Federatiunea, ianuarie 1872 (Anul 5, nr. 1-8)
1872-01-14 / nr. 1
£®2Ş20K*J£fe latine si moravuri nationale. DIEII LOCALI, GENII, SIERPII DE CASA. „Si la nunte, la îngropări si la alte intemplari, scitite de dinsii, cinstescu prin versuri si cantârinesce dumnedierii necunoscute si duhluitore a idoli daci.“ „Centemiru in Descriptio Moldaviae* cap. I. part. cel. si lit. p. 286. II. (Urmare)*) Se urmamu inse cercetarea diferitiloru scriitori antici, cari nu dovedescu marele numeru alu Geniiloru si adoratiunea loru. Falaris, intr’una epistola catra Imerei, are acestu pasagiu : „L’amu lasatu in voia dieitieloru de care e stapanitu si in a dieiloru si eroiloru ce au (sub protectiune) pamentulu Imeridei,“1) d’in care se constata plutaritatea dieiloru si eroiloru, protectorii d’in Imerid’a. Arnobiu, unulu d’in genialii si celebrii scriitori ecle- Biastici crestini, gasesce culpabile adoratiunea Geniiloru, Famniloru, etc., si doresce a se stinge una asemenea credintia, care cu tote astea permase si fure nevoiţi a o tolera, schimbandu-li numele acestora divinităţii in acelua de Angeli seu Santi. Era ce întrebare face acestu scriitoriu si cu ce curiositate : „Prudentissimi vobis violentur nec reprehensionis ulius, qui Faimos, Fatuas, civitatumque Genios, qui Pausos reverentur atque Belonas !“2) — „Cei cari venereza pre Fauni, pre Fatue si Genii orasieloru, pre Pausi si pre Belene, vae vi se păru cei mai prudinti si cei mai nedemni de nici una mustrare !“ Filostratu, in urmatoriele randuri, da numele de „eroi* Geniiloru tutelari ai Beotiei : „Si voi, eroi de sub pamentu, veti suspină pentru Beoti’a, trecandu la barbari.*3) Si Tertuliano, marele apologistu alu crestinismului in leaganu, si elu recunosce cu credinti’a in Genii si adoratiunea loru eră adincu inradecinata, caci nu cu putiena semnificatiune se esprime, candu dice: „Certe si quis loci Genius, ingemebat.*4 * 7) Ca se aretâmu inse pre deplinu câtu eră de mare adoratiunea acestui genu de divinitati, se adaugemu, câ nu treceă nici una ocasiune, in care se nu se chiame in ajutoriu Sterpele de casa, adeca „Geniulu locului* si mai cu osebire in impregiurari neprevediute, la tote actele domestice, la toate a multiamirile de vro bine-facere. Până si atunci, candu dau ceva de pomena, in locu se li se implora protectiunea „angerului tutelaru, nici mai greu nici mai usioru, decâtu sar’ dice adi cuventulu slavonu la noi : bogdaproste ! Si marturi’a cea mai temeinica despre acést’a ni-o da stceluasi părinte alu eclesiei, candu dice : „Si dedero eleemosynam vel aliquid bestitero beneficii, et iile mibi Deos suos vel coloniae Genium propitios imprecetur.“ 67). — „De voiu fi facutu vr’o bine-facere, apoi si elu si roga dieii seu Geniulu coloniei se-mi fia favorabili." Nu numai atâtu . Strămoșii noștri de acum 2—3 mii de ani obicinuiau să salute cu religiositate, se onoreze pre Genii locali ori de câte ori intrau in vr’o tiéra, tienutu, sau orasiu, precum si ori de câte ori se intorceau in patria, după o absintia oarecare. Cradeau ca acea localitate e pusa sub ingrijirea de căpetenia că se salute tiér’a, pamentulu, clădirea, in onorea Geniului. Acésta credintia dede nascere unui obiceiu, unei datine, d’in cele mai inradecinate si mai respandite in lumea vechia. Éta probe : Eschile, in dram’a s’a intitulata Agamemnone, are urmatoriele versuri: „Antâiu trebuie a salută Argos''"** _ * ' Si pre dieii locali, cari mi-au causatu Intorcerea . . . .“ 6) Eca aci doveditu daru ca, una data cu salutarea tierei pre care punea piciorulu, salutau si multimiau dieiloru locali — Gentiloru — caroru a li atribuiau fericit’a ocasiune d’a fi potutu reintra seu sosi in cutare séu cutare localitate. Ideea religiosa nu parasesce unu momentu macaru pre muritoru, fia in anticitate, fia in timpulu nostru, fia in esiliu , fia in patria , fia pre apa, fia pre uscatu. Plautu pune pre mnulu d’in personagiele d’in comedi’a s’a „ Bacchide“ se dîca : Herilis patria, salve, quam ego biennio Postquam bine in Ephesum abii, conspicio libens. T) Ovidiu, vecinulu nostru emigratu d’acum noue sprediece secule, spune in „Metamorfosele* sale : Cadmus agit grates peregrinaeque oscula terrae Fingit et ignotos montes agroque salutat. 8 * *) Se ascultâmu inse ér’ pre marele eclesiasticu Tertulianu. E tocmai timpulu candu crestinismulu prinde radecine până si in celu mai neinsemnatu anghiu de pamentu si cu pasi miraculos! se propaga in lumea romana. Desculţii apostoli ai dogmei persecutate, aci huiduiţi, colo imbracistati si veneraţi si versa in doue-spre-diece diferite locuri sangele loru regenatoriloru. Atunci Tertulianu scrie si adreséza memorabile sale apologie imperatoriloru romani , cari, chiaru prin originea, gintea si mai alesu prin posirunea loru, esttau multu d’a aduce vr’unu prejuditiu paganismului, religiunea statului, prin protegiarea cretinetatiii. Tertulianu constata adoratiunea pamentului patriei in onorea dieiloru locali. Era cum se esprime dinsulu in Apologetice : „Respanditi, imprastiati, lipsiti si de ceru si de sore, ratecescu prin orasie fara tovaresiu, fara unu dieu conducatoriu, nefi *) Vedi Nrii 130, 131 si 132 ai „Federat.“ ‘) Phalaris in epistola quadam ad Himeraeos cit. ap. cement. Lycophconis. pag. 105 edit. 1697. 2) Arnobius, Liber I. s) Philostrati, libro I, in „De vita sophist, in Dio 4) Tertulianus Liber. I. „De Pallio.“ s) Tertulianus, in „De Idolatria* cap X‘‘ II. 6) Eschile in Agam. 7) Salutare, patria stapana, pre care te vedn bucurosu. După ciuoi ani de dîre de candu plecai d’aici la Efes.u 8) „Cadmu multiamesce Dieiloru, sărută pamentulu strainu si saluta munţii si campiele necunoscute.* Ovidii Metamorphoseon lib. III, vers, 24—25. nysio. “ 2 Camer’a representantilorn Ungariei. S i e d i n t i’a de 1 a 11. i a n., 1872. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. Guvernulu e representatu prin ministrii : Pauler, Szlávy, Kerkapoly, Tóth si Tisza. După verificarea procesului verbalu alu siedintiei trecute, presiedintele anuncia una petitiune, carea se trece la comissiunea petitionaria d’impreuna cu petitiunile presintate de deputatii Ioanu Paczolay, Alesandru Romanu si Grigoriu Patruhan. Ioanu Costa interpelleza pre ministrulu de comunicatiune, daca are de cugetu a inteti construirea portului fiumanu. — Interpellatiunea se va comunica ministrului concerninte. După ace’a camer’a trece la ordinea dîlei si continua desbaterea speciale asupr’a bugetului ministrului de cultu si instructiune publica. Sub rubric’a „scolele mediocre* d’in titlulu 3 sunt preliminati 2064 îl. pentru infiintiarea unei scole reale inferiorie in Bud’a. Votulu separatu propune stergerea acestei sume. Se va delibera de una-data cu rubric’a despre scolele poporale. — Pentru straformarea gimnasiului inferioru d’in Leucea in gimnasiu superioru se voteza 2140 fi. Iuliu Gy ö r f y întreba pre ministrulu de instructiune, candu are de cugetu a infiintia una scola reale in Oradea- Mare ? Ministrului aue r respunde, ca in acesta privintia se continua negociari cu cetatatea Oradea-Mare, si indata ce ele se voru inchiria, oratorele va presinta camerei propunerile respective si apoi va depinde de la camera, daca le primesce sau nu. Pentru scol’a reale inferiora d’in Kecskemét se voteza 6158 fi., pentru infiintiarea unei scole reale superiore de statu in Pest’a si pentru sustienerea ei in cuartalulu d’in urma alu an. 1872 se voteza 20.720 fl ; mai departe se voteza pentru scol’a reale superiora d’in Posonia si pentru cea d’in Siumegu câte 4000. £1. Pentru preparandiele d’in Bud’a se voteza 57.735 fl. pentru alte preparandie 247.400, pentru 3 preparandie pre sem’a invetiatoriloru si pentru pre sem’a invetiatoreselorm tote cinci infiintiate in anulu scolasticu 1871/2, se voteza 100.500 fi., si pentru instructiunea poporale 703.022 fi. — Pentru una preparandia mai inalta pre sem’a crescatorieloru de fete sunt preliminați 11.000 fi. Cu acésta ocasiune ministrulu Pauler pune pre biuroulu camerei planulu acestui institutu, care se trece la comissiunea financiaria si pentru instrucțiune, era pusetiunea se lasa in suspensu până candu Atâtea scimu ca de la Sennyei inca au primitu ajutoriu de bani. De aici au plecatu la Sibliu, Brasieu, in fine au potutu reintră in Romani’a, unde fu arestatu, dar’ aperatu de D. adv. Paterlegeanu, fu acuitatu. R. **) Acéstea au urmatu la denundarea unui mare romanu, care nu d’in spionagiu ci d’in alte patime au facutu-o , care se dée seama lui Ddieu despre faptele salle celle calugaresci. R. comissiunile d’in cestiune si voru fi presintatu raporturile. Siedinti’a se inchiaia la 3 ore d. m. Oradea-Mare, 10 ian• 1872. Pentru allegerea officialiloru administrativi in comitatulu Bihorului terminulu este prefiptu pre 24. ianuariu st. I nou , deci este de doritu : 1) Câ toti membrii romani ai ■ comitetului se se infocisiedie pre atunci ; 2) Câ toti doritorii I de a imbracisiâ ceva oficiu pina in 20. ianuariu se-si des- I copera vointi’a in scrisu la protospanulu comitatului, câci in 21. se va tiene siedinti’a Comissiunii candidatorie, si carele nu va fi cunoscutu pana atunci comissiunii candidatorie, neci câ pote deveni candidatu, si de nu e candidatu, nu pote fi neci alesu. Cu parere de reu trebue se incunoscintiâmu, cu alegerea membriloru de la Borodulu-Mare inca este nemicita, si estu modu si de aici perdemu pentru allegerea d’in 24. ian. 7 voturi , cu nemicirea allegerei de la Spinusiu perdemu 3 voturi, — aici s’n nemicitu aleggrea sub pretestulu, ci preotulu de la Sarcau, duuiu G. BorlSfiji, a afurisitu poporulu, va se dîca, are valore si acuma legea , az oláh popák ne afurisáljanak.“ ~Cu totulu prin nemicirea mai multora alegeri perefe®-'. mu de o-cam-data 15 voturi, pentru ca acesti membri comitatensi pana la adunanti’a d’in 24 ian. nu se potu realege, si asié la alegerea oficialiloru comitatensi abié vomu avea 60. voturi romane , pre cari se potemu conta. In comissiunea candidatoria, statatoria d’in 3 membri aleși, 3 denumiți de protospanulu, avemu si unu romanu, pre Santîa Sa părintele episcopu Szilágyi, cu denumitu, câci la allegere partid’a stanga, carea este in majoritate, n’a votatu pre candidatulu romaniloru Ios. Romanu, care au capetatu numai 74 de voturi. Zelau, 6. ian. 1872. Comitetulu comitatense a Solnocului-de-midilocu, adunatu la 28 a lunei si annului trecutu, si-a inchiatu activitatea constituitoria in 3 a lunei si amului cuvinte. Siedintie mai instructive si totu-odata fatale, Romanimea d’in acestu comitatu inca n’a avutu. Remarcabile fure acestea, pentru ca membrii Romani acum pentru prima ora se infacisiara in unu numeru completu si frumosu ca la 60 insi, afara de pucini virilisti, toti alesi de ai poporului, remarcabile, pentru ca alesii romani , afara de slabanoculu si antinationalulu Gregoriu P o pu , protop.iu Basesci si fiiulu seu E na a rî cu, advocatii, alesu in Bicadiu de membru allu comitetului (a caruia retragere probabilminte se reduc« la vointi’a tata nescu, după ce despre inim’a romanesca a acestui individu avuramu ocasiune de a ne convinge), toti tremura un’a, direptiunea care li se imparti mai conveniente cu SCopulu nationala , remarcabile si unice in acestu comitatu, pentru ca de astadata vointiei romane espresse i se alaturâ o majoritate precumpenitoria de magiari oppositionali, remarcabile si pline de instrucţiune d’in motivulu, câ, atâtu noi, câtu si magiarii opposavuramu ocasiune de a ne convinge, câ legea despre autonomi’a municipieloru e ficţiune, mintiuna grosolana, si ca cu acea lege prefectulu comitatului cu 40— 50 de aderinti de ai lui e in starea paralisă acţiunea si vointi’a marei majoritati a comitetului in butulu legii de autonomia si alu nationalitatilori, in butulu vointiei si protestului espressu si reclamariloru făcute in comitetu si luate la protocolu , remarcabile si instructive, pentru ca partid’a guvernamentale la numeru pana la 50 omeni, facia de 101 membri, cu bunulu dar’ slabulu prefectu Wesselényi in frunte, eschise pre ori si ce romanu de la administratiunea comitatului in corpulu oficialiloru , — nu numai, ci inca prin corifeulu loru romano-fagulu Ludovicu Szikszay dechiaru in comitetu, cu pactu si invoiela, si respective nici pasi pentru pactu si conpromissu cu nici o partida nationale, fiindu dorintiele acestoru a de totu essagerate, fara tradare de patria nu ar’ potea face. — Totu atâte evenimente sunt acestea, cari Romanii din comitatu e consultuse si le insemne bine si ocasionalminte se se foloseasca de eile. Mai înainte de ce asiu incepe la enararea consultariloru cCipitetului trebue se amintescu acellu evenimentu imbucuratoriu, catre. Romani nici o apucătura guvernamentale nu i-a aflatu nepre fatiti, multiamita Romaniloru mai de sufletu si simtiu bunu d’in '02IQ**.a*;u- — Nu voiu gresi daca aci in deosebi voiu aminti zeîulu neobbsitu talu*"ro^’ naanului Georgiu P o pu , proprietariu d’in Bosesci, care prin conchiamarea conferintiei la Babti’a, la tempulu seu inca inainte de alegerea membriloru comitetului si preste totu cu staruint’ia sa neobosita, impreunata cu energi’a si resolutiunea cunoscuta a dlui Georgiu Fijieru, advocatu, si a unui numeru frumosu de preoti si protopopi de inima, ne puse in o stare, câtu pre langa toate legile si cercustârile nefavoritorie la alegerile de membri ai comitetului cocomitatense reusîramu mai cu toti candidații conferintiei de Babii a asie, câtu noi in presentu in comitetu stâmu, afara de 5 cercuri alegatorie nimicite, cu 45 alesi pure romani, d’in cari, cum amintiramu, numai unulu nu ticne cu noi, afara de virilisti de cari inca avemu câtiva. Siasie noi pana acum formamu preste 1/i parte d’in comitetu , numeru, daca consideramu marea majoritatea Romanilorn d’in comitetu, nu pre imbucuratoriu, inse cu privire la trecutu, e progressu ; si noi de asta-data ne indestulimu. — Siedintiele comitetului organisatoriu ’se deschiseră in 28 a lunei decemvre 1871. 10 ore a. m. — Romanii adunati toti cu o dî mai inainte la loculu congregatuinii in Zelau, după mai multe conferintie,_&ta:rira-a se nică~ cu partid’a liberale nu numai pentru câ acest’a era in mare majoritate, ci mai alesu câ aceasta partida dechiarâ câ este gafa a