarii legii electorale cu cestiunea impacatiunii, partit’a constitutionale voi­­esce sk constringa pre poloni, pentru ca acesti­a sk voteze cu fidelei constitutiutiunii contr’a conces­­siuniloru cari alb »ve *» ie accorda Graliciei, si pentru despoiarea si suprimirea natiuniioru. Acés­­t’a e tactic’a, de carea se folosescu criminalistii comuni candu tragu cu forti’a alte persoane in co­munitatea crimei, pentru ca mai taldîu sa aiba ajutori spre a spela urmele crimei loru, sau carea o observa criminalistii politici, spre a-si­­ aleiga operatori pentru flira-de-Dgea loru. Ce e dreptu, centralistii aru poté eschide Galici’a d­in sinulu imperiului, pentru ca sk ese cute reformarea legii electorale si flra ajutoriulu si concursulu poloniloru ; dar’ loru li face in in­teresau d’a sili pre poloni la umilire si la alian­­tia eterna cu nemții contr’a toturoru ceioru­ a­lalte nationalitati. In orbirea loru centralistii nu vedu, ca, la casu candu delegatiunea de estu-timpu ar’ da insa­si man’a spre aceasta umilire nefasta, nu­mai ea­­ va cade victima ; era dietele venitorie nu se voru pote consideră obligate prin faptele dele­­gatiunii Autoreie acestui metodu satanicu de spo­liare si suprimere e totu acelu Herbst, c­are in 1869 pledă cu mare zeiu in favorulu reformkrii legii electorale fkra că dietele sk renund­e la drep­tulu loru electorale ! Relativu la desu promissele im­bunetaîîri ale starii clerului subalternu diua­riulu de mai susu, organulu cont. Grocholschi, crede, ca prin aceste liberalismulu vienesu voiesce sa faca d’in preutîpie servitori ai statului. 1867 si 1869 siediuse pre capulu brasioveniloru, si era platitu de la Sabiiu, de la Pest’a si de la Vien’a, cunoscuse prea­ bine pre Bogáthi si soiu de assasinatulu lui, înainte cu mai multi ani, sub absolutismu, politî’a secreta inca venă după unu anume Bogáthi, carele ar’ fi fostu compli la fiorosulu omoru alu generalului comite T­atour iu Vic­id­a 1848. Si apoi ce ni pasa­nce de tote icestea ! Ce avuma noi cu spurcatiunile de spioni afurisiti­sca ce. Intre char­­tîele acelui spionu Bogathi s’au aflatu conceptdu unui raportu facutu catra guvernulu respectiva, in care el a intro alte mintiuni nerusinate spune, ci in . presei se afla in presentu unu comitetu revolutionaru,­­ usu d’in mai multi membri, int­re cari inse a­ufisi roma­ni de dincoce, si anume: fratii Mocioni, Babesiu, A­r­e­s­s. Roman­u, Bari­tiu (omu de 60 de ani !), A­x­e­n­t­e si i­n­c­a d­u­c­i i­n­s­i, ale caror nume corespondentele nostru le-a uitatu. ithi adauge in raportulu seu cktra guvernulu unguresci ca acesti omeni aru fi cei mai periculosi d’intre toti val D. coronei ni.11.:­­resci, prin urmare, trebue pusi sub cea mai de aprope supra­­veghiare. Acésta recomendatiune a spionului ungurescu era cu totulu de prisosii, pentru ca atâtu ministrulu ungurescu, câtu si comissariulu regescu comitetele Pecky d’in Clusiu o avea de multu, atâtu de la spionulu green, mascatu sub nume de magnatu francesu conte Lusigna­n*), câtu si de la Sabiiu, si supraveghiarea este ordonata de trei patru ani pre la tote auctoritatile respective. Dara s’au aflatu intre scriptele desu-numitului spionu ungurescu inca si unu aitu raportu destinatu pentru Bucu­­resci, in acea­si materia, in care inse si­ contraducea grosu. Lucru firescu acestu-a, pentru ca spionii scriu si mintu de regula asie, precum credu ei, că are si placa aceloru­ a cari i pla­­tescu cu bani de ai lui J u d’a. Ni aducemu a­minte, ca preia, an., 1851—55 era in Vieu’a unu bulgaru seraeu, dara des­­ceptu, anume S i­v­u, carele tragea de la politia 400 fl. m. c. pentru ca se spioneze pre romanii emigrati si pre romanii functionari. Elu neajungandu-se cu acelea 400 fl. s’a dusu pre la cei mai avuti si s’a invoitu cu ei iu se-i mai dee si dinsii câte ce­va, se pota trai. Asia d. e. d. generalu G. M. i dâ câte 10 fl. pre fia­ care luna. De aci încolo raporturile menstruali ale lui Sivu erau compuse asie, iu câtu ambele parti poteau fi multiumite, adeca si politî’a, si nefericiţii romani. Se vede, ca romanii n’au pla­titu lui Bogathi nimicu. După cara a spusu acelu spionu la politî’a d’in Brasiovu, elu a petrecutu mai multe lune si in Logosiu, unde venise, cum spune totu elu, de la Ruscincu si Vidinu. Remane inse unu misteriu, cum de nu s’au considera­te si mai departe meritele de spionu ale lui Bogathi si cum a ajunsu elu in temuiti’a sasesca. Atât’ae constata­­tu, câ cornitele Pechy a de man­datu, cu sk­lu direpreste fruntarie, dara politî’a bra­­siovena remustrâ mai vertosu d’in caus’a, câ spionulu dra­cului are trei feliuri de passu-porte, era de alta parte d. Baritiu inca ar’ fi pretensu cu totu adin­­sulu, cu Bogathi sa fiadetienutu pana candu si­ vajustifica spionagiulu seu in contr’a lui, pre carele n’are neci de unde s­e-­­u cunos­ca de locu, cum si incontr’a celor u-­ alti connationali ai sei. Era amu ajunsu dîle cu acelea in cari pana si can­­cellari’a mitropolitului Alessandru Siulutiu a foste calcata si visitata de argatii lui Schwarzenberg in urm’a sataniceloru denunciuri false. **) Era­ si se prepara pentru romani vre­una lovitura noua. *) Bogathi si falsulu cont. L n s i g n a n, alias Radu Petrescu, (foste Curieriu sub Cus’a, fostu professoru la gimnas. rom. gr. or. d’in Brasieu, foste redactoru allu „Impartialului* d’in Galati), — se iviseră deodata la Pest’a in an. 1366. si precandu Bogathi ca unu raffinate diarla­­tauu si adeveratu cavalleriu de industria — a tara de sim­­bri’a spionagiului, carea neci odata nu-i ajungea, — facea celle mai nerusinate instellatorie, pre atunci Lusignianu traia a­fara de spionagiu, mai multu d’in cersietoria, d’in mil’a­floru de aici si nu era atâtu de depravate ca Bogathi, de care dîcea că se iapeda ca de satan’a, cu tote acestea Lusignianu ni-a mărturisite că au foste la Consiliariulu imp. Braun (atunci secretariu allu Cabinetului secrete), ba au indresnitu a spune că ar’ fi fostu presentatu si imperatului cu care ar’ fi vorbite lucruri de mare interessu, dar’ câ in fine propunerile Dlui Braun ar’ fi fostu neacceptabile, ca unele ce atingeau prea de aprope cordele inimei salle cellei romanesci, si câ, prin urmare, neprimindu-le, ar’ fi fostu demissu d’acolo remunerate cu 100 fl. bani de calletoria. Cftinplohi romanescu si comitet» revo­­lutiunariu in fantas,l’a spicuiloru si a ceioru caini­i platei«. Unu lucru curiosu ni se scrie de la Brasiovu d’in 8. ian. n. In temniti’a de acolo siede arestatu de câte­va dîle faimosulu unguru Bogathi, cunoscutu d’in partea nostra numai ca revolutionaru­l'Aofsut­­ianu, apoi cu spionu infamu, care tragea papa acum­ a soldu de la trei guverne: ungu­rescu, turcescu, romanescu. Acelu­a­si Bogathi inse trece in Romani’a si de assasinu (sîcariu, ucigasiu), carele adeca, cu forte bunu venatoriu, ar’ fi impuscatu in a. 1862 pre fostulu ministru Barbu Catargiu, in momentulu candu acestu­a trecea in trăsură cu prefectulu politiei Ni­­colau Bibescu de la camera pre sub port’a mitropoliei, pen­tru care omoru Bogathi ar’ fi fostu platitu forte bine. Unu altu spionu spurcatu, grecu de naţiune, carele fusese in servitiulu guvernului Cusaianu, era după aceea intre anii

Next