Federatiunea, ianuarie 1872 (Anul 5, nr. 1-8)

1872-01-14 / nr. 1

£®2Ş20K*J£fe latine si moravuri nationale. DIEII LOCALI, GENII, SIERPII DE CASA. „Si la nunte, la îngropări si la alte intemplari, scitite de dinsii, cinstescu prin versuri si cantâri­nesce dumnedierii necunoscute si duhluitore a idoli daci.“ „Centemiru in Descriptio Mol­daviae* cap. I. part. cel. si lit. p. 286. II. (Urmare)*) Se urmamu inse cercetarea diferitiloru scriitori antici, cari nu dovedescu marele numeru alu Geniiloru si adoratiu­­nea loru. Falaris, intr’una epistola catra Im­erei, are acestu pa­sagiu : „L’amu lasatu in voia dieitieloru de care e stapanitu si in a dieiloru si eroiloru ce au (sub protectiune) pamen­­tulu Imeridei,“1) d’in care se constata plutaritatea dieiloru si eroiloru, protectorii d’in Imerid’a. Arnobiu, unulu d’in genialii si celebrii scriitori ecle- Biastici crestini, gasesce culpabile adoratiunea Geniiloru, Famniloru, etc., si doresce a se stinge una asemenea cre­­dintia, care cu tote astea permase si fure nevoiţi a o tole­­ra, schimbandu-li numele acestora divinităţii in acelu­a de Angeli seu Santi. Era ce întrebare face acestu scriitoriu si cu ce curio­­sitate : „Prudentissimi vobis violentur nec reprehensionis ulius, qui Faimos, Fatuas, civitatumque Genios, qui Pausos reverentur atque Belonas !“2) — „Cei cari venereza pre Fau­ni, pre Fatue si Genii orasieloru, pre Pausi si pre Belene, vae vi se păru cei mai prudinti si cei mai nedemni de nici una mustrare !“ Filostratu, in urmatoriele randuri, da numele de „eroi* Geniiloru tutelari ai Beotiei : „Si voi, eroi de sub pamentu, veti suspină pentru Beoti’a, trecandu la barbari.*3) Si Tertuliano, marele apologistu alu crestinismului in leaganu, si elu recunosce cu credinti’a in Genii si adoratiu­­nea loru eră adincu inradecinata, ca­ci nu cu putiena sem­­nificatiune se esprime, candu dice: „Certe si quis loci Genius, ingemebat.*4 * 7) Ca se aretâmu inse pre deplinu câtu eră de mare ado­­ratiunea acestui genu de divinitati, se adaugemu, câ nu treceă nici una ocasiune, in care se nu se chiame in aju­toriu Sterpele de casa, adeca „Geniulu locului* si mai cu osebire in impregiurari neprevediute, la tote actele domestice, la toate a multiamirile de vro bine-facere. Până si atunci, candu dau ce­va de pomena, in locu se li se implora protectiunea „angerului tutelaru, nici mai greu nici mai usioru, decâtu sar’ dice adi cuventulu slavonu la noi : bogdaproste ! Si marturi’a cea mai temeinica despre acést’a ni-o da stcelu­a­si părinte alu eclesiei, candu dice : „Si dedero elee­­mosynam vel aliquid bestitero beneficii, et iile mibi Deos suos vel coloniae Genium propitios imprecetur.“ 6­7). — „De voiu fi facutu vr’o b­ine-facere, apoi si elu si­ roga dieii seu Geniulu coloniei se-mi fia favorabili." Nu numai atâtu . Strămoșii noștri de acum 2—3 mii de ani obicinuiau să salute cu religiositate, se onoreze pre Genii locali ori de câte ori intrau in vr’o tiéra, tienutu, sau orasiu, precum si ori de câte ori se intorceau in patria, după o absintia oare­­care. Cradeau ca acea localitate e pusa sub ingrijirea de căpetenia că se salute tiér’a, pamentulu, clădirea, in onorea Geniului. Acésta credintia dede nascere unui obiceiu, unei datine, d’in cele mai inradecinate si mai respandite in lu­mea vechia. Éta probe : Eschile, in dram’a s’a intitulata Agamem­­none, are urmatoriele versuri: „Antâiu trebuie a salută Argos''"** _ * ' Si pre dieii locali, cari mi-au causatu Intorcerea . . . .“ 6) Eca aci doveditu­ daru ca, una­ data cu salutarea tierei pre care punea piciorulu, salutau si multimiau dieiloru lo­cali — Gentiloru — caroru­ a li atribuiau fericit’a ocasiune d’a fi potutu reintra seu sosi in cutare séu cuta­re localitate. Ideea religiosa nu parasesce unu momentu macaru pre muritoru, fia in anticitate, fia in timpulu nostru, fia in esiliu , fia in patria , fia pre apa, fia pre uscatu. P­lautu pune pre mnulu d’in personagiele d’in comedi’a s’a „ Bacchide“ se dîca : Herilis patria, salve, quam ego biennio Postquam bine in Ephesum abii, conspicio libens. T) Ovidiu, vecinulu nostru emigratu d’acum noue­ spre­diece secule, spune in „Metamorfosele* sale : Cadmus agit grates peregrinaeque oscula terrae Fingit et ignotos montes agroque salutat. 8 * *) Se ascultâmu inse ér’ pre marele eclesiasticu Ter­­tulianu. E tocmai timpulu candu crestinismulu prinde radecine până si in celu mai neinsemnatu anghiu de pamentu si cu pasi miraculos! se propaga in lumea romana. Desculţii apostoli ai dogmei persecutate, aci huiduiţi, colo imbracistati si veneraţi si­ versa in doue-spre-diece diferite locuri s­angele loru regenatoriloru. Atunci Tertulianu scrie si adreséza memorabile sale apologie imperatoriloru romani , cari, chiaru prin originea, gintea si mai alesu prin posiru­­nea loru, esttau multu d’a aduce vr’unu prejuditiu paga­­nismului, religiunea statului, prin protegiarea cre­­tinetatiii. Tertulianu constata adoratiunea pamentului patriei in onorea dieiloru locali. Era cum se esprime dinsulu in Apologetice : „Res­panditi, imprastiati, lipsiti si de ceru si de sore, ratecescu prin orasie fara tovaresiu, fara unu dieu conducatoriu, nefi­ *) Vedi Nrii 130, 131 si 132 ai „Federat.“ ‘) Phalaris in epistola quadam ad Himeraeos cit. ap. cement. Lycophconis. pag. 105 edit. 1697. 2) Arnobius, Liber I. s) Philostrati, libro I, in „De vita sophist, in Dio­ 4) Tertulianus Liber. I. „De Pallio.“ s) Tertulianus, in „De Idolatria* cap X‘‘ II. 6) Eschile in Agam. 7) Salutare, patria stapana, pre care te vedn bucurosu. După ciuoi ani de dîre de candu plecai d’aici la Efes.u 8) „Cadmu multiamesce Dieiloru, sărută pamentulu strainu si saluta munţii si campiele necunoscute.* Ovidii Metamorphoseon lib. III, vers, 24—25. nysio. “ 2 Camer’a representantilorn Ungariei. S i e d i n t i’a de 1 a 11. i a n., 1872. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. Guvernulu e representatu prin ministrii : Pau­­ler, Szlávy, Kerkapoly, Tóth si Tisza. După verificarea procesului verbalu alu siedintiei tre­cute, presiedintele anuncia una petitiune, carea se trece la comissiunea petitionaria d’impreuna cu petitiunile presintate de deputatii Ioanu Paczolay, Alesandru Romanu si Grigoriu Patruhan. Ioanu C­­­o­st­a interpelleza pre ministrulu de comu­­nicatiune, daca are de cugetu a inteti construirea portului fiumanu. — Interpellatiune­a se va comunic­a ministrului concerninte. După ace’a camer’a trece la ordinea dîlei si continua desbaterea speciale a­supr’a bugetului ministrului de cultu si instructiune publica. Sub rubric’a „scolele mediocre* d’in titlulu 3 sunt preliminati 2064 îl. pentru infiintiarea unei scole reale infe­­riorie in Bud’a. Votulu separatu propune stergerea acestei sume. Se va delibera de una-data cu rubric’a despre scolele poporale. — Pentru straformarea gimnasiului inferioru d’in Leucea in gimnasiu superioru se voteza 2140 fi. Iuliu G­y ö r f y întreba pre ministrulu de instructiune, candu are de cugetu a infiintia una scola reale in Oradea- Mare ? Ministrulu­i a­u­­­e r respunde, ca in acesta privin­­tia se continua negoc­iari cu cetatatea Oradea-Mare, si indata ce ele se voru inchiria, oratorele va presinta came­rei propunerile respective si apoi va depinde de la camera, daca le primesce sau nu. Pentru scol’a reale inferiora d’in Kecskemét se voteza 6158 fi., pentru infiintiarea unei scole reale superiore de statu in Pest’a si pentru sustienerea ei in cuartalulu d’in urma alu an. 1872 se voteza 20.720 fl ; mai departe se voteza pentru scol’a reale superiora d’in Posonia si pentru cea d’in Siumegu câte 4000. £1. Pentru preparandiele d’in Bud’a se voteza 57.735 fl.­ pentru alte preparandie 247.400, pentru 3 preparandie pre sem’a invetiatoriloru si pentr­u pre sem’a invetiatoreselorm tote cinci infiintiate in anulu scolasticu 1871/2, se voteza 100.500 fi., si pentru instructiunea poporale 703.022 fi. — Pentru una preparandia mai inalta pre sem’a crescatorieloru de fete sunt preliminați 11.000 fi. Cu acésta ocasiune mi­nistrulu Pauler pune pre biuroulu camerei planulu acestui in­­stitutu, care se trece la comissiunea financiaria si pentru in­strucțiune, era pusetiunea se lasa in suspensu până candu Atâtea scimu ca de la Sennyei inca au primitu ajutoriu de bani. De aici au plecatu la Sibliu, Brasieu, in fine au po­­tutu reintră in Romani’a, unde fu arestatu, dar’ aperatu de D. adv. Paterlegeanu, fu acuitatu. R. **) Acéstea au urmatu la denund­area unui mare ro­­manu, care nu d’in spionagiu ci d’in alte patime au facu­­tu-o , c­are se dée seama lui Ddieu despre faptele salle celle calugaresci. R. comissiunile d’in cestiune si­ voru fi presintatu rapor­turile. Siedinti’a se inchiaia la 3 ore d. m. Oradea-Mare, 10 ian• 1872. Pentru allegerea officialiloru administrativi in comita­­­­tulu Bihorului terminulu este prefiptu pre 24. ianuariu st. I nou , deci este de doritu : 1) Câ toti membrii romani ai ■ comitetului se se infocisiedie pre atunci ; 2) Câ toti doritorii I de a imbracisiâ ce­va oficiu pina in 20. ianuariu se-si des- I copera vointi’a in scrisu la protospanulu comitatului, câ­ci in 21. se va tiene siedinti’a Comissiunii candidatorie, si ca­rele nu va fi cunoscutu pana atunci comissiunii candidato­rie, neci câ pote deveni candidatu, si de nu e candidatu, nu pote fi neci alesu. Cu parere de reu trebue se incuno­s­cintiâmu, cu alegerea membriloru de la Borodulu-Mare inca este nemicita, si es­­tu­ modu si de aici perdemu pentru allegerea d’in 24. ian. 7 voturi , cu nemicirea allegerei de la Spinusiu perdemu 3 voturi, — aici s’n nemicitu aleggrea sub pretestulu, ci preo­­tulu de la Sarcau, duuiu G. BorlSfiji, a afurisitu poporulu, va se dîca, are valore si acuma legea , az oláh popák ne afurisáljanak.“ ~­­Cu totulu prin nemicirea mai multora alegeri perefe®-'. mu de­ o-cam-data 15 voturi, pentru ca acesti membri comitatensi pana la adunanti’a d’in 24 ian. nu se potu realege, si asié la alegerea oficialiloru comitatensi abié vomu avea 60. voturi romane , pre cari se potemu conta. In comissiunea candidatoria, statatoria d’in 3 membri aleși, 3 denumiți de protospanulu, avemu si unu romanu, pre Santîa Sa părintele episcopu Szilágyi, cu denumitu, câ­­ci la allegere partid’a stanga, carea este in majoritate, n’a votatu pre candidatulu romaniloru Ios. Romanu, care au ca­­petatu numai 74 de voturi. Zelau, 6. ian. 1872. Comitetulu comitatense a Solnocului-de-midilocu, adu­natu­ la 28 a lunei si annului trecutu, si-a inchiatu activi­tatea constituitoria in 3 a lunei si am­ului cuvinte. Siedin­­tie mai instructive si totu-odata fatale, Romanimea d’in acestu comitatu inca n’a avutu. Remarcabile fure acestea, pentru­ ca membrii Romani acum pentru prima ora se infa­­cisiara in unu numeru completu si frumosu ca la 60 insi, afara de pucini virilisti, toti alesi de ai poporului, remar­cabile, pentru ca alesii romani , afara de sla­banoculu si­­ antinationalulu Gregoriu P o p­u , protop.­iu Basesci si fiiulu seu E na a r­î c­u, advocatii, alesu in Bicadiu de membru allu comitetului (a carui­a retra­gere probabilminte se reduc« la vointi’a tata ne­scu, după ce despre inim’a romanesca a acestui individu avuramu ocasiune de a ne convinge), toti trem­ura un’a, direptiunea care li se imparti mai conveniente cu SCopulu nationala , remarcabile si unice in acestu comitatu, pentru ca de asta­­data vointiei romane espresse i se alaturâ o majoritate precumpenitoria de magiari oppositionali, remarcabile si pline de instrucţiune d’in motivulu, câ, atâtu noi, câtu si magiarii oppos­­avuramu ocasiune de a ne convinge, câ le­gea despre autonomi’a municipieloru e ficţiune, mintiuna grosolana, si ca cu acea lege prefectulu comitatului cu 40— 50 de aderinti de ai lui e in stare­a paralisă acţiunea si vointi’a marei majoritati a comitetului in butulu legii de autonomia si alu nationalitatilori, in butulu vointiei si protestului espressu si reclamariloru făcute in comitetu si luate la protocolu , remarcabile si instructive, pentru­ ca partid’a guvernamentale la numeru pana la 50 omeni, facia de 101 membri, cu bunulu dar’ slabulu prefectu Wesselényi in frunte, eschise pre ori si ce romanu de la administratiunea comitatului in corpulu oficialiloru , — nu numai, ci inca prin corifeulu loru romano-fagulu Ludovicu Szikszay dechiaru in comitetu, cu pactu si invoiela, si respective nici pasi pentru pactu si conpromissu cu nici o partida nationale, fiindu dorintiele acestoru­ a de totu essagerate, fara tradare de patria nu ar’ potea face. — Totu atâte evenimente sunt acestea, cari Romanii d­in comitatu e consultu­se si­ le insemne bine si ocasio­­nalminte se se foloseasca de eile. Mai înainte de ce asiu incepe la enararea consultari­­loru cCipitetului trebue se amintescu acellu evenimentu imbucuratoriu, ca­­tre. Romani nici o apucătura guverna­mentale nu i-a aflatu nepre­ fatiti, multiamita Romaniloru mai de sufletu si simtiu bunu d’in '02IQ**.a*;u- — Nu voiu gre­si daca aci in deosebi voiu aminti zeîulu neobbsitu talu*"ro^’ naanului Georgiu P o p­u , proprietariu d’in Bosesci, care prin conchiamarea conferintiei la Babti’a, la tempulu seu inca inainte de alegerea membriloru comitetului si preste totu cu staruint’ia sa neobosita, impreunata cu energi’a si resolutiunea cunoscuta a dlui Georgiu Fiji­­­e­r­u, advocatu, si a unui numeru frumosu de preoti si protopopi de inima, ne puse in o stare, câtu pre langa toate legile si cercustâ­­rile nefavoritorie la alegerile de membri ai comitetului co­­comitatense reusîramu mai cu toti candidații conferin­tiei de Babii a asie, câtu noi in presentu in comitetu stâmu, afara de 5 cercuri alegatorie nimicite, cu 45 alesi pure romani, d’in cari, cum amintiramu, numai unulu nu ticne cu noi, afara de virilisti de cari inca avemu câti­va. Siasie noi pana acum formamu preste 1/i parte d’in comitetu , nu­meru, daca consideramu marea majoritatea Romanilorn d’in comitetu, nu pre imbucuratoriu, inse cu privire la trecutu, e progressu ; si noi de asta-data ne indestulimu. — Siedintiele comitetului organisatoriu ’se deschiseră in 28 a lunei decemvre 1871. 10 ore a. m. — Romanii adunati toti cu o dî mai inainte la loculu congregatuinii in Zelau, după mai multe conferintie,_&ta:rira-a se nică~ cu partid’a li­berale nu numai pentru câ acest’a era in mare majoritate, ci mai alesu câ aceasta partida dechiarâ câ este gafa a

Next